Administraţia Prezidenţială a transmis ieri că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii prin care 15 noiembrie este desemnată Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987. Conform noii legi, „Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale structurile asociative neguvernamentale interesate organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei de 15 noiembrie ca Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987”. Aceasta lege a apărut în urma iniţiativei legislative care aparţine PNL şi USR PLUS.
Concertele gratis continuă!
Și în acest weekend, Filarmonica și Opera Brașov aduc muzica de calitate în mijlocul brașovenilor, oferindu-le două concerte de excepție în Piața Sf. Ioan.
Sâmbătă, 24 iulie, de la ora 19.00, în Piața Sf. Ioan, Filarmonica Brașov aduce publicului brașovean cele mai frumoase melodii din filme celebre. Solist este Filip Papa, iar dirijor, Gian Luigi Zampieri. Duminică, 25 iulie, tot de la ora 19.00, este rândul Operei Brașov să aducă pe scenă muzică de calitate, astfel că ne vom putea bucura de concertul oferit de cvintetul vocal Anatoly, care va interpreta un repertoriu divers și atractiv, de la cover-uri, muzică de jazz și pop și până la muzică de film.
Seria de spectacole din Piața Sf Ioan va continua tot duminică, 25 iulie, de la ora 19.00, în Bartolomeu- Avantgarden, cu concertul VlogOnCello, al violoncelistului Radu Croitoru. Marți, 27 iulie, de la ora 19.00, brașovenii sunt așteptați în Piața Sf. Ioan la jazz, în interpretarea Urban Trio. Miercuri, 28 iulie, de la ora 19.00, este ziua muzicii vechi, pusă în scenă de Ansamblul de muzică veche Codex. Soliști: Filip Ignac – flaut, Makcim Fernandez Samodaiev – violoncel și Monica Florescu – pian (Filarmonica Brașov). Joi 29 iulie, Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov împlinește 35 de ani de activitate, ocazie cu care le oferă brașovenilor un concert avându-i ca invitați pe Mariano Castro – pian; Lucia Neagoe – vioara I, Raluca Irimia – vioara a II-a, Leona Varvarichi – violă, Ştefan Neagoe – violoncel.Accesul la toate spectacolele este gratuit, cu respectarea prevederilor legale privind restricțiile impuse de pandemie.
Arhitecturi apuse: Construcţii care nu mai sunt
l Multe dintre clădirile braşovene au rămas doar în memoria gravurilor vechi sau a plăcilor fotografice
Brașovul bunicilor a rămas doar în fotografiile de epocă păstrate în cuferele înnegrite de vreme. Pe lângă farmecul pierdut al plimbărilor de pe Corso, tramvaiul cu aburi și trăsurile, au dispărut biserici, clădiri importante, monumente sau porţi de intrare în cetate. Brașovul era un oraș „tradițional, unde schimbările intră foarte lent“, așa cum spunea cărturarul Sextil Pușcariu. Totuşi, urma grea a timpului a strivit multe dintre locurile cu care erau obişnuiţi braşovenii din trevut.
Poartă – Vila Kertsch – Modarom
Poarta construită ca fortificaţie la capătul actualei străzi Republicii (fosta stradă Porţii) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea a avut multe de suferit de-a lungul secolelor. Incendiul din anul 1519 distruge o parte a clădirii, reconstruindu-se între anii 1522-1524 ca bastion sub formă de potcoavă, adăugându-se la 1537 un turn cu ceas. Pe această poartă aveau aces în mod special negustorii moldoveni, care, de altfel, erau cazaţi pe aceasta stradă, în timp ce negustorii munteni erau găzduiţi pe strada Vămii. Poarta a fost refăcută şi dupa câțiva ani se reconstruieşte şi turnul. Devine victima cutremurului din 1802, motiv pentru care în 1857 poarta este demolată. În acel loc s-a construit Vila Kertsch, pe actualul amplasament al clădirii Modarom. Hotelul a fost bombardat în cel de-al Doilea Război Mondial.

Dreptul paloşului
Poarta Ecaterinei a fost ridicată la 1559, în partea de vest a cetăţii, pe locul unei vechi porţi din veacul al XIV-lea. Prevăzută cu un turn patrat încoronat de cele patru turnuţele ca simbol al legii medievale ,„Jus Gladii’“ (Dreptul paloşului), cu guri de tragere, pod mobil pe lanţuri peste şanţul de apă, era una din cele mai bine fortificate porţi. A fost avariată în repetate rânduri: incendiul din 1689, cutremurul din 1738. Devenind neîncăpătoare, în 1820 se deschide poarta din Târgul Cailor (str.Bariţiu) şi după opt ani Poarta Şcheilor (a Mureşenilor), fiindu-i sortit sa devină magazie.
Porţi demolate în secolul al XIX-lea
Poarta Neagră era situată la capătul actualei străzi Nicolae Bălcescu, consemnată încă la 1464 ca Strada Neagră, după apa înegrită de deşeurile celor peste 40 de tăbăcării situate în această zonă. Proteja bastionul breslei pielarilor. La 1785 încă mai funcţiona ca a patra cale de acces a oraşului. În anul 1873 este demolată odată cu bastionul, construindu-se cazarma (azi corpul K al Universităţii Transilvania). Poarta de pe Târgul Cailor (strada George Bariţiu) a fost ridicată în dreptul Bastionului Fierarilor la 1819 cu banii negustorilor din Şchei. În 1874 a fost demolată pentru că incomoda pătrunderea carelor cu colivir ale negustorilor.
Poarta Vămii era la capătul străzii Mureşenilor de azi. A fost construită la sfârşitul secolului XIV. Numele porţii vine de la strada Vămii. Deasupra intrării era pictat chipul împăratului Sigismund. Peste şantul de apărare cu apă al oraşului trecea un pod mobil spre partea exterioară. Pe această poartă a fost primit cu mare fast, la 1 martie 1600, domnitorul Mihai Viteazul. A fost avariată de un cutremur din 1738 şi demolată în 1836. În locul ei s-a construit o nouă poartă, mai mică. Şi aceasta a fost demolată în 1881, când a început să circule în oraş tramvaiul cu aburi.

Hotel comunist în loc de biserică
Singura biserică reformată din Braşov a fost distrusă în 1963 în doar trei zile. Comuniştii au spus atunci că totul este în interesul poporului muncitor. Biserica a fost proiectată de arhitectul Alpár Ignácz şi inaugurată în 24 august 1892. A fost o adevărată bijuterie arhitecturală. Cel care a visat şi a iniţiat acest edificiu, a fost Molnár János care şi-a desfăşurat activitatea de preot paroh timp de 43 de ani (1850-1893) în Braşov. Preotul a organizat şcoala de duminică pentru ucenici, a înfiinţat prima bibliotecă publică în limba maghiară, Corul Reformat în 1863. Lângă impozanta biserică s-a construit şi o şcoală elementară în timpul preoţiei lui Csia Pál. În 11 iunie 1963 comuniştii au decis demolarea ei pentru simplu motiv că era nevoie de un nou corp de clădire al Hotelului Carpaţi. Autorităţile de atunci au promis refacerea bisericii, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Biserica Reformată a primit în schimb o sală de sport.

Palatul telefoanelor în locul unei vile superbe
La 1 ianuarie 1931 întregul sistem telefonic al României a fost preluat de către Societatea Anonimă Română de Telefoane. Astfel, în perioada 1931-1939 au fost inaugurate noile clădiri cu centrale telefonice automate în oraşele mari ale României. Toate clădirile au fost proiectate de arhitectul Constantin Nănescu, cu excepţia celei din Bucureşti. Cea din Braşov – ridicată pe actualul Bulevardul Eroilor – a fost inaugurată ultima, în 1939. Clădirea a fost ridicată în locul vilei F. Schuller, cunoscut farmacist braşovean, ridicată în 1896. La începutul anilor 1960 a fost adăugat un etaj. În prezent, clădirea mai câştigă în înălţime fiind transformată în hotel.
Spiţerii şi spitale
Prima menţiune documentară a unui spital în Braşov datează din anul 1413, iar prima menţiune a unei farmacii, din anul 1512. La Muzeul de Istoria Casa Sfatului există o colecţie bogată de instrumente farmaceutice, unele dintre acestea, din secolul al XVI-lea, fiind foarte preţioase. În anul 1580, farmacia cetăţii dispunea de 600 de recipiente pentru păstrarea medicamentelor: borcane de lemn, vase de cositor, lădiţe, oale, vase de aramă, căni mici de lut, alambicuri de sticlă.
Încă din sec. al XVI-lea, în Ciocrac era o „oficină medicală“, unde lucra vestitul medic braşovean Paulus Kir, cel care în 1592 îl tratase de o boală grea, la Craiova, pe Mihai Viteazul. Tot aici fusese adus, după lupta din Valea Teleajenului, şi căpitanul Preda Buzescu, care îl ucisese pe fiul hanului tătar, dar fusese rănit de o săgeată otrăvită.
Farmacii braşovene
Clădirea actualului Muzeu al Civilizaţiei Urbane din Piaţa Sfatului a adăpostit cu mulţi ani în urmă magazinul Turist. În timpul unor lucrări de reparaţii, muncitorii au găsit, dând la o parte tencuiala, urma unei picturi vechi. Cercetările au dovedit existenţa unei clădiri de la începutul secolului al XIV-lea. Se pare că aici a fost prima farmacie braşoveană. O altă veche spițerie brașoveană are peste 200 de ani și i-a aparținut lui Victor Klein. Aflată pe strada Constantin Brâncoveanu, la numărul 15, e cunoscută de toți șcheienii ca „Farmacia Brâncoveanu“. Piesele de mobilier au și ele o vechime apreciabilă, mai bine de 100 de ani. O altă spițerie foarte veche era „La urs“. Îi aparținea lui Roth și se găsea la colțul uliței ªcheilor cu strada Hirscher. În secolul XIX, în Târgul Grâului erau două farmacii. A lui Schuster, care se numea „La Îngerul Păzitor“, și a lui Hornung, „La Arap“, lângă Poliție. Tot două erau în Ulița Căldărarilor (Strada Republicii), a lui Jekelius, „La Speranță“, și a lui Stenner, „La Leu“.

Statui dispărute sau mutate
STATUIA LUI ARPAD. Timp de 70 de ani, vârful Muntelui Tâmpa a fost străjuit de statuia lui Árpád, celebrul conducător maghiar din secolul IX, însă puţini îşi mai amintesc de monument. A fost de două ori aruncată în aer şi, în final, demontată bucată cu bucată de comunişti.
În 1896 statul maghiar a sărbătorit cu mare fast 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia. Cu această ocazie, s-a ridicat un monument pe Tâmpa: statuia lui Arpad, conducătorul triburilor, de la 896.
Monumentul avea un soclu circular, peste care era aşezată o coloană. În vârful ei era statuia. Pe 27 septembrie 1913, soclul statuii a fost distrus cu dinamită de doi studenţi anarhişti. În 1916, armata română a aruncat în aer soclul monumentului, dar ruinele sale au rămas în picioare încă 50 de ani. În final, 1966, comuniştii au demontat ruinele.
STATUIA LUI STALIN. Pentru un timp mai scurt, doar 10 ani, începând cu anul 1950, Braşovul a purtat, oficial, numele de Oraşul Stalin. Comuniştii n-au avut curajul să demoleze sau să transforme major centrul vechi al oraşului. Au instalat însă statui comuniste. În „Parcul Prieteniei Româno-Sovietice” (actualul Parc Titulescu) au amplasat monumentul „Soldatului sovietic” – astăzi mutată la Cimitirul Şprenghi, iar în zona din faţa actualei Prefecturi au ridicat o statuie a lui Stalin.
STATUIA DOROBANŢULUI. O altă statuie după care nu au rămas decât imagini fotografice a fost aplasată în Livada Poştei în septembrie 1918, ca un omagiu pentru armata austro-ungară care a eliberat Braşovul în octombrie 1916. După Unire, a fost botezată statuia dorobanţului; iar capul de honved a fost înlocuit cu capul unui soldat român. A fost demolată când s-a început construcţia clădirii Camerei de Comerţ, actuala bibliotecă Bariţiu.
Palatele Braşovului
În urmă cu un secol, cele mai luxoase construcţii ale Braşovului erau palatele unor cunoscuţi oameni de afaceri şi prinţi.
PALATUL SOARELUI. Industriaşii saşi Frederich şi Wilhelm Czell, fabricanţi de bere, unii dintre cei mai avuţi braşoveni la acea oră, şi-au investit banii în clădiri impozante, lăsând în peisajul urban trei palate simbol. Cel mai vechi Palat Czell a fost construit la intersecţia Bulevardului Ferdinand cu Şirul Inului, pe locul fostei Porţi a Vămii. Astăzi este cunoscută drept clădirea în care a fost Groapa cu bere. I se spunea chiar „Palatul Soarelui“.
PALATUL BNR. Celălalt palat Czell este sediul Băncii Naţionale a României şi se află în Piaţa Sfatului la numărul 26. A fost construit în 1903, de către Frederich Czell, pe locul unde industriaşul avea deja trei case. Le-a demolat şi a ridicat un palat impresionant, cu balconaşe sculptate şi basoreliefuri cu figuri umane.
PALATUL MIC. Al treilea palat Czell se află pe Strada Mureşenilor, mai modest ca dimensiuni, a doua clădire după Biserica Catolică, împodobită cu ornamente dantelate.
PALATUL SAFRANO. Un alt palat al Braşovului, aflat în Piaţa Sfatului nr. 23, este Palatul Safrano, construit la sfîrşitul secolului XIX de familia de comercianţi greci Safrano.
PALATUL ŞTIRBEY. În mijlocul parcului dendrologic de pe strada Crişan se află conacul prinţului Stirbey, administratorul Domeniilor Coroanei. Aici, înainte de război, în spaţioasele saloane se ţineau baluri de la care nu lipsea crema aristocraţiei româneşti din acea perioadă. Regele şi regina îşi petreceau uneori vacanţele în micul palat, construit la Braşov, în 1922, de către prinţul Barbu Ştirbey. În 1952, autorităţile comuniste au transformat clădirea în Palatul Pionierilor, iar după 1989, s-a numit Palatul Copiilor. Retrocedat în 2005, a fost vândut unui om de afaceri din Braşov.
Zimbru, rachetă, copii: Artă stradală în premieră (pe bloc) la Brașov
l Urmează altele?
Arta murală/stradală are un public foarte larg și nu necesită reguli pentru a fi asimilată. Maria Zurbagiu, ilustratoare și artistă de street art stabilită la Brașov, a finalizat prima lucrare de artă murală pe partea laterală a unui bloc de pe Calea București din Brașov.
Lucrarea prezintă realizări, oameni frumoși și exemple pozitive din istoria noastră recentă care definesc ce înseamnă România astăzi și cum ne definim identitatea. Autoarea Maria Zurbagiu sau „meri the zu” (așa cum își semnează lucrările) descrie procesul de alegere a simbolurilor reprezentate și cum ele se compun în lucrare:
„Personajul central este un zimbru, ca simbol al reapariției populațiilor de zimbrii în Carpații românești. Pe el sunt doi copii îmbrăcați în port popular și cu elemente din folclor, mască tradițională folosită la colind și un sat românesc în miniatură. Tot în categoria tradiții mai apar elemente de arhitectură rurală, porți și stâlpi sculptați, dar și borne ale drumului Via Transilvanica, proiectul ultramaratonistului Tibi Ușeriu.
Copacul este într-un proces de refacere, bara de loading… fiind atât un deziderat cât și un necesar de refacere a codrului. Deasupra zboară Simona Maierean, prima femeie pilot NATO, care mânuiește un dracon dacic stilizat. O rachetă simbolizează zborul lui Dumitru Prunariu, absolvent al Liceului 4, actualul Colegiu Național de Informatică Grigore Moisil aflat peste drum de lucrare. Iar sprijinit de copac este compasul, metaforă a moștenirii lui Grigore Moisil și a colegiului brașovean ce îi poartă numele”. Lucrarea are o înălțime de 4 etaje și realizarea ei a durat aproximativ trei săptămâni.
Proiectul face parte dintr-un viitor documentar al Televiziunii Române care pune în evidență transformările bune prin care trece țara noastră, numit “The New Romania – România ultimilor 30 de ani” . În acest proiect, TVR colaborează cu Asociația Amural – grup de artiști și curatori din Brașov care a făcut posibile nu mai puțin de 9 lucrări de artă murală în oraș și alte 6 în desfășurare în țară. Amural a propus peretele de vizavi de Colegiul Național de Informatică și s-a ocupat de producția tehnică a lucrării.
„Ne-am bucurat mult să putem să contribuim la acest proiect, Meri este o artistă pe care o apreciem și cu care am colaborat și anul trecut în beneficiul orașului. Ne-am dorit ca peretele să fie cel de vizavi de Info (Grigore Moisil) pentru că e în cartier și îi va inspira pe elevi și pe brașoveni în general. Avem experiența lucrărilor de lângă Colegiul Aprily Lajos despre care elevii ne-au mărturisit că le-au făcut orele mai frumoase, ne așteptăm să se întâmple la fel și pentru elevii de la Moisil”, a declarat Răzvan Pascu, vicepreședinte al asociației Amural. Proiectul este finanțat de Kogainon Films si producătorul american de film Dan Dimancescu, cetățean american de origine română. El este și consulul onorific al României la Boston iar începând din anii 90′ a început să vină în România pentru diverse proiecte și afaceri.
Demi Moore și Bruce Willis, din nou împreună la aniversarea fiicei lor
Demi Moore (58 de ani) și Bruce Willis (66 de ani) au fost din nou împreună la aniversarea fiicei lor Scout. La 20 iulie, Scout a împlinit 30 de ani și a ținut morțiș ca petrecerea să aibă loc în familie. Și cum, în fiecare an, Bruce Willis a făcut imposibilul și a fost alături de fiicele lui în momentele importante, actorul de 66 de ani a fost prezent la eveniment. Bruce Willis a fost în vacanță în deșertul Colorado împreună cu actuala lui soție Emma Heming Willis și cele două fiice ale lor Evelyn, 7 ani și Mabel, 9 ani.
Au divorțat după 13 ani de căsătorie
Cei doi actori au divorțat în anul 2000, după 13 ani de căsnicie. În afară de Scout LaRue, ei mai au împreună două fete, Rumer (32 de ani) și Tallulah (27 de ani). Demi Moore a încercat din răsputeri să-și refacă viața după divorț. S-a orientat spre bărbații mai tineri, astfel că a pus ochii pe Ashton Kutcher în anul 2003. În ciuda diferenței de vârstă de 16 ani dintre ei doi, Demi și Ashton s-au căsătorit doi ani mai târziu, în septembrie 2005, însă iubirea lor nu a durat prea mult timp. Problemele au început în 2010, odată cu infidelitățile lui Ashton. Demi a încercat să îl ierte, dar în cele din urmă, relația lor s-a terminat cu un divorț, în anul 2013. Acela a fost și momentul în care Demi a intrat în depresie și a trebuit să se interneze într-o clinică de reabilitare. Demi Moore și Bruce Willis au fost văzuți din nou împreună la aniversarea fiicei lor.
De necrezut! Câți lei a dat un român pe 4 mici și o halbă de bere la Mamaia!
În plin sezon estival, prețurile la malul românesc al Mării Negre au explodat. Așa se face că „pofticioșii” sunt nevoiți ori să bage adânc mâna în buzunar, ori să înghită în sec. Pe lângă prețul porumbului fiert, a crescut și prețul celebrilor mici, dar și a berii. Așadar, cine se „încumetă” să-și facă concediul pe litoralul românesc trebuie să știe că prețurile s-au modificat față de anul trecut. Să luăm, de exemplu, celebra porție de mititei și o halbă de bere rece. Prețul unui mic a ajuns la 8 lei, astfel că pentru o porție de 4 bucăți, fără cartofi prăjiți și chiflă, un turist român a scos din buzunar 32 de lei, iar pentru băutura preferată din timpul verii, nici mai mult nici mai puțin de 15 lei pentru o halbă! În plus, pe lângă cei 47 de lei bărbatul a fost nevoit să plătească și bacșișul (10%) care se pare că a devenit obligatoriu, astfel că totalul a fost de aproximativ 52 de lei.
Calendar religios: 23 iulie
Ortodox
†) Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Foca; Sf. Mc. Apolinarie, Vitalie și Valeria.
Greco-catolic
†) Sf. Foca, preot, martir (aducerea moaștelor sale la Const în 400).
Romano-catolic
†) Sf. Brigitta, călugăriță, patroană a Europei (1303 – 1373).
S-a întâmplat la 23 iulie
1601 – Mihai Viteazul dictează memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere, prima autobiografie din literatura română
1862 – Serviciul de poştă a intrat în administraţia statului; s-a înfiinţat Direcţia centrală a poştelor (23 iulie/4 august)
1912 – S-a născut Moses Rosen (Mose David Rosen), fost şef al Cultului Mozaic din România (d. 06.05.1994)
1920 – S-a născut Amalia Rodrigues, „regina muzicii fado” portugheze (d.06.10.1999)
1950 – A avut loc reorganizarea administrativă a României, împărţită în 28 de regiuni
1989 – S-a născut actorul englez Daniel Radcliffe, interpretul celebrului personaj Harry Potter
2011 – A murit cântăreața britanică Amy Winehouse (n.1983)
Rețeta zilei
Penne quatro formaggi
Ingrediente: 150g penne, 4 feluri de brânză(50 brânză mozarella, 100 g caşcaval ras, 50g brânză cu mucegai albastru, 50g brânză de burduf), 2 linguri de smântână, 1 lingură de unt, sare, piper
Preparare: Se topeşte untul într-o tigaie şi peste el se pun smântâna şi brânzeturile. Între timp se fierb pastele în apa cu sare. Când pastele sunt fierte a dente se pun în tigaie peste brânzeturi şi se mai lasă puțin pe foc. Se servesc fierbinţi, pentru ca brânzeturile să fie fluide.














