Sosirile turiştilor în hotelurile şi pensiunile româneşti în prima jumătate de an au fost de 3,2 milioane, în creştere cu 52,4% faţă de perioada similară din 2020 (an de pandemie), potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică. Pentru comparaţie, în Grecia numărul turiştilor străini din prima jumătate de an a fost de peste 10 ori mai mulţi (2,3 milioane). Străinii au venit în Capitală (cei mai mulţi) şi în staţiunile din zona montană. Pe Litoral sau în Deltă numărul turiştilor a scăzut sau a rămas constant în iunie acest an, faţă de iunie 2020. Din numărul total de sosiri, românii au reprezentat 94,0%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 6,0%. Ca de obicei, circa trei sferturi dintre turiştii străini provin din state membre UE. Durata medie a şederii a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini. În turismul intern, Braşovul se menţine pe primul loc ca destinaţie turistică, înaintea Bucureştiului, la fel ca în ultimul an. Pe judeţe, în perioada 01.01 – 30.06.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Braşov (424,6 mii persoane), Municipiul Bucureşti (326,9 mii persoane), Constanţa (198,9 mii persoane), Prahova (176,4 mii persoane), Bihor (169,7 mii persoane), Suceava (158,2 mii persoane), Vâlcea (149,8 mii persoane), Cluj (145,0 mii persoane), Mureş (140,9 mii persoane) şi Sibiu (132,0 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (827,9 mii), Constanţa (606,5 mii), Municipiul Bucureşti (558,2 mii), Bihor (421,2 mii), Vâlcea (374,2 mii), Prahova (357,2 mii), Suceava (296,0 mii), Mureş (273,0 mii), Cluj (246,2 mii), Sibiu (230,0 mii), Caraş Severin (196,1 mii), Covasna (175,5 mii) şi Timiş (160,0 mii). Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (23,9 mii), Italia (18,7 mii), Franţa (12,7 mii) şi S.U.A. (11,8 mii), Ungaria (9,8 mii), Republica Moldova (8,8 mii) şi Ucraina (8,0 mii).
Bugetare participativă la Braşov, doar din 2022: Identificați problemele, identificați prioritățile și participați la deciziile de cheltuire a banilor publici
Autor: M.P.
l Orașul mobil, orașul verde, orașul relaxat și orașul comunităților
Bugetarea participativă nu va fi pusă în practică în acest an de către Primăria Brașov. În cel mai bun caz, ea va veni în 2022, în baza unui regulament pe care Municipalitatea l-a lansat ieri în dezbatere publică. O astfel de modalitate de finanțare a unor proiecte a fost încercată în 2018-2019, primarul de atunci al Brașovului a anulat-o până în 2020, primind critici dure din partea USR, la acea vreme. Acum, în 2021, Primăria nu a făcut demersuri pentru astfel de proiecte propuse de cetățeni, însă a lansat procedura de aprobare a unui Regulament pentru bugetarea participativă în 2022.
Ghidul de finanţare pentru bugetarea participativă din 2022 a fost lansat ieri în dezbatere publică şi poate fi găsit pe site-ul primăriei. Brașovenii pot face propuneri de modificare a acestui regulament până în data de 12 august către Primăria Braşov, Biroul Informaţii Publice şi Mass-Media, e-mail: infopublice@brasovcity.ro, sau prin intermediul Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni (program luni-joi, 8.00-14.00, cu pauză de dezinfecție între 11.00-11.30, și vineri de la 8.00-13.30, cu pauză de dezinfecție între 11.00-11.30).
Proiectele cetăţenilor îşi vor găsi finanţare în bugetul pe 2022
Primăria Municipiului Brașov a lansat ieri în dezbatere publică proiectul de hotărâre pentru aprobarea „Regulamentului privind procesul de bugetare participativă“. Cetățenii vor fi astfel invitați să identifice problemele orașului, să le prioritizeze și să participe la decizia de cheltuire a unei părți din bugetul local. Acest proces presupune asumarea comună de către autorități și cetățeni a unui rol participativ în definirea şi abordarea problemelor comunităților orașului, spun reprezentanții Municipalității. „Lansăm astăzi în consultare publică Ghidul pentru bugetare participativă, noua ediție a programului. Este vorba de 2 milioane de lei repartizate pe patru domenii prioritare, și este forma directă prin care voi, cetățenii, puteți să vă implicați și să luați decizii cu privire la modul în care banul public este cheltuit. Spre deosebire de ediția trecută, aș vrea să subliniez două puncte importante: evaluarea se va face de către o comisie mixtă, care va grupa atât personal din cadrul Primăriei Brașov, cât și experți independenți, membri ai societății civile și reprezentanți ai Consiliului Local. Pe de altă parte, am prins și o etapă de maturare a proiectelor, în care ideile voastre vor fi dezbătute de către specialiști și veți primi consultanță, în sensul îmbunătățirii acestora. După ce va sta în consultare publică, Ghidul va fi aprobat de către Consiliul Local. Urmează apoi lansarea apelului de proiecte. În această toamnă, spre finalul lunii noiembrie, ne propunem să avem lista de proiecte câștigătoare, astfel încât în bugetul din 2022 acestea să se regăsească. Vă invit să ne trimiteți sugestiile voastre, să ne ajutați să îmbunătățim ghidul gândit de către noi și vă așteptăm în număr cât mai mare să propuneți proiecte relevante pentru Brașov“, a declarat primarul Allen Coliban.
Cum arată procesul de bugetare participativă
Programul de bugetare participativă presupune ca brașovenii care doresc să se implice în dezvoltarea orașului să facă propuneri de proiecte pe 4 domenii: orașul mobil, orașul verde, orașul relaxat și orașul comunităților. După finalizarea depunerii proiectelor, o comisie formată din specialiști din primărie, consilieri locali, reprezentanți ai societății civile și experți independenți vor face o analiză juridică, tehnică și comunitară a propunerilor de proiecte. După declararea eligibilității acestor proiecte, se va trece la etapa a doua de implicare a cetățenilor, etapă în care brașovenii vor putea vota proiectele pe care le consideră prioritare, câte unul pentru fiecare domeniu. După finalizarea procedurii, vor fi implementate, de către Primăria Brașov, proiectele care au obținut cel mai mare punctaj. Bugetarea participativă nu presupune alocare fondurilor necesare implementării către cei care fac propunerile de proiecte, ci ele sunt implementate de către Primăria Brașov. Conform proiectului de regulament, la acest proces pot participa -atât în ceea ce privește transmiterea proiectelor, cât și votul asupra acestora – doar cetățenii cu vârsta peste 18 ani, cu domiciliu sau rezidență temporară/flotant în Municipiul Brașov.
Calendarul propus este următorul:
* Depunere proiecte: 30 august- 26 septembrie
* Analiza Comisiei și comunicare către participanți: 27 septembrie – 8 octombrie
* Revizuire proiecte eligibile: 11-17 octombrie
* Publicare listă finală proiecte eligibile: 18 octombrie
* Vot: 19 octombrie – 19 noiembrie
* Rezultate voturi și anunț proiecte câștigătoare: 22 noiembrie
* Implementarea proiectelor: 2022.
Evaluare a pagubelor produse de inundaţiile din Bran şi Moieciu
Autor: M.P.
O comisie formată din reprezentanţi de la Consiliul Județean Brașov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” al județului Brașov, Instituția Prefectului – Județul Brașov, Inspectoratul de Stat în Construcții Brașov
– Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov, Garda Forestieră Brașov şi Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov va evalua, în următoarea perioadă pagubele produce la Bran şi Moieciu de inundaţiile produse în luna iulie. La lucrările comisiei va participa și câte un reprezentant al unităților administrativ-teritoriale din cele două comune, după cum a precizat Instituţia Prefectului, însă în funcție de cele constatate, cu acordul prefectului județului Brașov, la lucrările comisiei vor putea participa și reprezentanți ai altor instituții publice.
Având în vedere caracterul de urgență, comisia va întocmi un proces-verbal constatator ce urmează a fi avizat de către prefectul județului Brașov. Pe baza procesului-verbal constatator, unitățile administrativ-teritoriale Bran și Moieciu vor solicita Companiei Naționale de Investiții sprijin financiar din Fondul de intervenție sau de la fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru remedierea pagubelor produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase.
Familiile și persoanele singure ale căror locuințe, în care acestea trăiesc efectiv, au fost afectate de inundații în cele două localităţi vor primi ajutoare de urgență nominale, aprobate prin notă de către ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Amenzi pentru mobila aruncată direct la platforma de gunoi
Doi braşoveni care încercau să scape de mobilierul vechi din case, abandonându-l la platforma de gunoi a blocului s-au ales cu amenzi din partea poliţiştilor locali. Unul dintre ei a fost surprins când lăsa mobila veche la platforma de pe b-dul Alexandru Vlahuță nr. 55, iar celălalt, la platforma de pe Aleea Violetelor nr. 65. Cei doi au fost sancționați contravențional, potrivit HCL nr.149/2017 cu o amendă totală în valoare de 1.600 de lei. „Cetățenii Brașovului trebuie să știe că depozitarea ori abandonarea deșeurilor de orice tip pe domeniul public sau privat al municipiului Brașov constituie contravenție și se sancționează conform HCL nr.149/2017, cu amendă de la 800 la 1600 lei pentru persoanele fizice, și de la 1600 la 2500 lei, pentru persoanele juridice. De asemenea, locuitorii orașului mai trebuie să știe că pentru evacuarea deșeurilor mari sau din construcții sunt operatori de salubritate special acreditați la care trebuie să apeleze; de aceea le atragem atenția să nu mai solicite astfel de servicii persoanelor neautorizate, care, de obicei, lasă gunoaiele la întâmplare”, spun reprezentanții Primăriei.
Sesiunea de toamnă a BAC-ului
Peste 800 de candidați s-au înscris pentru a susține probele examenului de Bacalaureat în sesiunea de toamnă. Probele scrise vor fi susținute în patru centre de examen, dintre care 3 în municipiu și unul la Făgăraș. A doua sesiune de Baclaureat va începe în 16 august, cu proba scrisă la limba și literature română, urmând ca în 17 august să fie proba obligatorie a profilului. În 18 august este proba la alegere, iar în 19 august este programată proba la limba și literature maternă. În perioada 23 – 31 august va fi făcută echivalarea și recunoașterea competențelor lingvistice și digitale. În 31 august, până la orele 12.00 vor fi afiște rezultatele iar cei nemulțumiți pot face contestații, care vor fi rezolvate în perioada 1-3 septembrie. Rezultatele finale vor fi afișate în 3 septembrie.
La Brașov, în prima sesiune, 75,2% a fost rata de promovare (pentru promoţia curentă, rata de reuşită este 80,91%, iar pentru promoţiile anterioare – 33,42%).
Președintele vine la Brașov în septembrie: Klaus Iohannis își oferă înaltul patronaj pentru Conferința de politici publice pe mediu din cadrul Forumului Orașelor Verzi de la Brașov
l Președintele va prezenta și proiectul de protecție a mediului „Rețeaua Națională a Ariilor Naturale Urbane“
Președintele României, Klaus Iohannis, acordă înaltul patronaj al Președinției conferinței de politici publice pe teme de mediu care va avea loc în perioada 9-12 septembrie la Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi.
Președintele va fi prezent la Brașov în deschiderea conferinței FOV, joi, 9 septembrie, pentru a promova un nou proiect de protecție a mediului în România, „Rețeaua Națională a Ariilor Naturale Urbane“, proiect inițiat de Asociația Parcul Natural Văcărești și care vizează documentarea, cartografierea și promovarea a 10 arii naturale în marile orașe ale țării și alte 5 în spațiul urban și peri-urban al Bucureștiului, pornind de la modelul Parcului Natural Văcărești.
„În luna septembrie, Brașovul va găzdui Forumul Orașelor Verzi, un eveniment despre sustenabilitate despre dezvoltare urbană și despre cum facem orașele noastre mai prietenoase locuirii. În cadrul acestui eveniment între 9 și 12 septembrie va avea loc conferința de politici publice, eveniment care se va desfășura sub înaltul patronaj al Președintelui României domnul Klaus Werner Iohannis, căruia vreau să-i mulțumesc pentru susținerea acordată. Îi invităm la Brașov să ni se alăture pe toți primarii cu ambiții în sensul înverzirii orașelor lor, la discuții despre proiecte, despre inițiative de sustenabilitate și schimb de bune practici“, a declarat primarul Allen Coliban.
Reamintim că Forumul Orașelor Verzi este un eveniment de mediu organizat în perioada 6-12 septembrie 2021, care își propune să facă din Brașov capitala verde a României și centrul european al dezbaterilor de mediu.
Evenimentul este structurat pe trei categorii de activități: o Conferință internațională de politici publice (9-12 septembrie 2021), activități inițiate de municipalitate, împreună cu partenerii instituționali și comerciali, pentru promovarea acțiunilor verzi (6-12 septembrie 2021), și activități de educare, informare și conștientizare, derulate de ONG-uri și finanțate cu sprijinul municipalității prin Ghidul de finanțare FOV.
Teme principale ale conferinței internaționale vor fi: Mobilitate și transport alternativ, Managementul deșeurilor, Gestionarea spațiilor verzi și reconversia urbană, Calitatea aerului, Oportunități de finanțare nerambursabilă prin Green Deal și alte mecanisme.
Publicul țintă principal al conferinței este format din 200 de reprezentanți ai autorităților locale și naționale din România (primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și județeni, funcționari publici din compartimente de mediu și fonduri europene), care doresc să învețe cum să abordeze tema sustenabilității în comunitățile lor, de la specialiști români și străini care le vor oferi exemple de bune practici testate deja în alte orașe din România sau din alte țări ale Europei.
Pe de altă parte, pentru brașoveni și chiar turiști, în săptămâna 6-12 septembrie, în diferite locuri din Brașov vor avea loc evenimente pe teme de mediu, organizate fie de către ONG-urile care au aplicat la finanțarea nerambursabilă oferită de municipalitate în acest sens, fie de către partenerii municipalității.
369 profesori brașoveni din aproximativ 800 au trecut examenul pentru titularizare cu media peste 7
6.045 din totalul de 6.248 de contestații depuse la Titularizare 2021 s-au soldat cu schimbarea notei inițiale, a anunțat, marți, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, după publicarea rezultatelor finale la proba scrisă a acestui concurs. El a apreciat diferențele, de chiar și peste 4 puncte, drept „inadmisibile”. 97% dintre contestații admise este un procentaj „greu de explicat, în condițiile în care este necesară o încredere în evaluare. Mai mult decât atât, avem 130 de contestații care s-au soldat cu diferențe mai mari de 2 puncte. Avem, de asemenea, diferențe mai mari de 3 puncte, mai mari de 4 puncte (…) Diferențe pe care le apreciez ca fiind inadmisibile”. Ministrul a spus că „rezultatul înregistrat de proaspeții absolvenți de învățământ superior este sub media rezultatelor de la examenul de Titularizare. Deci rezultatele cele mai slabe sunt obținute de cei mai proaspeți absolvenți de învățământ superior”. În ceea ce privește candidații care au susținut Titularizarea la Brașov, potrivit datelor oferite de reprezentanții Inspectoratului Școlar al Județului (IȘJ), dintre cele 208 contestații depuse, 202 au fost admise, 110 cu creșterea notei, 92, cu scăderea acesteia, iar șase note au rămas nemodificate.
Ca urmare, procentajul notelor peste 7 obținute de candidații din județul Brașov care au susținut proba scrisă a crescut de la 43,34% la 46,36%, unii provenind din rândul celor cu note între 5 și 6.99, a căror rată a scăzut de la 37% la 35%. Astfel, rata de reuşită la concurs este de aproape 82%, în județul Brașov, dar asta pornind de la nota minimă 5 pentru accederea în învățământ (suplinire calificată cu contract de muncă pe perioadă determinată de un an). Pentru a fi angajat însă cu contract pe perioadă nedeterminată, un candidat trebuie să obţină minimum nota 7 la examenul de titularizare și să existe catedră/post cu viabilitate mai mare de patru ani.
Ca urmare, 369 de candidați, cu 24 în plus după contestații, din județul Brașov se pot titulariza, 283, cu 12 mai puțini, pot obține o catedră pe un an școlar (1 septembrie 2021 – 31 august 2022). La concurs erau înscriși 1.040 de candidați, dar circa 200 au absentat ori s-au retras (lucrările lor nemaifiind luate în considerare), iar unul a fost eliminat, astfel că în centrele de evaluae au ajuns 796 de lucrări. Există și la Brașov cel puțin o situație „inadmisibilă”, o diferență de 3 puncte în plus după contestații. Potrivit Inspectorului General Școlar Ovidiu Tripșa, este vorba despre un candidat care a dat concurs pentru o catedră de educație fizică și sport, o disciplină la care s-au înregistrat cele mai slabe rezultate, anul acesta, și care de la 3.95, inițial, are acum 7, adică se poate titulariza. Repartizarea candidaților pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, se realizează în ședințe publice sau on-line. IȘJ Brașov a decis să organizeze repartizarea în ședință publică, mâine, la Școala Gimnazială 1 (strada Barbul Lăutaru nr. 10), candidații fiind chemați eșalonat, pe discipline, începând cu ora 9.30. În unitățile de învățământ preuniversitar din județ sunt disponibile 173 de posturi și catedre titularizabile și circa 500 pentru suplinire. Există și alte 1.223 de fracții de normă didactică de predare, care înseamnă alte câteva sute de posturi.
Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie
l Cu prezență fizică!
Școala va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
„Bazându-mă pe informațiile pe care le am în limite de competență, bazându-mă pe cunoașterea condițiilor din școli, în care regulile sanitare au fost respectate mai riguros decât în orice alte locuri, cu excepția unităților sanitare, bazându-mă pe nivelul ridicat de vaccinare a personalului din învățământ, bazându-mă pe acțiunile pe care le avem în vedere pentru a susține importanța și necesitatea vaccinării, mă pronunț cât se poate de clar în favoarea deschiderii cu prezență fizică pentru toți elevii fără scenarii de funcționare. Am dreptul să manifest acest optimism, în paralel luând în considerare orice alte variante vor rezulta din evoluția epidemiologică”, spune Sorin Cîmpeanu.
El spune și că e posibil ca, pe viitor, cabinetele medicale din școli să fie transformate în centre de vaccinare și se declară împotriva obligativității vaccinării. De asemenea, ministrul a afirmat că la reuniunea Consiliilor Rectorilor, care a avut loc la Cluj, reprezentanţii universităţilor şi-au exprimat dorinţa de deschidere a cursurilor universitare cu prezenţă fizică. „Nu o să fiu nicidecum eu acela care va intra peste autonomia universitară. Universităţile adoptă, prin consilii de administraţie şi senate, la care participă şi studenţii, aceste decizii şi răspund pentru deciziile luate. (…) Universităţile au datoria să răspundă pentru siguranţa studenţilor şi să ia măsuri în consecinţă”, a mai spus ministrul Educaţiei. Cîmpeanu a adăugat că preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor va avea statut de invitat permanent în Comitetul Interministerial pentru Implementarea proiectului „România Educată”.
Calendarul anului școlar 2021-2022. Când începe școala și când sunt cele trei vacanțe din acest an școlar
Anul şcolar 2021-2022 începe pe 13 septembrie 2021 pentru elevi şi se încheie pe 11 iunie 2021, are 34 de săptămâni, potrivit Ordinului de ministru nr. 3.243 din 5 februarie 2021. Este împărţit în două semestre şi trei vacanţe, din care două pentru toţi elevii, plus o vacanţă pentru elevii din ciclul primar şi copiii de la grădiniţă, fiind unul dintre cei mai scurți ani școlar din istoria recentă.
Semestrul I: 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021 – 22 decembrie 2021.
Semestrul al II-lea: 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022 – 10 iunie 2022, cu includerea programului „Școala Altfel” în perioada 8 – 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.
Vacanțele elevilor sunt programate astfel:
– 25 – 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;
– 23 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;
– 15 aprilie 2022 – 1 mai 2022: vacanța de primăvară;
Din 11 iunie 2022 și până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023 este vacanța de vară.
Prin excepție de la prevederile anterior menționate, pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.
Pentru clasele a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 3 iunie 2022, în timp ce pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică (exceptând clasele terminale anterior menționate), respectiv pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are 37 de săptămâni de cursuri.
Burlacul…domesticit: Liviu Vârciu, dat de gol de iubită
l Ce nu face niciodată?
Anda Călin, actuala iubită a lui Liviu Vârciu, bruneta care l-a făcut „familist ” pe unul dintre cei mai râvniți burlaci din showbiz-ul românesc, mărturisește că partenerul să se implică total în creșterea celor doi copii ai cuplului
Liviu Vârciu și Anda Călin sunt împreună de mai bine de cinci ani! Relația lor amoroasă a fost încercată de multe ori însă cei doi, de fiecare dată, au reușit să treacă peste orice discuție aprinsă. Au împreună doi copii, o fată, Anastasia și Liviu Matei, mezinul familiei care a venit pe lume în primăvara lui 2020, în creșterea cărora se implică în egală măsură. Iubita lui Liviu mărturisește că vedeta de la Antena 1 este foarte atentă cu familia sa.
„Liviu mă ajută în creșterea copiilor când are timp și nu este la filmări. Acum este implicat într-un nou proiect de televiziune și pleacă dimineața și vine noaptea de la filmări. Liviu nu gătește deloc, eu gătesc în familie. Ne-am propus ca vara aceasta să mai mergem un weekend cu copiii la mare și încă unul doar noi doi. Să vedem”, a declarat Anda Călin.

Nu o mai tentează televiziunea
De precizat este și faptul că partenera lui Liviu Vârciu nu este străină de lumina reflectoarelor și a camerelor de filmat, având în vedere că a avut o colaborare cu postul de televiziune Antena Stars, plus că a fost văzută de multe ori pe podium, defilând pentru diverși designeri de modă.
„Am cochetat cu televiziunea, da, însă, nu îmi mai doresc să mă mai întorc în televiziune. Vreau să îmi deschid o afacere, dar să mai crească cel mic. Este frumos și sunt fericită că sunt mamă, mi s-a schimbat viața radical, normal, dar în același timp această de mămică implică foarte multe responsabilită, griji plus că tu ajungi ca mamă, ca persoană, să te pui pe un loc doi, trei pentru că prioritari sunt copilașii”, a conchis Anda Călin.
Detalii despre prima lor întâlnire
Relația lui Liviu Vârciu cu Anda Călin vine după o perioadă în care Cupidon părea să îl fi ocolit pe artist. Cuplul formează în prezent o familie frumoasă, cei doi fiind totuși extrem de discreți. Deși puțin cunosc povestea lor de dragoste în detaliu, Anda, iubita lui Liviu Vârciu, mărturisea în urmă cu peste cinci ani cum s-a cunoscut cu artistul. Frumoasa brunetă a povestit că s-au văzut într-un restaurant, iar Liviu a fost cel care a făcut primul pas. „M-am cunoscut cu Liviu într-un restaurant. Primul pas l-a făcut Liviu și chiar a insistat. Mi-a scris câteva luni și primul lucru pe care mi l-a spus a fost că speră că merită așteptarea. Suntem împreună de patru ani și câteva luni”, a transmis Anda Călin la InstaStory.














