1846 – S-a născut Dimitrie Brandză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București (d. 1895)
1844 – S-a născut celebra actriță franceză Sarah Bernhardt (d. 26 martie 1923)
1882 – A murit pictorul Ion Andreescu, recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români (n. 15.02.1850)
1883 – A fost inaugurată Opera Metropolitană din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale
1907 – S-a născut Cella Serghi, scriitoare română, una dintre cele mai importante prozatoare ale literaturii interbelice (d. 19.09.1992)
1974 – A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București
1992 – S-a inaugurat Centrul Cultural Român de la New York
S-a întâmplat la 22 octombrie
Rețeta zilei
Mămăligă italiană
Ingrediente: 200 g mălai, 400 ml apă, sare, 150 g cârnaţi, 100 g caşcaval, o lingură de unt, castraveţi muraţi.
Preparare: Cârnaţii se rumenesc în puţin ulei sau mai bine într-o tigaie de teflon. Se face o mămăligă din apă, sare şi mălai. Când este aproape gata, se adaugă caşcavalul tăiat cubuleţe şi untul, se amestecă, apoi se adaugă cârnăciorii rumeniţi. Se pune într-un bol, pentru că iese foarte cremoasă şi se serveşte cu castraveciori muraţi.
O carte pe zi
„Visătorul de visuri“, de Regina Maria
Publicată pentru prima oară în 1915, „Visătorul de visuri“ este probabil cea mai cunoscută și mai iubită dintre scrierile beletristice ale reginei Maria a României.
Bancul zilei
Judecătorul: Inculpat, recunoști că ți-ai însușit ilegal bani prin metoda descrisă de procuror?
Inculpatul: Nu. Dar și metoda procurorului pare bună de încercat.
E bine de știut: Cum răspunzi la nevoile emoționale ale copilului
Copiii sunt foarte diferiţi și, uneori, își manifestă dorințele în moduri surprinzătoare. Chiar „supărătoare” pentru unii părinți. De cele mai multe ori, multe contexte conflictuale între cei mici și adulți ar putea fi evitate însă dacă părinții ar identifica în mod corespunzător limbajul nevoii de iubire şi cel al apropierii, semnale transmise chiar de către copiii lor.
Iată care sunt cele cinci nevoi ale copilului şi cum pot părinţii să vină în întâmpinarea acestora:
Atingerea: copilul care preferă acest tip de limbaj va avea nevoie să fie luat în braţe, mângâiat, chiar şi atunci când poate se află în plin tantrum. Tipul de joacă preferat va fi cel ce include contactul fizic, iar somnul liniştitor este reprezentat de prezenţa părinţilor lângă el. Dacă v-aţi dat seama că al vostru copilaş face parte din această categorie, vă recomand să răspundeţi din plin nevoilor în orice moment al său, indiferent de starea pe care o are: furia, supărarea pot fi considerabil diminuate, iar emoţiile pozitive amplificate prin îmbrăţişări, ţinut de mână sau mulţi pupici.
Cuvintele: copilul care preferă acest tip de limbaj are nevoie permanentă de încurajări, laude, aprecieri şi se simte motivat ori de câte ori primeşte feedback-uri pozitive de la cei importanţi pentru el. Faceţi acest lucru şi în faţa altor persoane pentru a-l ajuta să se simtă încrezător, valoros şi important. Puteţi, de asemenea, să-i oferiţi mici surprize zilnic: bileţele de încurajare puse în penar, pe care le va găsi la şcoală şi care îl vor ajuta să se mobilizeze într-o situaţie care îi părea dificilă sau faţă de care experimenta emoţii intense.
Timpul de calitate: copilul care preferă acest tip de limbaj nu are nevoie de cantitate, ci de calitate. Majoritatea părinţilor din ziua de astăzi sunt extrem de ocupaţi cu job-ul şi îşi doresc să asigure pentru cel mic o educaţie de calitate şi o viaţă decentă. Este greşit să spunem că nu le pasă de copii sau că nu le acordă suficientă afecţiune. Sigur că timpurile s-au schimbat şi nesiguranţa zilei de mâine îi face pe părinţi să acţioneze cu mai multă implicare în ceea ce ar însemna câştigurile materiale. Veţi spune poate că timpul nu se mai întoarce şi că se pierd momente importante, iar copiii cresc şi vom avea regrete. Dacă nu mizăm pe gândirea catastrofizantă, putem să desluşim în toată situaţia aceasta un fapt concret: timpul pe care îl petrecem alături de ei nu poate fi recuperat, dar poate fi memorabil! Mâncaţi împreună, faceţi curăţenie împreună, pregătiţi activităţi doar pentru copil la care să participaţi intrând în lumea lui, citiţi, plimbaţi-vă. Orice tip de activitate, oricât de banală vi se pare, dacă este făcută cu drag şi doar pentru el, e suficientă.
Cadourile: copilul care preferă acest tip de limbaj nu îşi doreşte neapărat lucruri materiale, ci surprize pregătite special pentru el. Surprinde-l cu mesaje haioase atunci când este supărat, confecţionează-i o jucărie, fă-i un desen care să reprezinte cât de important este el pentru tine, ascunde dulciuri prin casă şi ajută-l să le găsească, dându-i indicii.
Serviciile sau favorurile: copilul care preferă acest tip de limbaj se bucură de participarea voastră la orice întreprinde el într-un anumit moment: faceţi temele împreună, mergeţi la un sport împreună, lăsaţi-l să vă ajute la treburile casnice pentru a înţelege principiul reciprocităţii.
Istorie: Ciprian Porumbescu, profesor de cântări la Braşov
Marele și tragicul compozitor Ciprian Porumbescu, cel care avea să se stingă la doar 29 de ani, s-a născut pe 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei, ca fiu al preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881. Cu sănătatea şubredă, abia scăpat din puşcăria din Bucovina, unde a fost întemniţat din motive politice, Ciprian Porumbescu se hotărăşte să se mute la Braşov. În 17 octombrie 1881, este acceptat ca „profesor de cântări” la liceul ortodox din Braşov. Nu întâmplător a vrut să lucreze ca profesor în oraşul de la poalele Tâmpei. Părinţii săi ani de-a rândul au colaborat la „Gazeta de Transilvania“ şi au fost prieteni buni cu familia Mureşianu. La începutul anului următor, în sala festivă a actualulului Colegiu „Andrei Şaguna“ a avut loc premiera primei operete româneşti, „Crai Nou”, compusă şi dirijată de Porumbescu.
Dragoste pentru muzică
Născut la 14 noiembrie 1854 în comuna Şipote, al doilea dintre cei nouă copii ai preotului Iraclie Porumbescu, Ciprian a arătat încă de mic copil o deosebită dragoste pentru muzică, în special pentru vioara. Numele de familie era, de fapt, Golembiovski, dar Ieraclie a reuşit să obţină revenirea la numele românesc al familiei, Porumbescu, abia în a doua parte a scurtei vieţi a fiului său. „Gołąb” – pronunţat „gouomb” – înseamnă în poloneză „porumbel”. Cu doi ani înainte de moartea lui Ciprian, ajunge stareţ al Mănăstirii Putna. În copilărie, Ciprian asculta cu drag cântecele lăutarilor din sat. Primele lecţii de vioară le-a luat la numai şase ani de la un muzicant neamţ, Simon Meter, învăţător în comuna Ilişeşti. În 1863, începe liceul la Suceava, unde îşi impresionează profesorii cu talentul de a cânta la vioară. La 1873, se înscrie la facultatea de teologie din Cernăuţi. Dirijează corul societăţi studenţeşti „Arboroasa”, o organizaţie naţionalistă română.
Închis de autorităţile habsburgice
În octombrie 1877, când se comemora la Iaşi uciderea voievodului Grigore Ghica al III-lea, cel ucis de turci pentru că s-a opus cedării Bucovinei Imperiului Habsburgic, trimite o telegramă publică de condoleanţe ieşenilor. Împreună cu alţi patru colegi ai săi, implicaţi în acţiune, sunt arestaţi de autorităţile habsburgice pentru „crima de înaltă trădare”. A stat întemniţat, alături de criminalii de rând timp de trei luni. Achitat de Curtea cu juri, părăseşte temniţa, cu sănătatea zdruncinată. În toamna anului 1879, urmează la facultatea de litere din Cernăuţi cursul de istorie. În 1880, ajunge la Viena, la Conservator.
Prieteni braşoveni
Orchestra celebrului compozitor vienez Eduard Strauss îi face cinstea să-i interpreteze valsul „Camelii”, care-i farmecă pe vienezi. Tot la Viena, tipăreşte o colecţie de cântece studenţeşti, unele inspirate din folclorul bucovinean. Aici compune “Tricolorul”.
Viena i-a adus lui Porumbescu mai mulţi prieteni braşoveni: Andrei Bârseanu, Gheorghe Chelaru,Vasile Voinea sau doctorul Băiulescu. De la ei află că Gheorghe Dima a plecat la Sibiu, în vara anului 1881, lăsând liber postul de profesor de muzică la Gimnaziul greco-ortodox român “Andrei Şaguna” din Braşov. Solicită şi i se acceptă postul, sosind la 11 noiembrie 1881, în oraşul de la poalele Tâmpei.
Părinţii – colaboratori la ziarele din Braşov
Compozitorul a fost aşteptat la Braşov cu braţele deschise. Între intelectualii Bucovinei şi cei de la Braşov se stabiliseră cu multă vreme în urmă relaţii de colaborare şi chiar de prietenie. Încă de la apariţia primelor ziare în limba română la Braşov – „Gazeta Transilvaniei“ şi „Foaia pentru minte, inimă şi literatură (1838) între colaboratorii la aceste publicaţii s-au numărat Costache Negruzzi, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Constantin şi Alecu Hurmuzaki şi familia lui Ciprian, Iraclie şi Emilia Porumbescu.Părinţii compozitorului Iraclie au transmis ştiri şi articole la „Gazeta Transilvaniei“ şi au susţinut activitatea Reuniunii Femeilor Române. Începutul relaţiilor l-a făcut Emilia Porumbescu, care la 10 decembrie 1850, a răspuns de la Şipot la apelul publicat de reuniunea Femeilor Române în paginile „Gazetei Transilvaniei“.
Corespondenţă Bucovina-Braşov
În 1855, Iraclie Porumbescu avea să publice în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ balada populară „Aniţia“, culeasă de el din Bucovina, iar după această dată, legăturile lui cu „Gazeta Transilvaniei“ devin tot mai strânse. Din Bucovina, tatăl compozitorului corespondează intens cu Iacob Mureşianu din Braşov. Corespondenţa aceasta se întinde pe o perioadă lungă de timp, de la 1857 până aproape de sfârşitul vieţii, în 1895. Va folosi calea epistolară asemeni tuturor colaboratorilor aflaţi în afara hotarelor Ardealului, pentru a-i informa pe prietenii din interiorul arcului carpatic despre evenimentele ce se petreceau în Bucovina şi Moldova, fie în timpul Războiului Crimeei, fie în preajma Unirii de la 1859.
Catedră de muzică la liceul român
Ciprian Porumbescu a cerut catedra de muzică de la liceul român ortodox din Braşov începând din 1 septembrie 1881. Catedra nefiind liberă la acea dată, s-a stabilit abia la şedinţa Eforiei şcoalelor din 17 octombrie 1881 angajarea sa „până la efeptuirea alegerii prin Delegaţiunile şcolare pe baza unei noi cereri.” În urma dezbaterii acestei cereri trimisă Eforiei de la Stupca, Ciprian Porumbescu a fost ales „profesor provizoriu de muzică şi cântări cu un salariu anual de 500 de florini”.

Găzduit pe actuala stradă a Prundului
Se stabileşte, în gazdă, la familia Copony, din strada Angergasse nr. 1431, în Scheii Braşovului. Astăzi, pe casa de la numărul 31 de pe actuala stradă a Prundului, în apropierea Colegiului Naţional “Andrei Şaguna”, se află o placă comemorativă.
Se împrieteneşte cu pictorul Mişu Pop, care stătea pe aceeaşi stradă. Acesta îi face un portret în ulei. Pictorul braşovean, un iscusit portetrist şi iconar, a fost şi deținătorul unei biblioteci impresionante. Casa sa din Brașov a devenit pe timpul vieții sale un adevărat muzeu, cu exponate create de către el însuși.
Pe lângă postul didactic solicitat, Porumbescu este numit dirijor al corului Bisericii greco-ortodoxe “Sf. Nicolae” din Scheii Braşovului la 14 noiembrie 1881 şi dirijor al Reuniunii române de gimnastică şi cântări din Braşov.
În căutarea unei săli de concerte
Ciprian Porumbescu îşi continuă pregătirea muzicală la Braşov, luând lecţii de pian cu Hermann Geifrig (1805 –1886),dirijor şi organist la Biserica Negră. La patru luni de la instalarea sa la catedră s-a adresat conducerii Şcolilor (Eforiei) româneşti, cerând să-i fie dată „sala cea mare” a liceului, pentru ca să ofere în sprijinul „studenţilor bolnavi de la institutul nostru şi al mai multor instituţiuni filantropice naţionale din localitate”, câteva reprezentaţii teatrale. Înainte de a se adresa Eforiei, aceeaşi rugăminte o adresase şi către conducerea nemţească a Redutei – sediul Casei de Concerte, dar a fost refuzat.

Premiera primei operete româneşti
În seara zilei de 27 februarie 1882, în sala festivă a gimnaziului, a avut loc prima reprezentaţie a primei operete româneşti, „Crai Nou”. Sala era tixită de lume. Toţi intelectualii români din Braşov au vrut să asiste la eveniment. Succesul premierei a determinat reluarea spectacolului în aceeaşi sală şi la 28 februarie şi 14 martie 1882. La reprezentaţia din 14 martie, spectacolul s-a încheiat cu piesa lui Vasile Alecsandri, „Rămăşagul”, iar orchestra a încheiat, sub bagheta lui Ciprian Porumbescu cu „Hora Braşovului”. Această horă e una din compoziţiile sale din perioada braşoveană, alături de marşul „Pe-al nostru steag e scris Unire”, ale cărui versuri aparţin profesorului Andrei Bârseanu.
Criticat de “Gazeta Transilvaniei”
În “Gazeta de Transilvania” numărul 25, din 28 februarie/12 martie se anunţă: “O societate de diletanţi va representa pentru a duo’a ora Dumineca in 28 Februariu în sal’a cea mare a Gimnasiului romanu de aici O p e r e t’a CRAIU-NOU de Vasile Alecsandri; musica de Ciprianu Porumbescu”. În aceeaşi publicaţie, în numărul 27, din 5 / 17 martie 1882, apare o cronică de spectacol. Aurel Mureşianu, directorul “Gazetei Transilvaniei”, publică un text critic, în care-şi exprimă mai multe rezerve. I se reproşa compozitorului influenţa creaţiei vieneze de operetă, cât şi a folclorului orăşenesc, precum şi alăturarea acestora cu doina şi hora românească. Într-un “drept la replică”, acordat de “Gazeta Transilvaniei” în numărul 29 din 14 / 26 martie, Ciprian Porumbescu afirma: “Şi dacă este vorba de vreun componist pe care l-am studiat şi-l studiez şi acum încă cu multă diligenţă, atunci îmi permit a spune că componistul acesta este însuşi poporul nostru român, carele stă peste Offenbach, Genée, Suppé etc. “ Replica este urmată de o precizare a redacţiei în care, printre altele, se arată: “Fraza despre <
Plătit de braşoveni în timpul tratamentului
Trecând peste criticile cordiale ale “Gazetei Transilvaniei”, Porumbescu s-a simţit iubit la Braşov, apreciat de intelectualii români. Drept dovadă a preţuirii sale, şcoala i-a acordat doi ani concediu medical. Cu sănătatea ruinată de ftizie, este nevoit să facă o pauză. Pleacă la tratament peste hotare, în Italia. Medicii i-au interzis, pe timpul şederii în sanatoriu, orice muncă. L-au oprit chiar să-şi ia vioara cu el. Nădăjduiau că astfel îşi va putea reface puterile slăbite. Cât a fost în străinătate la tratament, în staţiunea Nervi, pe coastele Mării Mediterane, instituţia braşoveană i-a plătit salariul. Mărturie sunt scrisorile de mulţumire adresate de compozitor braşovenilor. Compozitorul a insistat disperat în scrisori la prietenii braşoveni să-i trimită singura mingâiere, ce i-o mai putea oferi viaţa: iubita sa vioară, fără care simţea că nu va putea trăi. A primit-o în decembrie 1882.
În vizită la Verdi
Într-o seară, cu vioara la subţioară, a ajuns pe malul Mediteranei. Singur, pe un vârf de stâncă, a început să-şi cânte “Balada”. Pe nesimţite, s-a adunat în jurul său o mulţime de ascultători curioşi, care urmăriră cu evlavie mută plânsul vioarei maestrului necunoscut. Printre numeroşii admiratori s-a numărat critical muzical Camiilo Boito, prietenul celebrului Verdi. La invitaţia lui Boito, Porumbescu l-a vizitat la Genova pe marele Giuseppe Verdi. În Italia, a mai făcut câteva voiajuri în cursul anului 1883, la Pisa, Florenţa şi Roma.
A murit la 29 de ani neîmpliniţi
În martie s-a înapoiat în Bucovina, în satul Stupea, unde tatăl său era preot. Ajuns acasă, a căzut din nou bolnav şi după trei luni s-a stins de tuberculoză, la 6 iunie 1883, în vârstă de 29 ani neîmpliniţi. După moartea compozitorului, lucrările muzicale compuse la Braşov – cuprinse în 12 caiete de note – au fost înmânate tatălui său, Iraclie Porumbescu. Pe tot parcursul scurtei sale vieţi, muzicianul a compus peste 250 de lucrări vocale şi instrumentale.
Slujba de pomenire din Groaver
La comemorarea unui an de la dispariţia sa, în mai 1884, când s-a organizat un mare parastas la biserica „Cuvioasa Paraschiva”, din Groaver, au luat parte toţi cei care asistaseră la premiera operetei „Crai Nou”. După slujba de pomenire a rostit câteva cuvinte şi profesorul Andrei Bârseanu, coleg şi colaborator al compozitorului.
Braşovenii nu l-au uitat pe Ciprian Porumbescu. Opereta sa s-a jucat ani la rând, de şase ori avându-l ca regizor pe dr. Vasile Branişte, cel care la 25 de ani de la moarte, a publicat la Lugoj cea mai completă „Schiţă monografică asupra lui Ciprian Porumbescu“.
În anul 1932, la 31 martie, corul bisericii Sfântul Nicolae din Scheii Braşovului a pus din nou în scenă opereta „Crai Nou”, acum sub bagheta unui alt mare maestru al muzicii româneşti, Constantin Bobescu.

Bustul lui Porumbescu
La centenarul morţii autorului primei operete româneşti s-au desfăşurat o serie de manifestări culturale, iar în parcul de lângă Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” s-a dezvelit bustul compozitorului. Sculptura în bronz este opera sculptorului Vladimir Predescu.

Iubire neîmplinită
Când îşi vizita bunicii, la Ilişeşti, Ciprian era primit cu bucurie şi în casa pastorului evanghelic Gorgon, bun pianist şi mare amator de muzică. Aici şi-a întâlnit marea dragoste. Berta, născută la 17 martie 1861, era cea de a şasea fiică a Adaminei şi a pastorului protestant Taraugott Gorgon. A învăţat la Şcoala elementară germană din satul natal şi apoi la un pension de fete din Biala-Bialitz. Printr-o scrisoare înflăcărată trimisă părinţilor ei, Ciprian îşi declară iubirea şi o cere în căsătorie. Sentimentele lui se lovesc însă de prejudecăţile familiei fetei, care-l refuză. În cele din urmă, Berta s-a căsătorit cu farmacistul Alfred von Rossignon, la Rădăuţi. Rămasă văduvă, s-a stabilit în Germania, unde s-a stins în 1947, la aproape 86 de ani.

Autor de imnuri
Ciprian Porumbescu este, deocamdată, singurul compozitor cu două bucăţi muzicale adoptate ca imnuri naţionale. “Pe-al nostru steag e scris Unire” este un cântec patriotic dedicat unirii Principatelor Române, Moldova și Țara Românească de la 1859. Muzica îi aparține lui Ciprian Porumbescu, iar versurile lui Andrei Bârseanu. Melodia cântecului este în prezent imnul național al Albaniei, pe versuri ale poetului albanez Aleksandër Stavre Drenova. În anul 1940, aceeaşi melodie a devenit imnul Partidului Națiunii, partidul unic din timpul dictaturii regelui Carol al II-lea. În 1975 Nicolae Ceaușescu a încercat să introducă acest cântec ca imn național al României cu textul modificat de PCR și titlul schimbat în “E scris pe tricolor Unire”, dar în final a fost ales ca imn “Trei culori”, un cântec compus tot de Ciprian Porumbescu. Unele surse susţin că textul a fost schimbat de însuşi Ceauşescu.
Film biografic
Biografia romanţată a compozitorului a fost transpusă cinematografic în anul 1972, având în distribuţie pe actorii: Vlad Rădescu, Ion Besoiu, Emanoil Petruţ , Sebastian Papaiani şi Alexandru Repan. Regia şi scenariul au fost semnate de Gheorghe Vitanidis. Filmul prezintă ultimii doisprezece ani din scurta viaţa a lui Ciprian Porumbescu (Vlad Rădescu), dragostea lui pentru Berta (Tamara Crețulescu), anii de studiu la Facultatea de Teologie de la Cernăuți, unde Ciprian Porumbescu şi foştii săi colegi fondează Arboroasa, prima societate academică din Bucovina.
Andrei Bârseanu, preşedintele ASTRA
Andrei Bârseanu, autorul versurilor “Pe-al nostru steag e scris Unire” şi prieten bun al compozitorului Ciprian Porumbescu, s-a născut la 17 octombrie 1858, la Dârste, lângă Brașov. Studiile medii le-a făcut la Liceul Comercial din Brașov, întemeiat de George Bariț, apoi a plecat la Viena și München, unde între 1878 și 1881, și-a definitivat studiile universitare. A revenit în Transilvania, mai întâi la Brașov, unde a predat la Liceul Comercial Românesc. A devenit corector și apoi dirigent al școlilor superioare. S-a mutat la Sibiu, unde a fost numit director al învățământului. A editat revista „Școala și familia” în 1887. În 1911 a fost ales președinte al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), funcție ce a deținut-o până în 1922. A fost vicepreşedinte al Academiei Române. A murit pe 19 august 1922 în București și a fost înmormântat la Sibiu, în cimitirul central. La 26 octombrie 1929 a fost exhumat și dus la Brașov, pentru reînhumarea sa în cavoul familial.
Episcopul Devei şi Hunedoarei a murit, la 52 de ani. Era internat în stare gravă cu Covid-19
Episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie, grav bolnav de COVID-19, a murit ieri, la Deva, în urma unui stop cardio-respirator, înaltul prelat având plămânii afectaţi în proporţie de 85% din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. Decesul a survenit în timpul procedurilor de transfer al bolnavului la un elicopter care ar fi urmat să-l transporte la spitalul judeţean din Târgu Mureş. „A intrat în stop cardio-respirator. S-au efectuat procedurile de recuscitare timp de 45 de minute. Din păcate, bolnavul nu a mai putut fi salvat”, a declarat, pentru Agerpres, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Deva, dr. Emil Stoica Mariş.
”Am auzit că dacă te vaccinezi, te transformi în reptilă. Eu m-am vaccinat în ianuarie și după cum vedeți, nu m-am transformat”
Dr. Florin Puflea a prins vârful pandemiei de Covid în Italia, într-o secție ATI din Verona, și ca și atunci, transmite și de această dată un mesaj românilor: ”protejați-vă, purtați masca (…) prevenția este cea mai importantă, pentru a nu ajunge să fiți tratați în spitale”. Mesajul său a fost transmis miercuri, în cadrul unei videoconferințe pe care ambasadorul României în Italia a susținut-o cu reprezentanții mediului asociativ și ai presei de limbă română din această țară.
”Copiii noștri sunt vaccinați cu 10 vaccinuri. Dacă aveți copii, știți că în primii ani de viață, copiii sunt vaccinați obligatoriu sau ne-obligatoriu, dar se ajunge în primii doi ani de viață la 10 vaccinuri. Avem vaccinuri care se numesc hexa-valente. În aceste injecții, copilul nostru primește șase tipuri de vaccinuri. Cum bine știți, vârsta înaintată a oamenilor în Europa, în Italia, oamenii ajung la 80, 90 de ani. Să știți, dragii mei conaționali, că acea vârstă înaintată este datorată și faptului că prin vaccinare noi am blocat anumite boli. În anii 50, 60 se murea de difterie. Astăzi, avem posibilitatea să evităm această boală tocmai prin vaccinare. Cine pune în dubiu vaccinul, cine pune în dubiu știința, nu sunt oameni de specialitate, sunt oameni care nu au studii medicale, nu au o cultură medicală. Sunt oameni care vă mint și vă manipulează tocmai pentru interese meschine”, a transmis doctorul.
Florin Puflea a avut un mesaj și pentru anti-vacciniști:
”Am auzit că dacă te vaccinezi și te transformi în reptilă. Eu m-am vaccinat în ianuarie și după cum vezi, nu m-am transformat într-o reptilă. Dacă mergeți în spitale nu veți vedea reptile, veți vedea oameni care trudesc pentru binele semenilor lor”, a mai punctat medicul.
DN1 pe sectorul din Ghimbav va avea iluminat stradal nou, din noiembrie
Autor: M.P.
Lucrările de iluminare a sectorului de drum naţional DN1 care trece prin Ghimbav vor fi reluate luna viitoare. Ele au fost începute, s-a realizat reţeaua electrică stradală însă nu au mai avansat, după ce administraţia locală a refuzat să semneze documentaţia de predare-primire pentru stâlpii livraţi de compania care desfăşoară contractul, pe motiv că aceștia nu se potriveau cerinţelor din caietul de sarcini. „Stâlpii aduși nu aveau dimensiunea prevăzută în contract. Erau mai scurți. De asemenea, au existat și alte diferențe față de caracteristicile prevăzute în contract. Noi am refuzat să primim acești stâlpi, iar în perioada 6 – 7 noiembrie, firma va aduce alți stâlpi, pe care îi va monta în cel mai scurt timp, având în vedere că rețelele de alimentare sunt realizate”, explicat primarul orașului Ghimbav, Ionel Fliundra.
Primii stâlpi nu se potriveau cu cerinţele contractuale
Noua livrare se potriveşte cerinţelor contractuale astfel că lucrările se vor relua la începutul lunii noiembrie. Contractul pentru modernizarea iluminatului stradal pe sectorul de DN1 care trece prin Ghimbav presupune o investiţie de 1,842 milioane lei (TVA inclus) şi este executat de o firmă din Târgovişte. Proiectul prevede instalarea a 95 de stâlpi metalici cu 136 de corpuri de iluminat, fiecare dintre ele cu module de comanda (telegestiune). La trecerile de pietoni se va face şi un iluminat suplimentar.
Panouri electrice care îţi arată viteza cu care se intră în localitate
Printr-un proiect suplimentar, la Ghimbav vor fi montate şi panouri electrice, la intrarea şi ieşirea din localitate, cu radare, astfel că şoferii vor putea vedea viteza maşinii dar şi alte mesaje din partea autorităţilor. O altă investiţie care vizează drumul naţional are în vedere amenajarea trotuarelor, cu granit, acolo unde configuraţia terenului permite. „Am fi putut să folosim parapete metalice, însă am optat pentru o soluție care să fie și estetică. Vom achiziționa și monta în jur de 1.000 de blocuri de granit. Acestea vor fi fixate în țevi metalice, iar pe ele vor fi puse ghivece pentru flori”, a explicar Ionel Fliundra.
200 de ani de la Revoluția Greacă, la Brașov
Universitatea Transilvania din Brașov găzduiește, la Aula Sergiu T Chiriacescu, expoziția documentară „Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre” realizată sub egida Ambasadei Greciei la București. Expoziția face parte din seria de evenimente care aniversează bicentenarul Revoluției Grecești și a fost deja prezentată publicului la Palatul Parlamentului și la Academia Română. Deschiderea oficială a expoziției va avea loc astăzi, de la ora 16:00, la Aula Universității Transilvania din Brașov. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 22 octombrie – 12 noiembrie 2021, cu orar de vizitare de luni până vineri, între orele 10:00-18:00. iar intrarea se va face doar pe baza certificatului verde.














