Acasă Blog Pagina 4057

Alții se descurcă: Spitalul Braşovului a rămas tot la nivel de declaraţii

0

Autor: M.P.

l Spitalul Sibiului, la nivel de autorizaţie de construire

În timp ce autoritățile locale din Brașov au rămas la stadiul în care doar anunță pe toate canalele că au obținut teren în plus pentru viitorul spital regional și noul spital de boli infecțioase de la Bartolomeu – fără a avansa și surse potențiale de finanțare pentru aceste proiecte, județul Sibiu face un mare pas înainte, într-un proiect similar, concurent Brașovului.

Sibiul a pornit proiectul în urma Brașovului dar are deja autorizația

Consiliul Județean Sibiu a obținut, în urmă cu o săptămână, Autorizația de Construire a noului Spital Județean, iar următorul pas va fi proiectarea și depunerea proiectului, pentru atragerea sumelor necesare investiției, din fonduri europene. În tot acest timp, despre noul spital regional al Brașovului, planificat pentru a fi ridicat la Bartolomeu, nu se mai aude nimic. Un semnal de alarmă în această situație a fost atras ieri și de deputatul Marian Rasaliu, care consideră că, la modul cum se arată în acest moment proiectul Brașovului, „sănătatea nu pare a fi o prioritate pentru actuala guvernare PNL-USRPLUS-UDMR”
„Este dureros să constați că, deși proiectul Spitalului Județean din Sibiu a luat naștere după cel al Spitalului Regional din Brașov, lucrurile au prins mai repede contur la Sibiu. Construirea noului Spital Regional, după cum bine știți, este proiectul meu de suflet, încă de pe vremea când ocupam funcția de prefect al județului Brașov. M-am luptat în 2018 să obțin consens politic din partea tuturor parlamentarilor de Braşov pentru susţinerea realizării lui. Guvernul social-democrat este cel care a emis un document în care își asuma faptul că la Brașov se va construi unul dintre spitalele regionale din țară. Ulterior, împreună cu parlamentarii PSD am scris și obținut votarea Legii 32/2018 de transfer a terenului pentru spital. De ani buni, asistăm doar la tergiversări. Autoritățile locale și județene ar trebui să înțeleagă că sănătatea nu are culoare politică, să lase orgoliile politice deoparte și să lupte pentru proiectele vitale ale județului! Avem cu toții obligația să le oferim cetățenilor, nu numai din Brașov, ci din întreaga regiune, dreptul la sănătate prin tratamente adecvate în condiții decente.” a declarat parlamentarul PSD Marian Rasaliu.

Braşovul rămâne cu promisiunea de „oraş medical”

Investiția în Spitalul Clinic Regional de Urgență Brașov s-a împotmolit după alegerile locale din luna septembrie a anului trecut, când noul primar, Allen Coliban, a decis o „reanalizare a proiectului”, edilul considerând că în varianta „moștenită” de la fostul primar Scripcaru, unitatea medicală avea prea puține paturi. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic notabil, pentru că și acum, conform unui ordin al ministrului Sănătății din 1 noiembrie 2018 (care nu a fost abrogat), spitalul din Brașov va avea 849 paturi pentru spitalizare continuă și 64 pentru spitalizare de zi. În schimb, după alegeri, primarul Brașovului, Allen Coliban, a anunțat de mai multe ori că spitalul va avea o capacitate mult mai mare, de aproape 1.000 de paturi, însă nu a obținut niciun document oficial în acest sens şi nici nu a precizat pe ce îşi bazează declaraţiile. De altfel, în anul 2021 a fost făcut un singur pas mai mare în ceea ce privește noul spital al Brașovului: Primăria Brașov, Minis-terul Sănătății și Consiliul Județean Brașov au semnat un protocol de colaborare în vederea implementării proiectului de la Brașov. Conform protocolului, cele trei părți vor face toate „demersurile necesare” pentru implementarea proiectului. Pe de altă parte, la începutul acestui an, autoritățile locale și județene au dat de înțeles că un singur spital nou la Brașov e prea puțin și au promis un „oraș medical”, care să includă, pentru început, „Regionalul”, dar și un nou spital de pneumoftiziologie și boli infecțioase. Au fost anunțate și posibile surse de finanțare europeană: POS Sănătate pentru „Regional” și PNRR pentru cel de Infecțioase și Pneumoftiziologie. Însă pași spre depunerea unei solicitări concrete de fonduri nu s-au făcut încă.

„Harry a ajuns un bufon la curtea reginei Meghan Markle!“

0

Ducesa a purtat un dialog pe Zoom cu actrița Melissa McCarthy. Prințul Harry a apărut doar câteva secunde în imagini, jucându-se cu niște mingi de tenis, lucru care a stârnit râsul soției sale. Situația în care Harry s-a pus l-a făcut pe expertul regal Jonathan Sacerdoti să aprecieze că în ultima vreme, rolul lui Harry a fost redus la cel de companion secundar pus pe poante, lucru care nu poate fi benefic pentru brandul lui personal. După ce a urmărit clipul postat pe site-ul organizației caritabile fondată de prinț și soția lui, comentatorul regal a făcut câteva declarații.
„Ce decădere! De la un prinţ pur sânge, a ajuns să fie un bufon la curtea reginei Meghan. După părerea mea, nu a fost grozav pentru reputaţia şi statutul lui Harry să fie văzut ca un jongleur semi competent, ce apare timp de câteva secunde, de după fereastră, în cadrul unui videoclip comic nu foarte reuşit, postat pe Internet”.
El a mai spus că în tot acest timp, Meghan își construiește o imagine atent studiată, chiar cu prețul sacrificării soțului său.
Este prima apariție a lui Meghan Markle de la nașterea în iunie a fiicei sale Lilibet Diana. Ducesa și-a folosit ziua de naștere pentru a promova o nouă inițiativă numită 40X40. „Pentru că împlinesc 40 de ani, cer la 40 de prieteni să doneze 40 de minute din timpul lor pentru a ajuta la mentorarea unei femei care se mobilizează în forța de muncă. Peste două milioane de femei doar în SUA și zeci de milioane din întreaga lume și-au pierdut locurile de muncă din cauza COVID”, a spus Meghan Markle.

Mihai Bobonete, primele declaraţii după ce s-a zvonit că l-ar înlocui pe Florin Călinescu la „Românii au talent“

0

După ce Florin Călinescu a încheiat contractul cu trustul ProTV, au apărut zvonuri potrivit cărora Mihai Bobonete este cel care îl va înlocui. Călinescu a fost jurat la emisiunea „Români au talent” din anul 2015, când i-a luat locul actorului Bebe Cotimanis. Mihai Bobonete a cunoscut succesul odată cu serialul „Las Fierbinți”. Actorul a demonstrat de-a lungul timpului că este un bărbat muncitor care se descurcă în orice ipostază, iar pentru locul liber rămas ar fi un candidat redutabil. Iată ce spune actorul despre varianta aruncată în presă: „Eu nu pot să am o părere despre un lucru pe care nu-l cunosc. Eu n-am fost informat în niciun fel. Mădălina, agentul meu, nu mi-a spus că a început vreo discuție cu oamenii care se ocupă de emisiunea „Românii au talent”, așa că nu pot să comentez, pentru că în momentul de față abia am venit din vacanță”, a declarat Mihai Bobonete. În acelaşi timp, întrebat dacă programul său încărcat i-ar permite să accepte participarea într-un alt proiect, vedeta a explicat: „Regimul de filmare la proiectele astea în televiziune nu este unul care să se compare cu regimul de filmare de la „Las Fierbinți”. „Las Fierbinți”-ul durează 8 luni pe ani și este destul de compact. Aici, la televiziune, filmăm 13 ediții din „Pe Bune?!” în cinci zile și s-a terminat. Și “Românii au talent” are un program destul de complex”.

Cugetări

0

Pitagora: „Omul nu e niciodată atât de mare ca atunci când se lasă în genunchi să ajute un copil”

Calendar religios: 12 august

0

Ortodox
†) Sf. Mc. Fotie şi Anichit (†305/306).
Greco-catolic
†) Ss. Foțiu și Anicet, martiri.
Romano-catolic
†) Sf. Ioana Francisca de Chantal, călugăriță; Sf. Anicet, papă, martir.

S-a întâmplat la 12 august

0

1816 – S-a născut Ion Ghica, om politic, prozator și economist român (d. 1897)
1865 – S-a născut Regele Ferdinand I al României, al doilea rege al României (1914-1927) (d. 1927)
1913 – S-a născut Clody Bertola, actriță română de teatru și film (d. 2007)
1937 – A încetat din viaţă scriitorul de stânga Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu), membru post-mortem al Academiei Române (n. 9 octombrie 1908)
1965 – A decedat Constantin Kirițescu, om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. 1876)
1981 – Primul calculator personal IBM, IBM 5150, intră pe piață
2019 – A murit Florin Halagian, jucător și antrenor român de fotbal (n. 1939)

Rețeta zilei

0

Ciorbă „de burtă” fără carne

Ingrediente: 1 jumătate de kg. ciuperci pleurotus, 3 morcovi, un pătrunjel, 1 sfert de ţelină medie, 2 cepe medii, 3 ouă, 300 g. smântînă, 50 g orez, sare, usturoi, oţet.
Mod de preparare: Ceapa şi zarzavatul se curăţă, se rad şi se călesc 3-4 minute în ulei. 4-5 l. de apă se pun la fiert şi se adaugă zarzavatul călit. Când zarzavatul este fiert jumătate, se adaugă ciupercile pleurotus, tăiate fâşii (aşa ca burta). Se adaugă şi orezul spălat şi curăţat de impurităţi. Când sunt fierte, se sărează după gust şi se trage de pe foc. Se drege ciorba cu ou şi smântînă, cu atenție să nu se „taie“.

O carte pe zi

0

Civilizație japoneză – Anca Focșeneanu

Această lucrare prezintă civilizația japoneză de la origini până la începutul perioadei medievale, oferind repere esențiale pentru înțelegerea contextului istoric și intelectual în care s-a format cultura japoneză clasică.

Bancul zilei

0

Ion și Gheorghe se întâlnesc la un colț de stradă.
Ion îl întreabă pe Gheorghe:
– Unde meri, mă?
– Nu știu! Da’ tu unde meri?
– Nu știu!
– No, atunci hai p-aci că-i mai aproape.

Sfat Expres: Mai puțină carne echivalează cu o inimă mai sănătoasă

0

În urma unor studii recente, experții Asociației Americane a Inimii au constatat că persoanele de orice vârstă care țin o dietă sănătoasă, bazată mai mult pe plante, au un risc mai mic de-a face infarct miocardic și boli de inimă, relatează 360medical.ro.

32 de ani de monitorizare a participanţilor la studiu

Studiul lui Yuni Choi, cercetător la Școala de Sănătate Pu-blică a Universității din Minnesota, a inclus aproape 5.000 de adulți americani înscriși în studiul Coronary Artery Risk Development at Young Adults (CARDIA). Aceștia aveau vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani și nu aveau boli de inimă la momentul înscrierii în 1985 până în 1986. Pe parcursul a 32 de ani de urmărire, aproape 300 de participanți au dezvoltat boli cardiovasculare, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, dureri toracice legate de inimă sau artere înfundate. ,,O dietă bogată din punct de vedere nutrițional, centrată pe plante, este benefică pentru sănătatea cardiovasculară. O dietă centrată pe plante nu este neapărat vegetariană. Oamenii pot alege dintre alimentele vegetale pe cele care nu sunt foarte prelucrate”, a subliniat Yuni Choi, de la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota.

Risc cu 52% mai mic de afectare cardiovasculară

Persoanele care au consumat cele mai multe alimente din plante au avut cu 52% mai puține șanse de a dezvolta boli cardiovasculare. Printre obiceiurile alimentare bune se numără consumul de fructe, legume, fasole, nuci și cereale integrale, precum și consumul redus de produse animale nesănătoase, cum ar fi carnea roșie bogată în grăsimi.
Cercetătorii au descoperit că participanții cu vârste între 25 și 50 de ani care și-au îmbunătățit dieta cel mai mult au avut cu 61% mai puține șanse de a dezvolta boli de inimă decât cei a căror calitate a dietei a scăzut cel mai mult în acea perioadă.
Deoarece au existat puțini vegetarieni printre participanți, studiul nu a putut evalua posibilele beneficii ale unei diete vegetariene stricte care exclude toate produsele de origine animală, inclusiv carnea, lactatele și ouăle.
„Credem că indivizii pot include din când în când produse de origine animală cu moderație, cum ar fi carnea păsărilor de curte neprăjită, peștele neprăjit, ouăle și lactatele cu conținut scăzut de grăsimi”, a spus Choi.

Un studiu care a inclus femei confirmă datele

Un alt studiu a inclus peste 123.000 de participanți la Inițiativa pentru sănătatea femeilor. Acesta este un studiu pe termen lung din SUA care urmărește prevenirea și depistarea precoce a afecțiunilor grave de sănătate la femeile aflate în postmenopauză.
Femeile din această analiză s-au înscris în studiu între 1993 și 1998, când aveau între 50 și 79 de ani (vârsta medie de 62 de ani) și nu aveau boli cardiovasculare. Au fost urmărite până în 2017 pentru a vedea dacă așa-numita dietă de portofoliu le-a redus riscul de probleme cardiace.
Dieta de portofoliu include nuci; proteine vegetale din soia, fasole sau tofu; fibre solubile vâscoase din ovăz, orz, vinete, portocale, mere și fructe de pădure, steroli vegetali din alimente îmbogățite și grăsimi mononesaturate găsite în uleiul de măsline, canola și avocado. Aportul de grăsimi saturate și colesterol din dietă este limitat.
Femeile care au urmat cea mai atentă dietă de portofoliu au fost cu 11% mai puțin susceptibile de a dezvolta orice tip de boală cardiovasculară, cu 14% mai puțin susceptibile de a dezvolta boli coronariene și cu 17% mai puțin susceptibile de a dezvolta insuficiență cardiacă, comparativ cu cele care au urmat dieta mai puțin strict, au descoperit cercetătorii.

Dieta de portofoliu, un model pentru un regim alimentar sănătos

În opinia prof. dr. Sievenpiper, autor principal al studiului, profesor de științe nutriționale și medicină la Universitatea din Toronto, o reducere de 11% a bolilor cardiovasculare este semnificativă din punct de vedere clinic și ar atinge pragul minim al oricui pentru un beneficiu.
„Aceste rezultate prezintă o oportunitate importantă, deoarece există încă loc pentru oameni să încorporeze mai multe alimente vegetale care scad colesterolul în dietele lor”, a spus dr. John Sievenpiper.
Medicul canadian a precizat că dieta de portofoliu aduce beneficii pentru sănătatea inimii și că o aderență și mai mare la acest model dietetic ar duce la evenimente cardiovasculare chiar mai puține, ,,poate la fel de mult ca medicamentele care scad colesterolul”.