Aproximativ 4.000 de militari și peste 600 vehicule și aparate de zbor din 12 state NATO vor lua parte, în România, la Noble Jump 2021, etapa de Reacție Rapidă a exercițiului aliat Steadfast Defender 21, ce se desfășoară în prezent în peste 20 țări aliate sau partenere NATO. Această etapă are loc la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, până pe 31 mai. Potrivit scenariului exercițiului, NATO a alertat încă din 19 mai Forța Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice în vederea deplasării din Turcia în România, prin Bulgaria. Forța Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) este gata de dislocare în termen de două-trei zile de la alertare și formează vârful de lance al Forței de Reacție a NATO (NRF).NOBLE JUMP 2021 este un exercițiu multinațional cu termen scurt de notificare, planificat și condus de Comandamentul Forțelor Întrunite (JFC) de la Napoli, care se desfășoară, în perioada 19 mai – 2 iunie 2021, pe teritoriile Bulgariei și României. Acest exercițiu este parte integrantă a Exercițiului Steadfast Defender 2021 și este conectat la Exercițiul Dacia 21, condus de Comandamentul Forțelor Întrunite. NOBLE JUMP va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei în Bulgaria şi România.
Soluții de relansare a campaniei de vaccinare: Centre de vaccinare în gări, muzee, la stadioane și în stațiuni
l Aproape 20.000 de străini vaccinați în România
Centre de vaccinare în gări, muzee, la stadioane și în stațiuni, echipe mobile în zonele rurale care să meargă din poartă în poartă și puncte de vaccinare între blocuri la oraș – soluțiile comitetului național pentru relansarea campaniei de vaccinare. Centre de vaccinare în gări, muzee, la stadioane și în stațiuni, echipe mobile în zonele rurale care să meargă din poartă în poartă și puncte de vaccinare între blocuri la oraș sunt soluțiile pe care le va pune în practică în perioada următoare comitetul național pentru a relansa campania de vaccinare. Președintele comitetului național, Valeriu Gheorghiță, a prezentat aceste soluții marți, într-o conferință de presă:
– operaționalizarea unui număr cât mai mare de echipe mobile la nivelul fiecărui județ, pentru o acoperire geografică cât mai mare, mai ales în zona rurală.
– unul dintre concepte este cel care se referă la „orașul vaccinează satul”: echipe medicale din mediul urban se vor deplasa în localități arondate fiecărui oraș, fie din poartă în poartă, fie într-o gospodărie vor veni mai mulți vecini, fie mini-maratoane de vaccinare.
–organizarea unor centre de vaccinare în locații atipice în ideea de a distanța acest proces al vaccinării de un gest medical propriu-zis, pentru că sunt persoane care evită să se prezinte într-un spital, care au temeri de ace, de spital, de doctori – muzee, gări, aeroporturi, stadioane, localități turistice, pe litoral, la munte.
– organizarea de puncte de vaccinare între blocuri în mediul urban.
Context
Aceste soluții vor fi aplicate în condițiile în care ritmul vaccinării a scăzut constant în ultima perioadă, în ciuda numeroaselor evenimente destinate vaccinării și a accesului liber la vaccin.
Numărul persoanelor care se vaccinează cu prima doză a scăzut luni la 23.000. Guvernul fixase ținta ca până la 1 iunie cel puțin 5 milioane de români să fie vaccinați cel puțin cu prima doză. În ritmul actual însă, acest prag nu va fi atins. Până luni, 4.159.340 de persoane au primit cel puțin prima doză. Pentru a ajunge la 5 milioane de persoane vaccinate la 1 iunie, ar trebui ca peste 120.000 de persoane să fie vaccinate cu prima doză zilnic.
Circa 19.860 de cetățeni străini s-au vaccinat în România anti-COVID
Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat, marţi, că în România au fost imunizaţi circa 19.860 de cetăţeni străini.
„Numărul total al cetăţenilor străini, de la debutul campaniei de vaccinare, care au fost vaccinaţi în România este de circa 19.861”, a spus el, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria. Valeriu Gheorghiţă a mai precizat că în perioada 17-24 mai au fost vaccinate cu prima doză 226.750 de persoane, dintre care fără programare, cu prezentare directă, s-au imunizat 166.947 de persoane.
„Ceea ce înseamnă un procent de 73,6% din persoanele vaccinate cu doza unu s-au prezentat direct, fără să aibă programare în platformă. Săptămâna precedentă era un procent de circa 67%. Vedem că avem un procent mai mare al celor care se vaccinează fără programare, comparativ cu cei care se vaccinează cu programare în platformă”, a declarat Gheorghiţă.
Grecia și Bulgaria primesc turiștii care au făcut COVID fără a mai fi nevoie de teste PCR sau de vaccin
Vin vacanțele și odată cu ridicarea restricțiilor, au explodat rezervările. Pentru călătoriile în Europa se știe că va fi nevoie de certificat de vaccinare și de testare, dar una dintre condițiile mai puțin cunoscute și explicate de autorități se referă la prezentarea unei dovezi că o persoană a făcut COVID-19. Românii care nu sunt vaccinați pot merge în vacanță în Grecia sau Bulgaria, de exemplu, cu un astfel de document. Conform Digi 24, românii care au fost diagnosticați pozitiv cu noul coronavirus pot să meargă în vacanță în Grecia sau Bulgaria fără să își facă un test PCR sau să prezinte la graniță un document care să arate că s-au vaccinat anti-COVID.
„După ce ai ieșit din carantină poți să călătorești cu dovada că ai trecut prin boală, pentru că anticorpii produși ca urmare a infecției îți asigură protecție și nici nu există riscul de reinfectare și apoi de transmitere mai departe a virusului”, explică dr. Antoanela Curici – director medical al unui laborator de analize medicale.
Această regulă le poate fi de ajutor mai ales părinților ai căror copii au trecut deja prin boală. Ei nu mai sunt nevoiți astfel să plătească teste PCR pentru cei mici, care nici nu pot fi vaccinați. Este suficientă dovada trecerii prin boală. Adică să arate la graniță testul care confirmă că au avut COVID-19.
Cum se obține dovada trecerii prin boală
Buletinul de analize îl primiți pe mail de la laboratorul unde ați plătit testul sau de la Direcția de Sănătate Publică, dacă medicii de pe ambulanță sunt cei care au prelevat probele. Documentul trebuie să conțină numele și prenumele persoanei, datele laboratorului unde a fost făcut testul și să fie tradus în limba engleză. Sunt acceptate și testele rapide antigen cu rezultatul pozitiv, făcute doar în laborator. În schimb, analizele de anticorpi nu pot fi folosite.
„Testele de anticorpi pot să dovedească și ele că am trecut prin boală, dar nu ne spun care este momentul. Sunt persoane care nu dezvoltă anticorpi, chiar dacă dezvoltă boala. De asta este important diagnosticul prin metoda RT/PCR, pentru că sistemul imun acționează prin mai multe căi și poate împiedica apariția unei reinfecții fie prin producerea de anticorpi, fie prin activarea unei celule specializate”, spune dr. Antoanela Curici, director medical la un laborator de analize medicale.
Probleme pot apărea pentru copiii care nu au trecut prin boală și nu sunt vaccinați
Bulgarii cer un test pozitiv făcut cu cel mult 180 de zile înainte. Pentru a intra în Grecia trebuie să ai un test pozitiv care să arate că ai avut COVID într-o perioadă cuprinsă între 2 și 9 luni anterior datei sosirii în Republica Elenă.
„Pe lângă asta, trebuie să aveți un certificat, un document verificator, să spunem, de la o autoritate publică, că ai avut, că te-ai vindecat de virus și că acum ești recuperat. Regulile sunt ca minorii de peste 5 ani trebuie să aibe un test PCR (n.r. – negativ)”, spune Giorgos Stafylakis – directorul Organizației Naționale de Turism a Greciei. Atenție, însă, la întoarcerea în România din Grecia, buletinul de analize care dovedește trecerea prin boală nu mai este de folos. Românii trebuie să arate un test PCR negativ sau că sunt imunizați, ca să nu stea 14 zile în carantină. „Apare situația ciudată și neplăcută în care sunt 2 părinți vaccinați, care vin cu 2 copii din străinătate și trebuie să stea în carantină, ceea ce nu este în regulă. Am solicitat să nu se mai aplice carantină copiilor, pentru că copiii nu se pot vaccina și nici nu s-a definit foarte bine toată povestea”, a declarat Alin Burcea, vicepreședintele ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism). În momentul de față, fiecare țară are propriile reguli. De la 1 iulie, formalitățile necesare călătoriilor în țările din Uniunea Europeană s-ar putea simplifica și am putea călători doar cu certificatul verde digital.
Nu contează costurile, totul să fie făcut în perfectă ordine: Secretele înmormântării lui Ion Dichiseanu!
l „A vrut să plece ca un rege”
Înmormântarea lui Ion Dichiseanu, marele artist decedat din cauza unor probleme de sănătate care l-au ținut în spital timp de patru luni, a fost organizată în cel mai mic amănunt, costurile fiind pe măsură. Gabriela Lucuțar, cea care s-a ocupat de organizarea înmormântării lui Ion Dichiseanu, a făcut o serie de dezvăluiri în exclusivitate.
Cât a costat înmormântarea lui Ion Dichiseanu?
Ion Dichiseanu a avut parte de o înmormântare cu totul și cu totul specială, un eveniment personalizat conform dorințelor familiei și ale lui, costurile în acest caz fiind destul de mari.
„Ioana, fiica maestrului Ion Dichiseanu, mi-a spus clar: `El a vrut să plece ca un rege`, lucru care m-a impresionat enorm. Și, după ce ne-am sfătuit, în ciuda timpului scurt necesar pentru aranjarea tuturor amănuntelor, am organizat o înmormântare așa cum și-a dorit familia”, a dezvăluit Gabriela Lucuțar, cea care s-a ocupat de toate nevoile familiei pentru acest eveniment trist.
„Avem un contract de confidențialitate pe care îl voi respecta. Nu pot să spun suma exactă cu privire la înmormântarea maestrului Ion Dichiseanu, dar pot să spun că totul a fost personalizat în funcție de dorințele familiei”, a explicat organizatoarea evenimentului.
Mai mult, a precizat ea, o înmormântare cu totul și cu totul deosebită, una personalizată, explicând că nu se referă exact la cazul Ion Dichiseanu, poate ajunge la aproape 10.000 de euro, totul fiind în funcție de cerințele celor din familie.
„Ioana Dichiseanu și soțul ei, Adrian, sunt niște oameni extraordinari, cum nu am mai cunoscut, de o demnitate și cu un suflet rar. Mi-au spus că nu contează costurile, totul trebuie să fie în perfectă ordine și să fie exact așa cum am plănuit. Și așa a fost, împreună cu colegii mei am avut grijă să respectăm indicațiile primite”, a explicat Gabriela Lucuțar.
Ion Dichiseanu, petrecut pe ultimul drum așa cum și-a dorit
În fapt, a explicat Gabriela Lucuțar, familia lui Ion Dichiseanu și-a dorit câteva lucruri pentru înmormântare, unele care să amintească de viața și cariera marelui artist. „Totul a fost personalizat, de la eșarfe, la sicriu, totul! A fost un eveniment cu totul și cu totul special, unul în care Ion Dichiseanu a fost condus pe ultimul drum așa cum a trăit: ca un adevărat maestru al artelor. Spre exemplu, apropiații au ținut să poarte sacoul de culoare albă, pe care l-am purtat și eu, pentru că dânsul iubea culoarea alb, întotdeauna se îmbracă mereu în alb și era o emblemă a eleganței”, a mai spus Gabriela Lucuțar. Eșarfele pe care le-au purtat membrii familiei actorului au o semnificație importantă. Acestea au fost de culoare mov și au fost create pentru a menține obiceiul pe care îl avea actorul în timpul spectacolelor. Mai exact, Ion Dichiseanu obișnuia să arunce eșarfele publicului, atunci când se afla pe scenă. Cele pe care le-au purtat membrii familiei au fost personalizate cu chipul și numele actorului, fiind apoi aruncate în mormânt.
Ion Dichiseanu a murit după patru luni în spital
Ion Dichiseanu a fost înmormântat pe 22 mai, pe Aleea Actorilor din Cimitirul Bellu, cu onoruri militare, el fiind decorat, în trecut, de președintele Klaus Johannis cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de „Ofițer”. Marele artist a fost condus pe ultimul drum de apropiații săi, dar și de o mulțime de colegi și de admiratori. Decesul actorului s-a produs chiar când familia începuse să fie optimistă cu privire la șansele sale de recuperare, mai ales că Ion Dichiseanu fusese victima unui presupus caz de culpă medicală la o clinică privată din București. „A murit în brațele Ioanei, asa cum și-a dorit să se întâmple, să-i fie alături. A murit la ora 3 (n.r.- ora 15.00), atunci s-a constatat decesul. Nu ne vine să credem, se simțea mai bine până ieri. Chiar făcusem demersuri să îl ducem în Turcia, făcusem analize… De ieri se simțea mai rău, s-a decompensat și, după 4 luni în spital, a murit”, spunea Simona Florescu în ziua decesului lui Ion Dichiseanu, pe 20 mai 2021.
Cum face bani Dan Helciug în 2021?
l Pandemia ne-a nenorocit
Ca mulți alți artiști, liderul trupei ”Spitalul de Urgență”, Dan Helciug, a avut un an mai greu. Din ce în ce mai mulți artiști recunosc public faptul că pandemia le-a dat peste cap atât cariera cât și viața. Mulți au mari probleme financiare din lipsa concertelor și nici Helciug nu face excepție de la această situație. Artistul a decis să se reprofileze și are deja un plan de bătaie.
Dan Helciug, de la muzică la pictură
În vârstă de 46 de ani, celebrul solist al trupei ”Spitalul de Urgență”, Dan Helciug, a avut de tras din cauza pandemiei. Ca mai toți colegii de breaslă, restricțiile generate de Covid-19 i-au dat peste cap planurile în acest ultim an și jumătate. Fără concerte și, implicit, bani, Dan Helciug s-a reprofilat, din punct de vedere artistic. A trecut la pictură, realizând un număr impresionat de tablouri pe care a decis să le scoată la vânzare. Multe dintre tablourile pictate de Dan Helciug au fost pentru o cauză nobilă, de a ajuta spitalul Marie Currie, iar celelalte vor fi expuse într-un vernisaj, undeva la toamnă, spune artistul. „Pregătesc o expoziţie de pictură pentru la toamnă plus muzică live. Nu sunt pictor, sunt un artist complex care se manifestă în diferite zone artistice. Anul acesta vreau să reuşesc să produc spectacolul aniversar al Spitalului de Urgenţă. Începând cu luna mai o să reiau concertele şi cu celălalt proiect, My Queen Tribute. În câteva zile o să lansez un clip inedit la o piesă nouă… Sunt activ. Chiar dacă am dreptul suspendat la o muncă plătită, singura mea rezolvare a ”depresiei” e ”scufundarea” în artă”, a declarat Dan Helciug.
Helciug se apucă de agricultură
Deși optimist, lucrurile tind să se miște din ce în ce mai greu. Deja are arvunite anumite concerte venite odată cu relaxarea, dar nu există garanția unui câștig substanțial. Astfel se face că, mai în glumă, mai în serios, Dan Helciug se gândește serios să se apuce de agricultură, de munca pământului. În opinia artistului este singura posibilitate de a mai face un ban în aceste zile, când pandemia a distrus industria în care lucrează. În ultima vreme banii i-au venit din dublajul de voci pentru desenele animate, dar nu sunt atât de mulți pe cât și-ar fi dorit. Deși lucrurile s-au mai relaxat, concertele sunt puține, la fel și banii. Așa că, dacă nu se vor remedia lucrurile, Dan Helciug este dispus să-și construiască o fermă la țară și să devină fermier. „Câștig bani din dublat voci pentru desene animate, am avut și un film, recent, pentru export. Pun voci și în reclame, totul însă la limita supraviețuirii. Este telemuncă. Pandemia asta ne-a nenorocit. Am început activitatea din mai. Se vor ridica restricțiile și deja avem cântări bătute în cuie în vara asta și în toamnă. Acum, na, depindem de cum va evolua celebra pandemie. Dacă voi avea interzis dreptul pe viață în zona muzicii, probabil că o să mă reprofilez în zona picturii. Dacă nu o să meargă cu pictura, o să mă reprofilez la țară, la munca pământului. Am seră acolo, îmi fac o minifermă”, a mai declarat Dan Helciug.
Calendar religios: 26 mai
Ortodox
(BOR) Sfinții Apostoli Carp și Alfeu; Sfinții Mucenici Averchie și Elena
Greco catolic
(BRU) Sf. Carp, apostol dintre cei 70 († secolul I)
Catolic
(BRC) Sf. Filip Neri, preot
S-a întâmplat la 26 mai
1920 – Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”
1984 – A fost inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră
1986 – Comunitatea Europeană a adoptat steagul european
1995 – A murit Ștefan Bănică, actor român (n. 1933)
2010 – A încetat din viaţă Jean Constantin, actor român de teatru și film (n. 1928)
Rețeta zilei
Clătite cu omletă
Ai nevoie de câteva foi de clătite, cașcaval și ingrediente pentru o omletă cu legume și șuncă. Taie șunca mărunt și la fel și legumele: ardei kapia, ardei gras în mai multe nuanțe, măsline fără sâmburi. Pune-le în tigaia cu ulei încins, toarnă peste ele două ouă bătute și amestecăle cu puțină sare și prăjește omleta pe ambele părți. Apoi, taie omleta în două și așează fiecare jumătate pe câte o clătită, presară deasupra cașcaval ras sau parmezan, rulează și dă la cuptor pentru 7-10 minute.
O carte pe zi
Misery, de King, Stephen
„Stephen King în mare vervă, pe terenul său favorit…un roman cu adevărat înfricoșător” USA Today














