Fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, a primit o nouă condamnare de trei ani și trei luni de închisoare -cu suspendare- în cadrul dosarului „Bani pentru partid”. Condamnarea a fost dată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial în formă continuată. În urmă cu mai bine de un an, Căncescu a fost condamnat la 7 ani cu executare într-un alt dosar de corupție în achizițiile publice făcute de Consiliul Județean Brașov atunci când era condus de acuzat. Acest dosar este în stadiul de recurs la acest moment.
În jur de 100 de râşnoveni au acuzat dureri abdominale şi vărsături. Recomandările DSP
Autor: M.P.
În jur de 100 de persoane din Râşnov s-au prezentat în ultima perioadă la medicul de familie sau la centrul de permanenţă medicală din Râşnov, acuzând dureri abdominale, greţuri, vărsături şi uneori febră, frisoane şi diaree. Deşi în niciunul dintre cazuri nu a fost nevoie de internare, informaţiile au ajuns şi la Direcţia de Sănătate Publică Braşov (DSP) care investighează acum posibilele cauze. Reprezentanţii DSP suspectează prezenţa unui virus în comunitate, însă spitalelor li s-a transmis ca în cazul în care primesc pacienții din Râşnov cu astfel de simptome, să ia probe pentru laborator.
Pentru a elimina orice suspiciune legată de calitatea apei potabile, după ploile din ultima perioadă, miercuri au fost preluate de la Râşnov şi probe din apa de la robinet. Aceste probe sunt în curs de analiză în laboratoarele DSP şi ale Institutului Naţional de Sănătate Publică, rezultatele urmând să apară pe parcursul acestei zile. Cele mai recente analize ale apei potabile de la Râşnov au fost realizate în urmă cu mai mult de două săptămâni, pe data de 5 iulie, când rezultatul de laborator nu a arătat nicio problemă.
Totuşi, având în vedere problemele care au apărut şi că încă există o verificare în curs, reprezentanții DSP Braşov le recomandă râşnovenilor să consume apă îmbuteliată, până la apariţia rezultatelor celor mai recente probe. Cei care vor să consume totuşi apa de la robinet, trebuie să o fiarbă. De asemenea, recomandarea DSP este ca alimentele să respecte toate regulile de igienă înainte de a fi consumate.
PNL Brașov va fi condus în următorii 4 ani de echipa propusă de Veștea
Autor: M.P.
Filiala județeană a PNL Brașov și-a desemnat noua echipă de conducere pentru următorii patru ani, structura fiind aleasă integral din rândul propunerilor făcute de Adrian Veștea, cel care nu a avut nicio concurență pentru funcția de președinte al organizației. În perioada 2021 -2025 PNL Brașov îi va avea ca prim/vicepreședinți pe Mihail Veștea, provenit din „aripa PDL” a partidului – care se ocupa de strategii politice şi de comunicare, şi pe fostul primar al Predealului, Liviu Cocoş, din vechea „aripă PNL” – care se va ocupa de politici publice. Vicepreședinți ai PNL Brașov au fost aleși Mihai Donțu, Sebastian Rusu, Sorin Taus, Silviu Costea, Liviu Butnariu, Ionuț Banciu, George Vocilă și Persida Țâmboiu. Membri în echipa de conducere sunt şi Severius Beşchea (primar Tărlungeni), Roxana Cojocea, Daniel Diaconu, Ionel Fliundra (primar Ghimbav), Adrian Gabor, Iulian Mara, Remus Mogoş, Cătălin Nan, Marius Neculoiu, Nelu Petre Noaghea, Alexandru Opriş, Marian Popoi, Mihaela Şoneriu, Carmen Ferghete-Ţop şi Vasile Ungureanu. Liviu Blejdea este trezorier al PNL Braşov în acest mandat, în timp ce Gheorghe Muntean va coordona Comisia de Onoare şi Arbitraj, iar Cătălin Mihai, Comisia Judeţeană de Revizie şi Cenzori. „Am convingerea că astăzi a câștigat Brașovul, județul marilor proiecte!”, a spus la finalul alegerilor Adrian Veştea, care a mulţumit echipei sale pentru suport.
Se pasează responsabilități: Coliban: Ordonanța „ursul“ nu rezolvă cu adevărat problema
l Avem nevoie de „o procedură detaliată și explicită“
Primarul Allen Coliban a comentat ieri ordonanța de urgență adoptată miercuri de guvern, referitoare la intervențiile împotriva urșilor. Potrivit actului normativ, în cadrul fiecărei unități administrativ teritoriale se va constitui o echipă de intervenție imediată, condusă de primar sau de viceprimar. Aceștia vor decide, în baza expertizei profesionale, asupra modului de intervenție imediată care poate fi de trei tipuri: alungarea, tranchilizarea și relocarea, eutanasierea sau împușcarea ursului.
Potrivit primarului Allen Coliban, ordonanța nu rezolvă cu adevărat problema interacțiunii dintre om și urs în comunitățile din România: Iată comentariile lui Coliban:
– avem nevoie de măsuri urgente pentru a interveni și pentru a preveni interacțiunea dintre om și urs, producerea de pagube materiale și pierderea de vieți omenești. Suntem datori să ne protejăm comunitățile;
– OUG-ul nu face decât să paseze niște responsabilități care reveneau Statului Român, prin Ministerul Mediului, către o celulă de criză formată din primar, vânător, medic și jandarm. Deși la nivelul administrației centrale se face referire la „expertiza profesională“ care va sta la baza deciziilor, mă îndoiesc că vom găsi la nivelul tuturor comunităților locale gradul de competență necesar în gestionarea situațiilor urgente provocate de urși. OUG vorbește despre o stratificare a măsurilor și a gradului de risc, însă felul în care este definit acest risc lasă loc la mult prea multe interpretări subiective.
– cel mai grav lucru este că pasăm o responsabilitate primarilor, fără a le oferi instrumentele necesare
-OUG-ul nu vine cu soluții pentru reducerea riscului, cu o strategie la nivel național, în care să detalieze, să explice și să implementeze (inclusiv prin alocări financiare) metodele de prevenție: metodele moderne de monitorizare prin GPS, care permit alertarea cu mult înainte de a ajunge ursul în zona locuită, folosirea eficientă a gardurilor electrificate, metode automate de alungare șamd;
– OUG se concentrează pe îndepărtarea urșilor prin diverse mijloace pe care atâtea instituții de la nivel central nu au reușit să le identifice, pe tranchilizare și relocare, mai ales că nimeni nu vrea să primească acești urșii problematici, ce ar trebui relocați
– În realitate, soluția pe care se concentrează de fapt, practic, acest act normativ este extragerea prin eutanasiere sau împușcare a urșilor.
– acest act normativ ar trebui completat cu o procedură detaliată și explicită, astfel încât soluția să fie una unitară, la nivelul întregii țări, iar deciziile să se ia la nivelul unei zone mai largi, nu pentru fiecare localitate în parte.
Musashino, oraş înfrăţit cu Braşovul, film de susţinere pentru delegaţia România la JO
Autor: M.P.
Japonezii din orașul Musashino, localitate înfrăţită în urmă cu 25 de ani cu Braşovul, sunt unii dintre cei mai înfocaţi suporteri ai delegaţiei tricolore la Jocurile Olimpice. Aceștia au realizat un film de încurajare pentru sportivii români, pe care îi susţine şi cărora cărora le transmit succes în competiţia de la Tokyo.În videoclipul de două minute apar membri ai unor echipe sportive, de copii, juniori şi seniori din Musashino dar şi copii dar şi persoane din diferite instituţii, care transmit mesajul „Hai, România!” şi „Succes, România!”. Filmul a fost publicat pe canalul de youtube al FRF, în contextul în care echipa U-23 de fotbal a României este prima care intră în competiţia de la Tokyo.
Musashino este un oraş cu 147.000 de locuitori, situat în partea de vest a zonei metropolitane a capitalei Japoniei, Tokyo. Protocolul de înfrăţire cu Braşovul a fost semnat la începutul anilor 90, acesta fiind unul dintre primele oraşe cu care Municipalitatea a intrat într-un parteneriat de acest tip. În baza protocolului de înfrăţire, până nu demult, în municipiul Braşov a funcţionat şi Centrul Cultural Musashino, iar de-a lungul timpului, au existat multiple vizite bilaterale şi schimburi de experienţă între autorităţile celor două oraşe şi instituţiile de cultură.
Acum, în Japonia, reprezentanţii oraşului Musashino susţin o delegaţie a României, formată din 101 sportivi, care concurează la 17 discipline, până la data de 8 august. Primii sportivi români care au intrat în competiţia sunt membrii lotului U-23 de fotbal, care ieri au jucat primul meci, la Tokyo. Este de aşteptat ca Jocurile Olimpice din Japonia să fie o ocazie pentru sportivi consacrați precum Marian Drăgulescu să facă o ultimă figură frumoasă, dar și pentru tineri precum David Popovici să obțină gloria olimpică.
Unul dintre modelele pe care Brașovul le oferă
Unul dintre cei mai longevivi brașoveni a fost sărbătorit ieri de municipalitate cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 102 ani! Veteranul de război Aurel Deteșan a primit din partea comunității brașovene o plachetă aniversară, un tort și un album cu imagini din Brașov. Născut în data de 22 iulie 1919, în Târgu Mureş, Aurel Deteşan s-a refugiat în 1940 din teritoriul vremelnic ocupat prin dictatul de la Viena şi s-a înrolat în armata română ca artilerist, urmând cursuri intensive de instruire de specialitate cu instructori germani. La declanşarea războiului pentru eliberarea Basarabiei, a luptat ca sergent T.R. în Divizionul 1 Artilerie din Regimentul 1 Artilerie Motorizată pe frontul din est în anii celui de-al Doilea Război Mondial, în 1942 și 1943, și singura divizie blindată pe care România o avea la acel moment. A trăit și a supraviețuit luptelor de la Cotul Donului, apoi a luptat cu unitatea sa pe frontul de la Stalingrad, fiind singurul supravieţuitor din aceasta. A fost rănit și evacuat din spitalul militar de campanie de la Stalingrad cu unul dintre ultimele avioane care au decolat din încercuire. După revenirea în ţară şi refacerea lungă după perioada de convalescenţă, a activat o perioadă la partea sedentară a Regimentului 1 Artilerie Motorizată şi, ulterior, a fost mobilizat pe loc la rafinăria din Braşov, unitate de producţie militarizată în acei ani de război, ca specialist tehnic în producţie. Pentru participarea la acţiunile de luptă din timpul războiului a fost decorat cu ordine şi medalii şi a fost apreciat în anii petrecuţi pe front pentru ataşamentul faţă de subordonaţi şi camarazi. În prezent, are gradul de căpitan în retragere.
Evenimentul a avut loc într-unul dintre centrele rezidențiale pentru vârstnici din Sânpetru, iar Primăria a fost reprezentată de viceprimarul Flavia Boghiu care a declarat: „În calitate de viceprimar, cred că suntem datori să ne arătăm respectul și considerația pentru oameni care sunt un exemplu pentru noi, atât prin sacrificiul lor, cât și prin calitatea morală și experiența de viață pe care o au. Și pentru că tot se vorbește în acești ani de lipsa de modele pentru tineri, cred ca acest om, acest erou al României, ar trebui să fie unul dintre modelele pe care Brașovul le oferă“.
15 noiembrie a fost desemnată Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987
Administraţia Prezidenţială a transmis ieri că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii prin care 15 noiembrie este desemnată Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987. Conform noii legi, „Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale structurile asociative neguvernamentale interesate organizează manifestări prilejuite de comemorarea zilei de 15 noiembrie ca Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987”. Aceasta lege a apărut în urma iniţiativei legislative care aparţine PNL şi USR PLUS.
Concertele gratis continuă!
Și în acest weekend, Filarmonica și Opera Brașov aduc muzica de calitate în mijlocul brașovenilor, oferindu-le două concerte de excepție în Piața Sf. Ioan.
Sâmbătă, 24 iulie, de la ora 19.00, în Piața Sf. Ioan, Filarmonica Brașov aduce publicului brașovean cele mai frumoase melodii din filme celebre. Solist este Filip Papa, iar dirijor, Gian Luigi Zampieri. Duminică, 25 iulie, tot de la ora 19.00, este rândul Operei Brașov să aducă pe scenă muzică de calitate, astfel că ne vom putea bucura de concertul oferit de cvintetul vocal Anatoly, care va interpreta un repertoriu divers și atractiv, de la cover-uri, muzică de jazz și pop și până la muzică de film.
Seria de spectacole din Piața Sf Ioan va continua tot duminică, 25 iulie, de la ora 19.00, în Bartolomeu- Avantgarden, cu concertul VlogOnCello, al violoncelistului Radu Croitoru. Marți, 27 iulie, de la ora 19.00, brașovenii sunt așteptați în Piața Sf. Ioan la jazz, în interpretarea Urban Trio. Miercuri, 28 iulie, de la ora 19.00, este ziua muzicii vechi, pusă în scenă de Ansamblul de muzică veche Codex. Soliști: Filip Ignac – flaut, Makcim Fernandez Samodaiev – violoncel și Monica Florescu – pian (Filarmonica Brașov). Joi 29 iulie, Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov împlinește 35 de ani de activitate, ocazie cu care le oferă brașovenilor un concert avându-i ca invitați pe Mariano Castro – pian; Lucia Neagoe – vioara I, Raluca Irimia – vioara a II-a, Leona Varvarichi – violă, Ştefan Neagoe – violoncel.Accesul la toate spectacolele este gratuit, cu respectarea prevederilor legale privind restricțiile impuse de pandemie.
Arhitecturi apuse: Construcţii care nu mai sunt
l Multe dintre clădirile braşovene au rămas doar în memoria gravurilor vechi sau a plăcilor fotografice
Brașovul bunicilor a rămas doar în fotografiile de epocă păstrate în cuferele înnegrite de vreme. Pe lângă farmecul pierdut al plimbărilor de pe Corso, tramvaiul cu aburi și trăsurile, au dispărut biserici, clădiri importante, monumente sau porţi de intrare în cetate. Brașovul era un oraș „tradițional, unde schimbările intră foarte lent“, așa cum spunea cărturarul Sextil Pușcariu. Totuşi, urma grea a timpului a strivit multe dintre locurile cu care erau obişnuiţi braşovenii din trevut.
Poartă – Vila Kertsch – Modarom
Poarta construită ca fortificaţie la capătul actualei străzi Republicii (fosta stradă Porţii) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea a avut multe de suferit de-a lungul secolelor. Incendiul din anul 1519 distruge o parte a clădirii, reconstruindu-se între anii 1522-1524 ca bastion sub formă de potcoavă, adăugându-se la 1537 un turn cu ceas. Pe această poartă aveau aces în mod special negustorii moldoveni, care, de altfel, erau cazaţi pe aceasta stradă, în timp ce negustorii munteni erau găzduiţi pe strada Vămii. Poarta a fost refăcută şi dupa câțiva ani se reconstruieşte şi turnul. Devine victima cutremurului din 1802, motiv pentru care în 1857 poarta este demolată. În acel loc s-a construit Vila Kertsch, pe actualul amplasament al clădirii Modarom. Hotelul a fost bombardat în cel de-al Doilea Război Mondial.

Dreptul paloşului
Poarta Ecaterinei a fost ridicată la 1559, în partea de vest a cetăţii, pe locul unei vechi porţi din veacul al XIV-lea. Prevăzută cu un turn patrat încoronat de cele patru turnuţele ca simbol al legii medievale ,„Jus Gladii’“ (Dreptul paloşului), cu guri de tragere, pod mobil pe lanţuri peste şanţul de apă, era una din cele mai bine fortificate porţi. A fost avariată în repetate rânduri: incendiul din 1689, cutremurul din 1738. Devenind neîncăpătoare, în 1820 se deschide poarta din Târgul Cailor (str.Bariţiu) şi după opt ani Poarta Şcheilor (a Mureşenilor), fiindu-i sortit sa devină magazie.
Porţi demolate în secolul al XIX-lea
Poarta Neagră era situată la capătul actualei străzi Nicolae Bălcescu, consemnată încă la 1464 ca Strada Neagră, după apa înegrită de deşeurile celor peste 40 de tăbăcării situate în această zonă. Proteja bastionul breslei pielarilor. La 1785 încă mai funcţiona ca a patra cale de acces a oraşului. În anul 1873 este demolată odată cu bastionul, construindu-se cazarma (azi corpul K al Universităţii Transilvania). Poarta de pe Târgul Cailor (strada George Bariţiu) a fost ridicată în dreptul Bastionului Fierarilor la 1819 cu banii negustorilor din Şchei. În 1874 a fost demolată pentru că incomoda pătrunderea carelor cu colivir ale negustorilor.
Poarta Vămii era la capătul străzii Mureşenilor de azi. A fost construită la sfârşitul secolului XIV. Numele porţii vine de la strada Vămii. Deasupra intrării era pictat chipul împăratului Sigismund. Peste şantul de apărare cu apă al oraşului trecea un pod mobil spre partea exterioară. Pe această poartă a fost primit cu mare fast, la 1 martie 1600, domnitorul Mihai Viteazul. A fost avariată de un cutremur din 1738 şi demolată în 1836. În locul ei s-a construit o nouă poartă, mai mică. Şi aceasta a fost demolată în 1881, când a început să circule în oraş tramvaiul cu aburi.

Hotel comunist în loc de biserică
Singura biserică reformată din Braşov a fost distrusă în 1963 în doar trei zile. Comuniştii au spus atunci că totul este în interesul poporului muncitor. Biserica a fost proiectată de arhitectul Alpár Ignácz şi inaugurată în 24 august 1892. A fost o adevărată bijuterie arhitecturală. Cel care a visat şi a iniţiat acest edificiu, a fost Molnár János care şi-a desfăşurat activitatea de preot paroh timp de 43 de ani (1850-1893) în Braşov. Preotul a organizat şcoala de duminică pentru ucenici, a înfiinţat prima bibliotecă publică în limba maghiară, Corul Reformat în 1863. Lângă impozanta biserică s-a construit şi o şcoală elementară în timpul preoţiei lui Csia Pál. În 11 iunie 1963 comuniştii au decis demolarea ei pentru simplu motiv că era nevoie de un nou corp de clădire al Hotelului Carpaţi. Autorităţile de atunci au promis refacerea bisericii, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Biserica Reformată a primit în schimb o sală de sport.

Palatul telefoanelor în locul unei vile superbe
La 1 ianuarie 1931 întregul sistem telefonic al României a fost preluat de către Societatea Anonimă Română de Telefoane. Astfel, în perioada 1931-1939 au fost inaugurate noile clădiri cu centrale telefonice automate în oraşele mari ale României. Toate clădirile au fost proiectate de arhitectul Constantin Nănescu, cu excepţia celei din Bucureşti. Cea din Braşov – ridicată pe actualul Bulevardul Eroilor – a fost inaugurată ultima, în 1939. Clădirea a fost ridicată în locul vilei F. Schuller, cunoscut farmacist braşovean, ridicată în 1896. La începutul anilor 1960 a fost adăugat un etaj. În prezent, clădirea mai câştigă în înălţime fiind transformată în hotel.
Spiţerii şi spitale
Prima menţiune documentară a unui spital în Braşov datează din anul 1413, iar prima menţiune a unei farmacii, din anul 1512. La Muzeul de Istoria Casa Sfatului există o colecţie bogată de instrumente farmaceutice, unele dintre acestea, din secolul al XVI-lea, fiind foarte preţioase. În anul 1580, farmacia cetăţii dispunea de 600 de recipiente pentru păstrarea medicamentelor: borcane de lemn, vase de cositor, lădiţe, oale, vase de aramă, căni mici de lut, alambicuri de sticlă.
Încă din sec. al XVI-lea, în Ciocrac era o „oficină medicală“, unde lucra vestitul medic braşovean Paulus Kir, cel care în 1592 îl tratase de o boală grea, la Craiova, pe Mihai Viteazul. Tot aici fusese adus, după lupta din Valea Teleajenului, şi căpitanul Preda Buzescu, care îl ucisese pe fiul hanului tătar, dar fusese rănit de o săgeată otrăvită.
Farmacii braşovene
Clădirea actualului Muzeu al Civilizaţiei Urbane din Piaţa Sfatului a adăpostit cu mulţi ani în urmă magazinul Turist. În timpul unor lucrări de reparaţii, muncitorii au găsit, dând la o parte tencuiala, urma unei picturi vechi. Cercetările au dovedit existenţa unei clădiri de la începutul secolului al XIV-lea. Se pare că aici a fost prima farmacie braşoveană. O altă veche spițerie brașoveană are peste 200 de ani și i-a aparținut lui Victor Klein. Aflată pe strada Constantin Brâncoveanu, la numărul 15, e cunoscută de toți șcheienii ca „Farmacia Brâncoveanu“. Piesele de mobilier au și ele o vechime apreciabilă, mai bine de 100 de ani. O altă spițerie foarte veche era „La urs“. Îi aparținea lui Roth și se găsea la colțul uliței ªcheilor cu strada Hirscher. În secolul XIX, în Târgul Grâului erau două farmacii. A lui Schuster, care se numea „La Îngerul Păzitor“, și a lui Hornung, „La Arap“, lângă Poliție. Tot două erau în Ulița Căldărarilor (Strada Republicii), a lui Jekelius, „La Speranță“, și a lui Stenner, „La Leu“.

Statui dispărute sau mutate
STATUIA LUI ARPAD. Timp de 70 de ani, vârful Muntelui Tâmpa a fost străjuit de statuia lui Árpád, celebrul conducător maghiar din secolul IX, însă puţini îşi mai amintesc de monument. A fost de două ori aruncată în aer şi, în final, demontată bucată cu bucată de comunişti.
În 1896 statul maghiar a sărbătorit cu mare fast 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia. Cu această ocazie, s-a ridicat un monument pe Tâmpa: statuia lui Arpad, conducătorul triburilor, de la 896.
Monumentul avea un soclu circular, peste care era aşezată o coloană. În vârful ei era statuia. Pe 27 septembrie 1913, soclul statuii a fost distrus cu dinamită de doi studenţi anarhişti. În 1916, armata română a aruncat în aer soclul monumentului, dar ruinele sale au rămas în picioare încă 50 de ani. În final, 1966, comuniştii au demontat ruinele.
STATUIA LUI STALIN. Pentru un timp mai scurt, doar 10 ani, începând cu anul 1950, Braşovul a purtat, oficial, numele de Oraşul Stalin. Comuniştii n-au avut curajul să demoleze sau să transforme major centrul vechi al oraşului. Au instalat însă statui comuniste. În „Parcul Prieteniei Româno-Sovietice” (actualul Parc Titulescu) au amplasat monumentul „Soldatului sovietic” – astăzi mutată la Cimitirul Şprenghi, iar în zona din faţa actualei Prefecturi au ridicat o statuie a lui Stalin.
STATUIA DOROBANŢULUI. O altă statuie după care nu au rămas decât imagini fotografice a fost aplasată în Livada Poştei în septembrie 1918, ca un omagiu pentru armata austro-ungară care a eliberat Braşovul în octombrie 1916. După Unire, a fost botezată statuia dorobanţului; iar capul de honved a fost înlocuit cu capul unui soldat român. A fost demolată când s-a început construcţia clădirii Camerei de Comerţ, actuala bibliotecă Bariţiu.
Palatele Braşovului
În urmă cu un secol, cele mai luxoase construcţii ale Braşovului erau palatele unor cunoscuţi oameni de afaceri şi prinţi.
PALATUL SOARELUI. Industriaşii saşi Frederich şi Wilhelm Czell, fabricanţi de bere, unii dintre cei mai avuţi braşoveni la acea oră, şi-au investit banii în clădiri impozante, lăsând în peisajul urban trei palate simbol. Cel mai vechi Palat Czell a fost construit la intersecţia Bulevardului Ferdinand cu Şirul Inului, pe locul fostei Porţi a Vămii. Astăzi este cunoscută drept clădirea în care a fost Groapa cu bere. I se spunea chiar „Palatul Soarelui“.
PALATUL BNR. Celălalt palat Czell este sediul Băncii Naţionale a României şi se află în Piaţa Sfatului la numărul 26. A fost construit în 1903, de către Frederich Czell, pe locul unde industriaşul avea deja trei case. Le-a demolat şi a ridicat un palat impresionant, cu balconaşe sculptate şi basoreliefuri cu figuri umane.
PALATUL MIC. Al treilea palat Czell se află pe Strada Mureşenilor, mai modest ca dimensiuni, a doua clădire după Biserica Catolică, împodobită cu ornamente dantelate.
PALATUL SAFRANO. Un alt palat al Braşovului, aflat în Piaţa Sfatului nr. 23, este Palatul Safrano, construit la sfîrşitul secolului XIX de familia de comercianţi greci Safrano.
PALATUL ŞTIRBEY. În mijlocul parcului dendrologic de pe strada Crişan se află conacul prinţului Stirbey, administratorul Domeniilor Coroanei. Aici, înainte de război, în spaţioasele saloane se ţineau baluri de la care nu lipsea crema aristocraţiei româneşti din acea perioadă. Regele şi regina îşi petreceau uneori vacanţele în micul palat, construit la Braşov, în 1922, de către prinţul Barbu Ştirbey. În 1952, autorităţile comuniste au transformat clădirea în Palatul Pionierilor, iar după 1989, s-a numit Palatul Copiilor. Retrocedat în 2005, a fost vândut unui om de afaceri din Braşov.
Zimbru, rachetă, copii: Artă stradală în premieră (pe bloc) la Brașov
l Urmează altele?
Arta murală/stradală are un public foarte larg și nu necesită reguli pentru a fi asimilată. Maria Zurbagiu, ilustratoare și artistă de street art stabilită la Brașov, a finalizat prima lucrare de artă murală pe partea laterală a unui bloc de pe Calea București din Brașov.
Lucrarea prezintă realizări, oameni frumoși și exemple pozitive din istoria noastră recentă care definesc ce înseamnă România astăzi și cum ne definim identitatea. Autoarea Maria Zurbagiu sau „meri the zu” (așa cum își semnează lucrările) descrie procesul de alegere a simbolurilor reprezentate și cum ele se compun în lucrare:
„Personajul central este un zimbru, ca simbol al reapariției populațiilor de zimbrii în Carpații românești. Pe el sunt doi copii îmbrăcați în port popular și cu elemente din folclor, mască tradițională folosită la colind și un sat românesc în miniatură. Tot în categoria tradiții mai apar elemente de arhitectură rurală, porți și stâlpi sculptați, dar și borne ale drumului Via Transilvanica, proiectul ultramaratonistului Tibi Ușeriu.
Copacul este într-un proces de refacere, bara de loading… fiind atât un deziderat cât și un necesar de refacere a codrului. Deasupra zboară Simona Maierean, prima femeie pilot NATO, care mânuiește un dracon dacic stilizat. O rachetă simbolizează zborul lui Dumitru Prunariu, absolvent al Liceului 4, actualul Colegiu Național de Informatică Grigore Moisil aflat peste drum de lucrare. Iar sprijinit de copac este compasul, metaforă a moștenirii lui Grigore Moisil și a colegiului brașovean ce îi poartă numele”. Lucrarea are o înălțime de 4 etaje și realizarea ei a durat aproximativ trei săptămâni.
Proiectul face parte dintr-un viitor documentar al Televiziunii Române care pune în evidență transformările bune prin care trece țara noastră, numit “The New Romania – România ultimilor 30 de ani” . În acest proiect, TVR colaborează cu Asociația Amural – grup de artiști și curatori din Brașov care a făcut posibile nu mai puțin de 9 lucrări de artă murală în oraș și alte 6 în desfășurare în țară. Amural a propus peretele de vizavi de Colegiul Național de Informatică și s-a ocupat de producția tehnică a lucrării.
„Ne-am bucurat mult să putem să contribuim la acest proiect, Meri este o artistă pe care o apreciem și cu care am colaborat și anul trecut în beneficiul orașului. Ne-am dorit ca peretele să fie cel de vizavi de Info (Grigore Moisil) pentru că e în cartier și îi va inspira pe elevi și pe brașoveni în general. Avem experiența lucrărilor de lângă Colegiul Aprily Lajos despre care elevii ne-au mărturisit că le-au făcut orele mai frumoase, ne așteptăm să se întâmple la fel și pentru elevii de la Moisil”, a declarat Răzvan Pascu, vicepreședinte al asociației Amural. Proiectul este finanțat de Kogainon Films si producătorul american de film Dan Dimancescu, cetățean american de origine română. El este și consulul onorific al României la Boston iar începând din anii 90′ a început să vină în România pentru diverse proiecte și afaceri.














