Acasă Blog Pagina 4006

S-a întâmplat la 3 septembrie

0

1469 – A fost sființită Mănăstirea Putna, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare
1546 – A încetat din viață Petru Rareș, domn al Moldovei (n. 1483)
1876 – S-a născut Constantin Kirițescu, om de știință, zoolog, publicist și istoric român (d. 1965)
1887 – A murit Timotei Cipariu, filolog și lingvist român, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania, întemeietor al Societății “Astra” (n. 1805)
1937 – S-a născut Maria Ciobanu, solistă
1953 – A intrat în vigoare “Convenția Europeană a Drepturilor Omului“. Convenția a fost semnată la Roma, 4 noiembrie 1950
1991 – A murit Elvira Godeanu, actriță română de teatru și film (n. 1904)

Rețeta zilei

0

Sos de afine

Ingrediente: 1 ceapă; 2 căţei de usturoi; 2 linguri ulei de măsline; 2 linguri afine; o lingură făină; o lingură de smântână; sare; piper.
Mod de preparare: ceapa şi usturoiul se călesc în ulei de măsline. Când ceapa e sticloasă, se adaugă afinele. Se mai căleşte 2-3 minute, după care se adaugă făina amestecată cu smântână şi se condimentează. Se mai lasă să fiarbă 3 minute, amestecând continuu.

O carte pe zi

0

Scările levantului, de Amin Maalouf

Spațiu de graniță (titlul cărării face trimitere la șirul de porturi comerciale prin care negustorii și călătorii europeni dornici de aventură pătrundeau în Orient), Levantul lui Maalouf este o punte între lumi, scena pitorească a unei tulburatoare și dureroase povești de dragoste.

Bancul zilei

0

– 4 înghețate, vă rog!
– Mici sau mari?
– Aveți și mici?
– Da!
– Atunci, 4 mici și 2 beri!

E bine de știut: 16 reguli de bune maniere valabile în toată lumea

0

Codul bunelor maniere nu a fost invenția unei persoane, ci a apărut ca un răspuns firesc la probleme cotidiene ale societății. Chiar din timpul Antichității – în agora, în teatre sau în forum – oamenii aveau niște reguli de conviețuire, fără a avea comportamente deranjante pentru cei din jurul lor. Cu toate că am evoluat ca umanitate și trăim civilizat, există o serie de reguli apreciate în întreaga lume, însă care nu sunt întocmai respectate, relatează Brightside.me.
1. Nu te duce în vizită la cineva – fie că este apropiat – cu mâna goală. Chiar dacă gazda îți spune că nu vrea nimic, un buchet de flori, o sticlă de vin sau o cutie de bomboane pot fi alegerile potrivite.
2. Dacă ești cu partenerul de viață la piscină, nu vă sărutați și nu vă îmbrățișați insistent – un astfel de comportament poate fi deranjant pentru cei din jur.
3. Sauna nu este locul potrivit pentru discuții lungi, mai ales când sunt persoane străine prin preajmă.
4. Mamele nu ar trebui să meargă cu băiețeii mai mari de patru ani la baia femeilor.
5. Dacă un coleg este bolnav, nu-l ține prea mult de vorbă la telefon. O simplă întrebare despre cum se simte și o urare de însănătoșire este îndeajuns.
6. Dacă îți vizitezi o rudă sau un prieten la spital și îi aduci ceva de mâncare, trebuie să-l întrebi și pe colegul de salon dacă dorește ceva. În cazul în care sunt mai multe persoane în rezervă, încearcă să eviți o astfel de întrebare.
7. Copiii nu ar trebui să se joace pe telefon/tabletă sau să se uite la desene fără căști – dacă sunt și alte persoane în preajmă.
8. Copiii trebuie să poarte costum de baie atunci când sunt pe plaja sau la piscină – fără nu este igienic și nici corespunzător.
9. Dacă împrumuți bani, este în regulă să întrebi când îi vei primi înapoi.
10. Ca regulă generală, dacă perioada nu este specificată, oamenii ar trebui să înapoieze banii într-o lună.
11. Atunci când împrumuți bani trebuie să mai ții cont de anumite aspecte: dă banii în bancnote mari și cât mai discret posibil (de preferat într-un plic).
12. Când cineva plătește masa pentru tine, alege un preparat la preț mediu – totuși, dacă persoana insistă să îți iei ceva mai scump, nu refuza.
13. Dacă o persoană îți arată o poză în telefon, nu căuta prin restul fotografiilor dacă nu ai primit acordul.
14. Atunci când ești la sală și vezi că cineva se chinuie cu un aparat de fitness (pentru că este stricat, de pildă), nu sta să te uiți – ajută. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să explici tuturor cum să facă exercițiile la aparate – pentru asta există un antrenor sau un supraveghetor al sălii.
15. Este nepoliticos să te gătești, să te piepteni sau să-ți faci manichiura în public.
16. Atunci când vorbești cu alte persoane despre soțul tău sau soția ta, folosește-le prenumele. Evită să spui: nevasta mea, bărbatul meu, soțul meu, soția mea ori alte apelative.

Indiana Jones made in România: Ilarie Mitrea a fost primul român care a păşit pe pământul Australiei, a luptat în Mexic şi s-a căsătorit în Indonezia, cu o prinţesă

0
Ilarie Mitrea

Dacă ar mai fi trăit acum, Ilarie Mitrea ar fi putut ajunge subiectul unui scenariu hollywoodian. S-a născut într-o familie de oieri în 1842 în satul Răşinari de lângă Sibiu. A fost medic în armatele austriacă şi olandeză. A fost primul român care a călcat în Australia. Călător împătimit, medic de reală valoare, naturalist. A participat la războiul din Mexic. S-a căsătorit în Indonezia cu o prinţesă. A trăit printre canibali. Întors în ţară, i-a tratat gratuit pe ţăranii transilvăneni. Dacă ar fi fost ecranizată, povestea vieţii sale ar avea, cu siguranţă, un succes mai mare decât celebrul film american Indiana Jones.

Plăcuța comemorativă din Rășinari

De la Răşinari, la Berlin

Povestea aventurierului sibian începe la jumătatea secolului XIX într-un sat din Mărginimea Sibiului. Părinţii săi, Bucur şi Stanca Mitrea, l-au botezat tot Bucur, nume sub care urmează şcoala primară din Răşinari, începând din 1851. În 1855, se înscrie la gimnaziul romano-catolic din Sibiu, cu limba de predare germană. Aici, prenumele său este înlocuit cu varianta latinizată, devenind din Bucur, Hilarius. Până la sfârşitul vieţii sale, va purta prenumele de Hilarius sau Ilarie. Obţine diploma de „medic-chirurg civil“, în 1864, la Cluj. Datorită performanţelor sale, în anul universitar 1863-1864 i se permite să frecventeze, în paralel, cursurile universităţilor din Würzburg şi Berlin, obţinând diploma de doctor la Universitatea din Würzburg, la 6 august 1864, cu o lucrare despre cloroform.

Prima dezamăgire

Imediat după încheierea studiilor, la 18 august 1864, Ilarie Mitrea se prezintă la concursul pentru ocuparea recent înfiinţatului post de medic comunal din Răşinari. Îşi doreşte enorm să fie printre oierii atât de dragi sufletului său şi să-i ajute. Spre dezamăgirea sa, concursul este câştigat de Nicolae Stoia. Contracandidatul său are o experienţă de patru ani în practica medicală cu un doctorat luat la Viena. Argumentul experienţei cântăreşte mai greu. Puternic afectat de nereuşită, Ilarie se hotărăşte să-şi părăsească patria şi familia, luând drumul străinătăţii celei mai depărtate.

Primul român în Australia

Pleacă la Viena imediat după ce află că a pierdutut concursul. Îşi începe cariera, ca medic, pe vasul „Peter Godefroy“. Mitrea este primul român despre care există date sigure că a pus piciorul pe continentul australian. Nava a plecat în 9 aprilie 1865 din Hamburg cu 238 imigranţi germani la bord. Vasul a ajuns la Brisbane în 7 august 1865 cu 180 de persoane, ceilalţi murind pe drum din cauza pojarului. În mai multe numere ale ziarului australian «The Brisbane Courier», din august-septembrie 1865, se relatează despre sosirea navei, dar şi despre ancheta deschisă de autorităţile australiene. Anchetatorii l-au disculpat pe medicul navei, Hilarius Mitrea, afirmând că acesta şi-a îndeplinit misiunea în „modul cel mai satisfăcător cu putinţă”. Autorităţile australiene au emis un certificat, conţinând şi alte aprecieri laudative asupra comportării sale ca medic, în timpul călătoriei.

Voluntar în Mexic

Voluntar în Mexic

Se întoarce anul următor la Viena şi se înrolează în corpul austriac de voluntari pentru campania din Mexic. Convins de o delegaţie mexicană şi sprijinit de Napoleon al III-lea, prinţului Maximilian de Habsburg pleacă în 1863 în Mexic cu titlul de împărat. Proaspătul încoronat este însă întâmpinat de rezistenţa armată republicană condusă de Carlo Benito Juarez. Pentru a-l scoate din impas, în Austria se organizează prin concurs un corp de voluntari, care va ajunge să numere 7.000 de oameni. Prima trupă se îmbarcă la Triest, la 6 decembrie 1864. Luptele, bolile, lipsurile în aprovizionare decimează voluntarii austrieci, care, în 1866, mai numără doar 4.000 de oameni. În rândurile lor, lipsa medicilor se făcea simţită. La începutul anului 1866, se recrutează o grupă de medici. Ilarie nu scapă prilejul de a porni în aventură. În schimbul unui angajament pe şase ani în corpul expediţionar mexican, primeşte gradul de locotenent şi medic superior.

Înapoi în Europa

La 1 iunie, ministrul de război al Mexicului îi eliberează un certificat în limba spaniolă, prin care îi recunoaşte gradul şi drepturile. Viaţa plină de privaţiuni, în apropierea permanentă a morţii, îşi pune amprenta pe tânărul medic român. Devine o persoană închisă în sine. Când i se cere să povestească despre călătoriile pe care le-a făcut este foarte zgârcit în amănunte. Juarez câştigă teren, iar Napoleon al III-lea îşi retrage armata din Mexic. Corpul voluntarilor austro-mexicani este dizolvat şi trimis în Europa. Ilarie Mitrea este demobilizat la 9 aprilie 1867 şi îşi declară domiciliul la Sibiu.

Un sfert de secol în Indiile Olandeze

Despre următorii doi ani din viaţa lui Mitrea se ştiu prea puţine lucruri. Chiar dacă îşi declară domiciliul la Sibiu, se pare că nu se întoarce în locurile natale. În 1869 intră ca medic militar în armata colonială olandeză, fiind plătit anual cu 1.500 de guldeni. Administraţia colonială din Indiile Olandeze (actuala Indonezie) oferă europenilor mult mai multă siguranţă decât alte domenii coloniale. Chiar dacă în anumite regiuni băştinaşii se răzvrătesc adeseori iar clima şi bolile tropicale sunt o obişnuinţă, bogăţia florei şi faunei arhipelagului îl atrag irezistibil pe medicul transilvănean care începe să-şi dedice din ce în ce mai mult timp studierii naturii. Indonezia a devenit o a doua patrie pentru Ilarie Mitrea. A petrecut aici 25 de ani şi a continuat să se prefecţioneze mereu.

Căsătorit cu o prinţesă

Călătoreşte mult în acest răstimp. Se mută pe insula Java, unde locuieşte, rând pe rând, la Batavia (azi Djakarta, capitala insulei), apoi la Anjer şi Semarang. Participă la o mulţime de vânători în compania oficialilor din Indonezia. Astfel, ajunge s-o cunoască pe prinţesa Vatam Cadam Radam. Nobila băştinaşă suferă un accident în timpul unei vânători. Primul ajutor îi este oferit de medicul transilvănean. Dibăcia cu care o tratează şi privirea pătrunzătoare o cuceresc imediat pe tânăra prinţesă. La scurt timp se căsătoresc. În 1875, i se naşte fiul Petru, iar în 1877, fiica Maria. Liniştea căminului îi este însă tulburată de un nou conflict. Malaiezii musulmani din provincia Atjeh (Acin), autointitulată sultanat, cu capitala la Kota Radja, se războiesc de la începutul secolului cu europenii. În 1879, o campanie sângeroasă, la care participă timp de 14 luni şi Ilarie Mitrea, înăbuşeşte orice urmă de răzvrătire. Tot ceea ce vede în acest război îl dezamăgeşte. „Noi trăgeam în ei cu arme de foc, iar ei în noi cu săgeţi. Un astfel de război nu e de loc frumos“, va declara mai târziu medicul din Răşinari.

Expediţie printre canibali

Refuzul de a primi o pungă de perle din partea indigenilor i-a adus şi mai multă faimă în zonă. Le câştiga respectul prin toleranţa sa rasială, dezinteresarea materială, seriozitatea sa ca medic şi, nu în ultimul rând, virtuozitatea şi calmul de care dădea dovadă ca vânător. Începuturile colecţiei sale de animale datează din 1870. La început colecţionează insecte, iar apoi vertebrate. Cele mai multe piese le-a colectat în timpul expediţiei Atjeh, din nordul Sumatrei. Mitrea vorbeşte chiar de o parte a insulei, pe care alte expediţii au ocolit-o, unde bântuie periculoşii vânători de capete. Risca să ajungă felul principal la masa canibalilor, doar pentru a putea aduna, prepara şi clasifica sute de piese de faună tropicală. Periculoasele triburi din zonă îi evită pe albii pătrunşi pe teritoriul lor, mulţumindu-se să le observe mişcările de la distanţă.

Împreună cu fiul său, la Viena


Reîntoarcerea acasă

La începutul anului 1881, îşi ia un concediu de doi ani, plecând spre Europa. Materialul adus în mai multe lăzi este descărcat la Viena pentru a fi studiat cu precizie de naturaliştii de acolo. Apoi, va lua drumul României. Exponatele ajung întâi la Muzeul Naţional din Bucureşti. Sfârşitul anului 1882 îl găseşte din nou la Viena, invitat să participe la operaţiile pe care celebrul chirurg şi profesor Th. Billroth le efectua în clinica sa. Starea sănătăţii tatălui său, care moare în februarie 1883, îl determină să ceară prelungirea concediului, după care se întoarce pentru alţi zece ani în Indonezia. În acest răstimp este avansat la gradul de maior şi medic militar dirigent. În august 1893, părăseşte definitiv Indonezia şi se stabileşte la Viena.

Sfârşitul aventurii

După revenirea definitivă în Europa, a stat mai tot timpul la Viena, în Pensiunea „Cocoşul Roşu“. N-a putut însă uita locurile natale. Aici îşi petrecea verile, cu fiica sa. S-a împrietenit cu familiile Goga, Lungu şi Ilcuş. La Sibiu îl vizitează adeseori pe Gheorghe Dima, de care îl leagă o veche prietenie. Toţi cei care îşi amintesc de Mitrea din acest răstimp îl descriu ca pe un bărbat care nu mai profesa oficial, dar care îi trata gratuit pe ţăranii din împrejurimile Sibiului. Păstra reguli severe de igienă, pe care şi le impusese încă de pe vremea luptei sale împotriva bolilor tropicale. Fierbea apa înainte de a o bea, refuza carnea incomplet friptă, evita laptele nefiert şi chiar untul, se dezinfecta des, nu fuma, nu consuma băuturi alcoolice decât excepţional, cu oaspeţii lui. A instalat în casa sa din Răşinari o baie de aburi.

Final neclar

Din nefericire, datorită unui dezacord în familie, renunţă în ultimii doi ani de viaţă la vacanţele făcute în Transilvania şi se izolează la Viena. Moare subit la 31 ianuarie 1904. A fost înmormântat într-o groapă comună. Cei care l-au cunoscut sunt convinşi că şi-a încheiat socotelile cu viaţa din proprie iniţiativă, cu ajutorul unei injecţii cu cloroform. Puţinele necrologuri în germană şi română sunt publicate cu întârziere. Doar Grigore Antipa îşi aminteşte de el prin cuvintele „neuitatul dr. H. Mitrea“. Din păcate, exoticul medic român n-a reuşit să-şi scrie memoriile. Viaţa lui atât de aventuroasă a fost uitată de generaţiile care au venit după el. Singurele lucruri care vor continua să amintească de el sunt nenumăratele exponate păstrate şi astăzi în Muzeul Antipa din Bucureşti.

Mândria tatălui

Ilarie Mitrea a avut doi copii, un băiat şi o fată. Petre a studiat în Elveţia şi a devenit inginer. Specializarea sa erau construcţiile de drumuri, poduri şi şosele. Era mândria tatălui său. Multe dintre podurile construite de Petru Mitrea încă rezistă. Dar nici unul dintre ele în România. Cele mai multe se află în Turcia. Maria a rămas în satul Răşinari lângă Sibiu unde s-a căsătorit.

Comuna lui Goga şi Cioran

Comuna sibiană Răşinari este leagănul a mai mulţi oameni de cultură. Ilarie Mitrea a fost doar unul dintre cei care au dus faima comunei sibiene. Alături de el stau cu mândrie cei doi mari scriitori Octavian Goga şi Emil Cioran. Primul a trăit şi a murit în România, în timp ce Emil Cioran a preferat exilul. A ajuns unul dintre cei mai mari scriitori de limbă franceză şi a obţinut recunoaştere internaţională. A trăit şi a murit în Franţa.

Mărturie scrisă despre soţia indoneziană

În studiul „Câteva date noi privind viaţa şi activitatea medicului Hilarius Mitrea“, semnat de cercetătorii Alexandru Marinescu şi Iorgu Petrescu este publicată o scrisoare transmisă lui Mitrea din Indonezia, de către soţia sa, Wattam Kadam Radam, datată în 25 aprilie 1895. Documentul reprezintă singura mărturie scrisă despre soţia sa indoneziană. „Semarang, 25 aprilie 1895 Dragă Domnule Mitrea, În februarie am primit scrisoarea cu banii (20 de rupii) de la tine. Îţi mulţumesc ţie şi copiilor Petrus şi Maria. De puţin timp am comandat o fotografie a mea la Semarang pe care ţi-o trimit cu transportul guvernamental olandez. Am plantat deja 10 cocotieri, 8 pete, de asemenea porumb şi orez în orezărie; pomul „sawo“ (Sapodilla n. n.) are deja o mulţime de fructe. Am făcut acest lucru înainte cu doi sau trei pomi cu aceste fructe mari. Acum trebuie să plătesc pentru cultivarea grădinii, împreună cu alte două terenuri din pădure, pentru care trebuie să dau 4 rupii pe an. Am cumpărat o vacă (bivol de apă), acum 10 luni, şi are acum deja un viţel. Multe complimente, Wattam“.

Ilarie Mitrea în tinerețe


Cel mai mare donator al Muzeului Antipa

„Dr. Hilarius Mitrea este cel mai mare donator al Muzeului“, se spune pe pagina oficială a Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“. „În anul 1882, colecţiile Muzeului s-au îmbogăţit datorită unui material extrem de valoros constând din mamifere, păsări, reptile, amfibieni, nevertebrate, adunate de către Dr. Hilarius Mitrea din Arhipelagul Indonezian, în perioada 1869 – 1893“. Gestul său de a dona toate aceste colecţii rare este recompensat cu ordinul Coroana României. A fost decorat de însuşi Regele Carol I. În semn de recunoştinţă o sală de la Antipa îi poartă numele.
În călătoriile sale prin Insulele Sumatra, Java şi Celebes studiază şi etnografia locurilor, de unde a adunat podoabe, arme, ţesături şi împletituri care pot fi văzute şi astăzi în muzeele din Viena.

Grigore Antipa

Grigore Antipa s-a născut în 27 noiembrie 1867 la Iași. A urmat liceul la Iași. Studiile universitare le-a făcut la Jena. A continuat cercetările ştiințifice în Franța şi Italia. În apropierea insulei Capri (Italia), a descoperit o specie nouă de meduză. S-a consacrat studierii Mării Negre şi a Dunării. În anul 1932 a înființat Institutul Biooceanografic din Constanța. A fost director al Muzeului de Istorie Naturală, din București (1892-1944). Datorită prezentării deosebite a exponatelor, numeroase muzee europene şi americane au solicitat sprijinul savantului român, pentru organizarea colecţiilor lor. La 23 mai 1933, regele Carol al II-lea a decis ca acest muzeu să poarte numele lui Antipa. A murit în 9 martie 1944, la Bucureşti.

Până la definitivarea PUG-urilor și PJAT, cum afli dacă locuiești într-o zonă inundabilă?

0

143 de case au fost afectate de inundații weekendul trecut în cartierul Stupini din Municipiul Brașov în urma ruperii unui dig al Ghimbășelului. Deși a fost doar un cod portocaliu de ploi, volumul de apă a depășit capacitatea pentru care a fost proiectat digul. Conform unei postări pe Facebook a consilierului județean USR PLUS Silviu-Ivan Nunnwailer, Administrația Națională Apele Române a pus la dispoziția autorităților locale și a cetățenilor încă din 2014 o hartă de risc pentru inundații, ce acoperă un număr mare de localități din țară.
„Zona metropolitană a Brașovului, în special localitățile Ghimbav, Bod, Cristian și Cartierul Stupini din Municiupiul Brașov sunt vulnerabile atât la inundații extreme (ce se pot produce odată la 100 sau 1000 de ani), cât și la inundații cu risc mare (ce se pot produce o dată la 10 ani). Schimbările climatice și creșterea inevitabilă a temperaturii medii globale între 1.5°C și 4°C în următoarele decenii va amplifica și crește exponențial frecvența și intensitatea fenomenelor extreme, în special a ploilor abundente. Conform studiilor și estimărilor din raportele ONU, inundațiile care erau așteptate doar o dată la 100 de ani vor putea avea o frecvență de până la două ori pe deceniu.
În prezent primăriile din Municipiul Brașov, Ghimbav, Cristian, Bod cât și Consiliul Județean Brașov sunt in proces de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale, respectiv a Planului Județean de Amenajare a Teritoriului.
În condițiile în care Zona Metropolitană Brașov este una în plină expansiune, atât demografic cât și urbanistic, iar presiunea din partea dezvoltatorilor imobiliari este una foarte mare, ar trebui ca autoritățile locale să limiteze construirea în aceste zone ce figurează ca având risc ridicat de inundabilitate, pentru a proteja locuitorii de viitoare hazarde? Sau ar trebui să se limiteze doar la îndiguirea Ghimbășelului și a Bârsei, supradimensionând digurile și pregătindu-se pentru cantități de apă ce în prezent par neplauzibile?
Asta e o conversație care va stârni reacții puternice din partea celor care dețin terenuri în aceste zone pentru a dezvolta proiecte imobiliare, sau care deja locuiesc aici, dar pe care e important să o purtăm. Scopul autorităților locale trebuie să fie în primul rând protejarea locuitorilor ce locuiesc sau intenționează să se mute în aceste zone.
Locuința ta este poziționată într-o zonă cu risc ridicat de inundabilitate? Știai asta când ai construit-o/achiziționat-o? Dacă ar fi să îți construiești o casă nouă, ai alege o zonă cu risc mare de inundabilitate, asumându-ți riscurile aferente?
Poți afla care sunt zonele cu risc de inundabilitate din județ folosind aplicația:
https://rowater.ro/…/harti-de-hazard-si-risc-la-inundatii/”

Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local

2

Autor: M.P.

Primarul municipiului Făgăraş, Gheorghe Sucaciu, vrea să excludă zece consilieri locali din Deliberativ, după ce aceştia nu s-au prezentat la trei şedinţe de îndată convocate în ultimele zile, fiind absenţi nemotivaţi. Sucaciu a anunţat ieri că a demarat deja procedurile de excludere, conform Codul administrativ, Art. 204 alin. (2) lit. e). Cei zece consilieri locali sunt membri ai PNL, USRPLUS, PSD și PRO România. Este o situație fără precedent în administrația publică din Făgăraș. „În cursul zilei de astăzi vom formula o adresă prin care solicităm un punct de vedere în acest sens din partea Instituției Prefectului, apoi vom continua procedurile prevăzute de lege. Astfel, locurile urmează să devină vacante și vor putea fi ocupate de către următoarele persoane de pe listele fiecărui partid”, a spus Sucaciu. Şedinţele convocate miercuri, 1 septembrie, au durat 1 minut şi 5 secunde și au fost deschise doar pentru a fi declarate închise. „Culmea, le-am convocat tocmai la solicitarea făcută de dumnealor în timpul ședinței ordinare din 31 august 2021, când s-au abținut de la vot sau au votat împotriva mai multor proiecte de hotărâri, invocând diverse motive. Așadar, în această dimineață (ieri, n.r) am convocat o nouă ședință, dar consilierii au lipsit iar. Și-au propus astfel să blocheze proiecte importante care vizează funcționalitatea serviciilor și dezvoltarea infrastructurii din municipiu: funcționarea pieței agroalimentare, construirea unei creșe, dotarea cu incubatoare a Spitalului Municipal, plata firmei care execută lucrările pentru închiderea gropii de gunoi etc. Poate lor li se pare amuzant, dar dezvoltarea și viitorul orașului nu sunt o glumă. Jocurile din spatele cortinelor partidelor sunt hidoase, nu haioase”, a spus primarul.

Primăria Codlea face consultare publică pentru Ocolitoarea municipiului

0

Autor: M.P.

Primăria municipiului Codlea organizează o consultare publică prin care vrea să întrebe pe cetăţeni dacă sunt de acord cu construirea Ocolitoarei municipiului Codlea, printr-o finanţare bancară sau un împrumut. Consultarea publică va avea loc pe 26 septembrie. Consiliul Local al municipiului Codlea a aprobat deja realizarea acestei consultări, precum şi studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru Artera ocolitoare a municipiului Codlea. „Avem datoria morală să luăm împreună cele mai bune decizii pentru comunitatea noastră, să alegem drumul pe care vrem să mergem și să le făurim copiilor și nepoților noștri viitorul pe care-l merită. Considerăm că această acțiune de consultare populară reprezintă cel mai important mecanism al democrației directe și contribuie la o administrare onestă și transparentă a localității noastre, prin implicarea cetățenilor în soluționarea problemelor locale de mare interes, la colaborarea permanentă și directă dintre cetățeni și autoritățile locale, acest fapt conducând la adoptarea, ca urmare a implicării fiecărui cetățean al municipiului Codlea, a celor mai bune soluții la rezolvarea problemelor locale cu care ne confruntăm. Pe de altă parte, consultarea populară aduce cu sine un mare plus: poate conduce la o decizie rapidă, care conferă legitimitate prin sufragiul popular”, spune primarul municipiului Codlea, Mihai Cîmpeanu. Administraţia locală susţine acest proiect întrucât el ar aduce dezvoltare economică, prin atragerea unor investiţii în industrie şi prin impactul pe care îl poate avea şi asupra sectorului imobiliar. De asemenea, Primăria arată că acest proiect poate aduce noi locuri de muncă în Codlea, ducând în zece ani, chiar la dublarea acestora, de la 6.000 la 12.000, prin investiţiile pe care le-ar atrage. Un alt avantaj este decongestionarea traficului din localitate, prin oferiea unei alternative la DN1 care trece prin mijlocul orașului. Siguranţa rutieră şi protecţia mediului sunt şi ele două plusuri invocate de Primărie, în susţinerea construirii cât mai rapide.

Brașoveancă agresată de concubin

0

Miercuri, polițiștii brașoveni au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 45 ani, din municipiul Brașov, cu privire la faptul că ar fi fost agresată fizic de către concubinul său.
În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit faptul că, în data de 01 septembrie a.c., în jurul orei 17,15, pe fondul unor discuții contradictorii, femeia în cauză ar fi fost agresată fizic și amenințată cu acte de violență de către concubinul său. În urma completării formularului de evaluare a riscului s-a constatat faptul că există pericol iminent iar polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile față de bărbat. Agresorul este cercetat penal pentru infracțiunile de “violență în familie” și ”amenințare”.