Ea: – Iubitule, zi-mi ceva să mă simt cu adevărat femeie.
El: – Nu știi să parchezi mașina.
Bancul zilei
Sfat Expres: 6 remedii pentru cârceii de la picioare
Cârceii de la picioare din timpul nopții sunt cauzați, în general, de pierderea de lichide din corp și de un nivel scăzut de săruri minerale. Cârceii de la picioare – sau spasmele musculare – sunt o problemă foarte frecventă care constă în contracția involuntară a unuia sau a mai multor mușchi, timp de câteva secunde sau minute. Cârceii de la picioare apar, de obicei, în timpul nopții și provoacă disconfort și durere. Pot avea mai multe cauze, printre care suprasolicitarea fizică, pierderea de lichide și minerale din corp și îmbătrânirea. Totodată, pot apărea și dacă stai în aceeași poziție mult timp sau dacă faci o mișcare bruscă. Indiferent de cauza acestora, cârceii pot fi foarte supărători. Iată 6 remedii naturale care ajută la tratarea cârceilor din timpul nopții, conform dozadesanatate.ro.
1. Un smoothie cu sfeclă și mere
Acest smoothie cu sfeclă și mere este o băutură hrănitoare, cu un conținut ridicat de minerale esențiale benefice musculaturii. Este recomandat pentru sportivi sau persoane care fac exerciții fizice cu impact ridicat. În plus, această băutură este diuretică și antiinflamatoare, ajutând la tratarea cârceilor cauzați de retenția de apă sau de problemele circulatorii.
Ingrediente
3 tulpine de țelină
1 măr
1 sfeclă
1/2 cană de apă (100 ml)
Mod de preparare
Prepară toate ingredientele într-un storcător și amestecă-le în blender. Bea smoothie-ul cu o oră sau două înainte de culcare.
2. Ceai de ginkgo biloba
Ceaiul de ginkgo biloba are proprietăți diuretice și antiinflamatoare. Prin urmare, acesta este un remediu relaxant care poate preveni și trata cârceii de la picioare din timpul nopții.
Ingrediente
3 linguri de ginkgo biloba (30 g)
1 cană de apă (250 ml)
Mod de preparare
Pune apa la fiert și las-o să dea în clocot. Adaugă cele trei linguri de ginkgo biloba. Lasă amestecul să fiarbă la foc mic timp de trei minute, apoi ia vasul de pe foc. Lasă ceaiul să stea deoparte până ajunge la temperatura camerei, strecoară-l și savurează-l. Bea una sau două căni pe zi.
3. Băutură cu miere de albine și oțet de mere
O băutură cu miere de albine și oțet de mere pentru tratarea cârceilor
Un dezechilibru la nivelul pH-ului este un factor care poate influența apariția cârceilor de la picioare apăruți în timpul nopții. Această problemă împiedică răspândirea corespunzătoare a mineralelor în corp și oxigenarea musculaturii.O băutură naturală pe bază de miere de albine și oțet de mere conține substanțe alcaline care ajută la echilibrarea nivelului pH-ului.
Ingrediente
1 lingură de miere (25 g)
1 lingură de oțet de mere (10 ml)
1 cană de apă (250 ml)
Mod de preparare
Amestecă mierea și oțetul de mere într-o cană cu apă fierbinte. Bea o cană dimineața pe stomacul gol, și una seara, înainte de culcare.
4. Remediu cu lapte, miere și lămâie
Combinația de lapte, miere și lămâie este calmantă și poate ajuta la prevenirea cârceilor de la picioare din timpul nopții. Acest amestec poate relaxa mușchii, permițându-ți să te bucuri de un somn odihnitor.
Ingrediente
1 cană de lapte (200 ml)
1 lingură de miere (25 g)
1 linguriță de zeamă de lămâie (5 ml)
Mod de preparare
Încălzește puțin laptele și adaugă lingura de miere și zeama de lămâie. Bea amestecul înainte de culcare.
5. Ceai de urzică
Ceaiul de urzică este o băutură diuretică ce poate stimula eliminarea lichidelor reținute în corp. Consumul regulat al acestei băuturi poate relaxa musculatura, reduce inflamațiile și poate previni și cârceii de la picioare.
Ingrediente
2 linguri de urzică uscată (20 g)
1 litru de apă
Mod de preparare
Adaugă frunzele de urzică uscate într-un litru de apă și fierbe amestecul timp de cinci minute. Lasă ceaiul la infuzat, strecoară-l și bea chiar si de trei ori pe zi.
6. Masaj cu castan sălbatic
Castanul sălbatic poate îmbunătăți circulația sângelui, relaxează musculatura picioarelor și poate reduce contracțiile si cârceii. Folosește extractul acestei plante cu puțin ulei pentru un mesaj terapeutic.
Ingrediente
5 picături de extract de castan sălbatic
1 lingură de ulei de măsline (16 g)
Mod de preparare
Amestecă cele două ingrediente și masează-ți picioarele cu mișcări circulare. Poți folosi acest remediu ca măsură preventivă sau îl poți aplica la primul semn de durere.
Istorie: Loteriile de altădată
Loteria Română este una dintre cele mai vechi instituții românești, care a împlinit luna trecută 115 ani de activitate. Totuşi, în Braşov, jocul la Loto a devenit popular încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Primele loterii se făceau în scopuri umanitare sau pentru finanţarea unor proiecte culturale sau religioase. Astăzi, ultima modă sunt loteriile pentru încurajarea unor acţiuni medicale, “Loteria vaccinării”, sau fiscale, “Loteria bonurilor”.
Pe teritoriile din Transilvania şi Banat, loteria oficială a Imperiului Habsburgic, condusă de contele Italian Octavio Cataldi a ajuns în anul 1770. Concesiunea a fost luată de o societate ardelenească, filială a loteriei ungare – “Lutri”, sub numele de “Kis Lutri”. Extragerile se făceau din două în două săptămâni.
20 de creiţari pentru o variantă
În 1790, maghiarii interzic orice fel de jocuri de noroc, dar doritorii nu au putut însă să fie opriţi să participe la asemenea activităţi pe teritoriile austriece, ceea ce nu făcea altceva decât să îmbogăţească visteria de la Viena. Imediat după apariţia monarhiei dualiste Austro-Ungare, în 1868, ia fiinţă Direcţiunea Lotto a Regatului Maghiar. Au fost organizate 400 de locaţii în care se putea depune bani pentru loto. În 1860, braşovenii amatori de jocuri de noroc plăteau pentru o variantă în jur de 20 de creiţari. Extragerea bilelor câştigătoare în epocă se făcea în faţa unui auditoriu numeros (vezi foto).
Baluri de binefacere cu loterii
La jumătatea secolului al XIX-lea erau în vogă loteriile particulare. La baluri şi serbări câmpeneşti, se organizau loterii-tombolă, cu scopul de colectare de fonduri. Banii ajungeau la săraci, artişti, se foloseau pentru costruirea spitalelor şi a bisericilor. Astfel, în 1861, la Braşov se ţinea un „bal român” ce strângea bani pentru „Fondul Gazetei”, aşa cum lumea civilizată dădea astfel de baluri în folosul public. În acelaşi anunţ, redacţia îndemna inteligenţa română să organizeze, printre altele, şi loterii în folosul fondului „Gazetei” sau al altor fonduri la care să fie invitaţi „fraţii de toate naţiunile”, la o parolă de frăţească consimţire pentru binele naţiunii române.

Loterie pentru “Statuia Libertăţii”
O mare vâlvă în epocă au făcut loteriile organizate de americani şi francezi pentru construcţia Statuiei Libertăţii. Reclama făcută chiar şi în Austro-Ungaria a crescut mult popularitatea acestui gen de jocuri de noroc. În 1874, sculptorul Bartholdi începuse lucrările, cele ale torței și ale mâinii statuii. Ideea a fost de a începe cu elemente reprezentative care pot marca opinia publică. Edouard de Laboulaye, inițiatorul proiectului a creat un comitet, Uniunea Franco-Americană, compus din personalități relevante pentru Statele Unite. Implicat în proiect, magnatul de presă, Joseph Pulitzer a folosit mai multe strategii de marketing pentru subscripţii. Evreu născut în Ungaria şi emigrat în SUA, Pulitzer a lansat, în paginile ziarului său, ,,New York World“ o campanie genială. A publicat numele tuturor celor care au donat chiar şi câţiva cenţi pentru statuie şi a pus la dispoziţie paginile ziarului pentru un mare concurs de poezii dedicate libertăţii. Apoi, a iniţiat o mare loterie.

Anunţ în “Gazeta de Transilvania”
Bartholdi a avut ideea de a aplica metodele folosite în Statele Unite. Printre altele, a fost organizată o mare loterie. Numeroase premii constau în opere de artă extrem de valoroase donate de susţinători. Tablourile şi opere de artă puse la bătaie, precum şi preţul modic al lozurilor, au constituit baza unui succes răsunător. ,,Ministrul de Interne a dat voie, cum anunţă ziarul oficial, senatorului şi noului academician Enric Martin să facă o loterie cu 300.000 sorţiuni (lozuri) de cîte un francu, ca din venitul aceleia să se termine Statuia Libertăţii, pe care Francia voieşte să o dăruiască Staturilor Unite Americane“, scria în numărul 39 al ,,Gazetei de Transilvania“, din mai 1879. Anunţul apăruse în tot Imperiul Austro-Ungar. Astfel, chiar şi transilvănenii interesaţi şi cu posibilităţi au putut să-şi cumpere bilete la una dintre cele mai cunoscute loterii organizate vreodată în lume.
Case de bancă
Loteria a avut însă parte şi de numeroşi adversari, astfel că în 1895 ungurii au suspendat din nou, pentru scurt timp, jocurile de noroc. După trei ani, jocul a revenit sub un alt nume: “Osztálysorsjáték”. Dacă la început erau oameni care mergeau din casă şi vindeau bilete, ulterior, popularizarea loteriilor s-a făcut prin intermediul presei tipărite.
Până la Primul Război Mondial, în afara Loteriei de stat, în Gazeta de Transilvania apar mai multe reclame în limba română pentru loterii organizate de “Casse de bancă”, cum ar fi “Gedicke”, “Torok & co”, „Bruder Greiner” sau „Karl Kiss & co”. Pe lângă listele de câştigători sunt publicate sloganuri cu care organizatorii voiau să-şi atragă clienţii.
Reclamele loteriilor la începutul secolului XX
În mai 1904, reclama „Casei de bancă Bruder Greiner” se foloseşte de numele celebrului filantrop român Emanoil Godju pentru a promova scopurile de binefacere ale loteriei, dar nu uită să anunţe şi câştigul cel mare „în cas favorabil” de un milion de coroane.
În noiembrie 1906, ultima pagină a „Gazetei de Transilvania” este plină cu lozinci ale loteriilor: „Noroc colosal la Gaedicke”, „La Torok norocul este statornic” sau mult mai solemnul anunţ al loteriei de stat „La Preaînalta poruncă a Majestăţii sale (..) în scopuri militare”. În 29 octombrie 1909, apare chiar un talon care trebuie decupat din ziar. „Cercaţi-vă norocul la noi, pentru că MARE E NOROCUL LA KISS”. Apoi, după o lungă listă de cîştigători, este tipărit un talon intitulat „Ţidulă”, cu îndemnul „Tăiaţi acest cupon şi trimiteţi-l nouă!”. Unele reclame erau chiar mai insistente: „Cine n-a cumpărat încă de la noi o obligaţiune de câştig ca premiu de la Banca tripatecară Ungară, acela să nu se mai răsgândească mult căci îşi bate joc de norocul propriu. Oameni buni!!! Când vă stă norocul cu coşul plin la uşă, nu vă răsgândiţi mult, ci puneţi mâna pe el !”.

Loterii dincolo de Carpaţi
Iniţial, în Valahia şi Moldova, jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câştigător. Ulterior, au apărut mai multe astfel de iniţiative, câştigurile urmând a fi folosite în scopuri filantropice. Vasile Alecsandri şi Costache Negri s-au implicat în organizarea unei loterii în favoarea unui prieten drag, scriitorul Dimitrie Bolintineanu. Acesta era bătrân şi bolnav. Sărăcise dar era prea mândru ca să ceară ajutor financiar. Cei doi scriitori au făcut o loterie adresată ,,românilor simţitori“, punând ca miză biblioteca şi mobilierul lui Bolintineanu. Din 500 de numere puse în joc, doar trei erau câştigătoare. Mulţi au cumpărat bilete. Alţi scriitori, pictori, aristocraţi, prieteni de familie şi admiratori ai lui Dimitrie Bolintineanu. Iniţiativa şi-a găsit sprijin şi printre intelectualii braşoveni, Bolintineanu fiind un colaborator al suplimentului “Gazetei de Transilvania”, “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. În plus, poetul venea deseori la staţiunea balneară de la Vâlcele, din apropierea Braşovului, unde se întâlnea cu aceştia. Din păcate, Bolintineanu nu a mai apucat să se bucure mult de generozitatea prietenilor, murind în acelaşi an.

Premii în ,,articole de găteală“
La 15 iunie 1880 a avut loc o loterie de binefacere pentru terminarea catedralei Sf Iosif din Bucureşti. Erau puse în joc trei câştiguri în bani şi premii în ,,obiecte de aur, de argint şi de alte metaluri, în articole de găteală, ornamente de saloane, servicii de masă şi alte obiecte de utilitate domestică“, cum se anunţa în presa vremii. Cocoanele s-au îngrămădit să cumpere biletele de loterie. Tentaţia premiilor era mare. Catedrala a fost terminată trei ani mai târziu.
La 22 mai 1886 în Grădina Cișmigiu, are loc extragerea loteriei organizate de “Societatea Ateneul Român”. Câştigurile au folosit la cumpărarea terenului şi reazarea fundaţiei viitorului edificiu. Atunci sa lansat celebrul slogan “Daţi un leu pentru Ateneu”.
Loterie pentru invalizii de război
Regina Maria, la fel ca alte doamne de seamă, a ţinut baluri de binefacere cu loterii. Pe 15 ianuarie 1918 a avut loc tragerea loteriei pentru invalizi de război sub patronajul reginei. La Braşov, doamnele vindeau bilete de tombolă pentru a strânge fonduri destinate orfanilor şi văduvelor de război. Femeile din familia lui Andrei Mureşianu, precum şi soţiile de negustori şi industriaşi, donau banii din tombole unor societăţi de binefacere.
După primul Război Mondial, după Tratatul de la Trianon, Transilvania şi Banat s-au unit cu Regatul României, astfel că istoria loteriei din aceste regiuni a continuat sub auspicii noi. Până la organizarea unei loterii de stat, ziarele transilvane îşi îmbiau cititorii să participle la diverse jocuri organizate prin intermediul unor agenţii de publicitate. De exemplu, în 1925, chiar de Ziua Naţională, în 10 mai, în ultima pagină a “Gazetei de Transilvania” apare următorul anunţ: “Ce plăcute sunt surprizele! E o mare bucurie a sufletului, când pe neaşteptate te pomeneşti cu-un dar! (…) Dar poţi câştiga, numai dacă ai în buzunar câteva bilete de Loterie a Sindicatului Presei Române din Ardeal!”.
Lege promulgată de Carol I
Loteria din Regatul României a fost înfiinţată la 14 septembrie 1906. Actul de naştere al Loteriei de Stat este Legea pentru constituirea unui fond al asistenţei sanitare a sătenilor, care a fost promulgată în acelaşi an de regele Carol I. Această lege a fost modificată în anul 1931 prin Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Loteriei de Stat pe clase. În anul 1934 ia naştere Regia Loteriei de Stat, care organiza loteriile.
În anii interbelici, aproape fiecare ziar conţinea cel puţin o reclamă pentru Loterie. Extragerile aveau loc în data de 15 a fiecărei luni, cu promisiunea îmbogăţirii peste noapte a minimum 12 persoane. „Un loz de 200 de lei vă aduce fericirea”, „riscurile sunt inexistente”, iar „norocul vine atunci când nu vă aşteptaţi” erau sloganuri tipice pentru ademenirea jucătorilor. Lozurile se puteau procura din librării, sucursale bancare şi din Oficiile de vânzare ale Loteriei. Periodic se organizau trageri cu câştiguri de la 1 la 6 milioane lei, în funcţie de clasă.
Către finele anilor 1930, jucătorii erau ademeniţi prin eliminarea impozitului pe câştig, sporirea „Planului Loteriei” la 18 milionari pe lună şi a marelui premiu la 8 milioane lei.

Loz în plic şi Pronosport
După venirea comuniştilor la putere,în 1950, se lansează emisiunile de „Lozuri în plic”, care cresc enorm popularitatea Regiei Loteriei. La mijlocul secolului XX premiile mari erau stofe pentru ȋmbrăcăminte sau ȋn mod cu totul excepţional, o motocicletă „Moskva“. Ziarul “Sportul Popular” din martie 1954 anunţa pe o pagină întreagă înființarea sistemul Pronosport. Aici, din fondurile strânse prin „perspicacitatea” participanților urmau să se refacă stadioanele și terenurile de sport. Oraşul Stalin, cum s-a numit pe atunci Braşovul, urma să se numere printre primele localităţi unde s-au deschis agenţii pentru vânzarea buletinelor de joc. Pe primul bilet “Pronosport” se putea miza şi pe două echipe braşovene. La poziţia VI figura meciul dintre Metalul Hunedoara şi Dinamo Oraşul Stalin, iar la “meciuri de rezervă” Metalul UT Oraşul Stalin şi Metalul Bucureşti.

Premii comuniste
Mai târziu, premiile la Loto s-au dezvoltat ȋn excursii în URSS sau Bulgaria, sau chiar automobile. În 1954, pentru pasionaţi, este tipărit „Programul Pronosport”, transformat ulterior în revista „Loto-Pronosport”. O hotărâre din 1966 a guvernului comunist stabileşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Administraţiei de Stat Loto-Pronosport. În 1970, se organizează o tragere special pentru ajutorarea sinistraţilor în urma inundaţiilor devastatoare din acel an. În anii ’70 apar tragerile de Revelion, de Mărţişor şi tragerile extraordinare Pronoexpres. Loteria îşi promova jocurile prin intermediul unor broşuri, prin reclame în ziarele oficiale, centrale şi locale, în care apăreau fotografii cu câştigătorii, lângă automobile Dacia, cu televizoare în braţe sau învârtind teancuri de bani. În almanahurile editate anual sau bianual de principalele publicaţii comuniste, reclamele, inclusive cele pentru jocurile de noroc, erau plasate, una după alta, pe pagini mai groase, color, ca ultime pagini. Ilustraţiile reclamelor pentru loterii erau de multe ori realizate de caricaturişti cunoscuţi din acele timpuri, printre care se remarcau celebri Eugen Taru şi Adrian Andronic.
Timpuri noi
După Revoluţie, s-au inventat lucruri noi: concursuri televizate, jocuri piramidale şi lozuri răzuibile. S-au deschis cazinouri la parterul blocurilor, apoi au apărut casele de pariuri. În ultimii ani, pariurile sau mutat pe internet.
În 1999, s-a înfiinţat Compania Naţională Loteria Română S.A, ȋnlocuind istituţia Loteria Naţională. Cea mai mare sumă câștigată la loto în România este de aproximativ 11 milioane de euro, în data de 14 iulie 2013. Din păcate,instituţia a fost în ultimii ani în mijlocul mai multor scandaluri, care au culminat în 2016, cu reţinerea pentru luare de mită a unui fost director, Gheorghe Benea. O lumea nouă şi foarte diversă a jocurilor de noroc a apărut în spaţiul virtual. O afacere mare care, la fel ca în timpurile de odinioară, se bucură de foarte multă publicitate. Dar care a uitat, undeva în trecut, sprijinul pentru proiecte artistice şi culturale sau pentru acţiuni de binefacere.
Doamna cu făclie
În 1865, politicianul activist Edouard René Lefebvre de Laboulaye şi sculptorul Frédéric-Auguste Bartholdi au decis să construiască un monument în onoarea concepţiei americane asupra libertăţii. În final a fost realizată în colaborare cu Gustave Eiffel, cel care a ridicat celebrul turn care îi poartă numele, din Paris. O contribuţie importantă şi-a adus magnatul media Joseph Pulitzer, care a lansat o subscripţie publică pentru construirea unui uriaş postament la intrarea în portul New York, pe care să fie aşezată Statuia Libertăţii. Tot el a iniţiat, în paginile ziarului său, ,,New York World“, un concurs de poezie, câştigat de poeta Emma Lazarus. Primul vers al poemului ,,Lăsaţi să vină la mine pe cei flămînzi, cei obosiţi şi cei săraci“, a fost încrustat pe postamentul statuii. Pulitzer este un evreu născut în Ungaria, care a emigrat în SUA. A lăsat prin testament o sumă importantă de bani pentru acordarea unor premii asemănătoare cu premiile Nobel. Insula Ellis a devenit Purgatoriul pentru milioane de emigranti. De lângă stînca pe care a fost instalată Statuia Libertăţii, se vede cu ochiul liber capătul sudic al Manhattan-ului. Statuia a fost terminată în 1884. Are 46 de metri şi jumătate, 125 de tone, iar faţa statuii o reprezintă pe mama scultorului Frederic Bartholdi. Anul următor a fost transportată pînă în SUA cu vaporul. Pentru acest lucru a fost demontată în 350 de piese. A durat patru luni reansamblarea pieselor de metal.
Sclavi şi cai, premii la loteria romană
Loteria există încă de pe vremea romanilor. La sărbătoarea numită Saturnalii, celebrată la Roma, între 17-19 decembrie se aruncau mulţimii tăbliţe numite ,,opoforeta“. Pe ele erau înscrise valorile pe care le cîştiga cel care le prindea: sclavi, cai şi vase de preţ. Regii francezi au susţinut mereu jocurile de noroc şi loteriile. Caterina de Medici şi Ludovic al IV-lea au fost principalii susţinători ai loteriei. Călugării organizau tombole pentru mănăstiri, cu premii în biblii şi icoane. Prima menţiune a unei loterii în Bucureşti datează din 1793. În acel an a ţinut un austriac o loterie. La sfîrşitul secolului al XIX-lea, un bărbier de pe Calea Victoriei devenise celebru pentru că a cîştigat merele premiu al loteriei din Hamburg. Premiu era o adevărată avere, 80.000 de mărci. Bărbierul lucra şi la Palatul Regal.
Fundația lui Gojdu
Fundația Emanuil Gojdu a fost instituită prin testamentul din 1869 al unui român foarte bogat din Imperiul Austro-Ungar, Emanuil Gojdu. Fundația oferea burse de studii românilor ortodocși. Valoarea inițială, în 1870, a patrimoniului Fundației Gojdu era de 178.000 florini, fiind estimată, în 1917, la 8.000.000 de coroane. Din Reprezentanța Fundației făceau parte mitropolitul ortodox român al Ardealului și toți episcopii ortodocși români din Ungaria și Transilvania. După WWI, în urma negocierilor purtate între 1924 și 1934, la 27 octombrie 1937 a fost semnat acordul dintre România și Ungaria privind restituirea patrimoniului Fundației. Acordul definitiv din 1937 a fost ratificat de ambele ţări. Ulterior, datorită izbucnirii WWII, acordul bilateral nu a mai fost aplicat, iar patrimoniul Fundației Gojdu a fost naționalizat de Guvernul comunist din Ungaria în 1952. În 1996, din inițiativa ierarhilor otodocși din Mitropolia Ardealului și Mitropolia Banatului, Fundația Gojdu și-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu. Între 1998 și 2004 s-au purtat discuții între guvernul României și cel al Ungariei, încercându-se restituirea patrimoniului Fundației Gojdu. În octombrie 2005 prim-ministrul Tăriceanu și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, semnează cu guvernul maghiar un controversat acord care prevedea înființarea – conform legislației ungare – a unei fundați publice româno-ungare „Gojdu”. Înţelegerea a fost respinsă atât de Parlament cât și de Președinția României.
Eurostat: Copiii din România, cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană
Aproape un sfert (24,2%) dintre copiii (sub 18 ani) din UE erau supuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 21,7% dintre adulţi (18-64 de ani ) şi 20,4% în rândul vârstnicilor (65 de ani şi mai mult), cea mai ridicată pondere a copiilor aflaţi în această situaţie fiind în România (41,5%), Bulgaria (36,2%), Spania (31,8%) şi Grecia (31,5%), arată datele prezentate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cea mai scăzută pondere a copiilor supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Slovenia (12,1%), Cehia (12,9%), Danemarca (13,5%) şi Finlanda (14,5%).
Factorii care au influenţat în 2020 riscul de sărăcie şi excluziune socială în UE au inclus:
– intensitatea de lucru (71,9% din populaţia sub 60 de ani locuia în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută, iar copiii în întreţinere erau supuşi riscului de sărăcie);
– nivelul educaţiei (50,5% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel scăzut de educaţie erau supuşi riscului de sărăcie comparativ cu 7,7% din copiii ai căror părinţi aveau un nivel ridicat de educaţie);
– tipul gospodăriei (gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere (42,1%), gospodării cu o singură persoană (33,2%) şi gospodării compuse din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere – 29,6% – erau supuşi celui mai ridicat risc de sărăcie şi excluziune socială);
– migraţia (copiii cu cel puţin un părinte migrant se confruntă cu un risc mai ridicat de sărăcie decât cei ai căror părinţi sunt nativi: 32,9% faţă de 15,3%);
– condiţiile de viaţă (14,1% din gospodăriile compuse dintr-o singură persoană cu copii în întreţinere sunt extrem de defavorizate din punct de vedere social şi material, faţă de 7,5% din toate gospodăriile cu copii în întreţinere).
Papa Francisc a primit a treia doză de vaccin împotriva COVID-19
Papa Francisc a fost imunizat cu a treia doză de vaccin, a anunţat Vaticanul, citat de ANSA. În vârstă de 84 de ani, suveranul pontif face parte din categoria prioritară pentru „booster”. El s-a aflat între primele persoane de la Vatican care au fost vaccinate a treia oară contra Covid-19. Şi Papa Emerit Benedict al XVI-lea, în vârstă de 94 de ani, a primit a treia doză de vaccin.
Fumatul este dăunător. Pentru sănătatea și pentru portofelul tău
Potrivit statisticilor publicate în revista medicală The Lancet, numărul fumătorilor activi a crescut în 2019 la 1,14 miliarde (1.140.000.000) de persoane. Organizația Mondială a Sănătății o numește epidemia de tutun care ucide 8 milioane de persoane în fiecare an.
Analiștii Picodi.com au decis să se concentreze asupra aspectului financiar al fumatului: am verificat cum diferă prețurile țigărilor în peste o sută de țări din întreaga lume și cât cheltuiește în medie un fumător pe țigări într-un an.
Dintre țările incluse în acest studiu, fumătorii din Australia plătesc cel mai mult pentru țigări. Un pachet de 20 de țigări costă aproape 22 €. Acest preț ridicat este rezultatul politicii guvernului australian de reducere a fumatului. Acciza din această țară a crescut cu 12,5% în anii 2013–2020.
Noua Zeelandă (21 € per packet), Irlanda (14 €) și Canada (10 €) se regăsesc, de asemenea, printre țările cu cele mai scumpe.
România se află pe locul 63, cu un preț mediu de 20,5 lei (4,14 €) pe pachet.
La polul opus se află Nigeria (0,82 euro pe pachet) și Kazahstan (1 euro). Țigările sunt ieftine și în Belarus (1,36 €), Republica Moldova (1,68 €) și Ucraina (1,90 €).
Bani aruncați pe apa sâmbetei
Potrivit cercetătorilor, numărul anual de țigări fumate ajunge la 7,41 trilioane (7.410.000.000.000.000), ceea ce echivalează cu 18 țigări pe zi pentru fiecare fumător activ.
Câți bani cheltuiesc fumătorii în fiecare an și ce procent din veniturile lor este consumat de această dependență? Cantitatea de tutun consumată variază de la o țară la alta, dar, în scopul acestui grafic, am presupus că fumătorul mediu cumpără 365 de pachete pe an.
În România, un fumător ce consumă un pachet pe zi va cheltui 7 483 lei pe an pe țigări.
Acesta este echivalentul a 22% din venitul mediu anual al țării. Fumatul are un cost similar în Muntenegru (22%) și Macedonia de Nord (21%).
Fumatul în Jamaica (38%), Republica Dominicană (41%) și Uganda (44%) consumă o proporție mai mare din venit.
Câți bani cheltuiesc anual fumătorii pe țigări

Primăria Râşnov vrea încă o parcare pentru turiştii care vin la Cetate şi Dino Parc
Primăria Râşnov vrea să amenajeze o nouă parcare în vecinătatea celor mai importante obiective turistice ale localităţii – Cetatea şi Dino Parc, pentru a se asigura că cei care vin în vizită au unde să își lase maşinile. Zilele căduroase de vară, cu mulţi turişti, au arătat deja că parcarea existentă nu este suficientă, astfel că Primăria oraşului Râşnov are acum în plan să construiască una nouă, la marginea drumului naţional DN1E, care leagă Poiana Braşov de staţiunea Râşnov. O licitaţie pentru amenajarea noii parcări a fost pornită deja în sistemul electronic de achiziţii publice, investiţia fiind estimată la 2,825 milioane lei (TVA inclus). Proiectul va fi susţinut financiar integral de la bugetul local al Râşnovului, iar el include, conform documentaţiei din SICAP, amenajarea propriu-zisă a parcării dar şi crearea canalizării pluviale şi a iluminatului public. Lucrările de amenajare a parcării vor dura 5 luni, iar constructorul va trebui să asigure o garanție a lucrărilor de 36 de luni. Terenul pus la dispoziţie măsoară 29.767 mp însă din documentaţie nu reiese câte locuri de parcare vor rezulta.
Spitalul Județean își suplimentează stocul de tărgi, după ce multe dintre echipamente au fost intens utilizate în timpul pandemiei
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov achiziționează noi echipamente pentru pacienți. Este vorba despre un lot de tărgi, cu o valoare estimată la 591.832 de lei fără TYVA, care au fost scoase la licitație pentru ofertare până la data de 12 noiembrie. Din momentul în care va fi semnat contractul cu un furnizor și va fi lansată comanda, tărgile vor fi livrate în 45 de zile, dar nu mai târziu de 20 decembrie 2021. Comanda include șase tărgi hidraulice pentru resuscitare și transport pacienți, cu o valoare totală estimată la 179.832 lei, fără TVA, care vor înlocu echipamentele redirecționate pentru tratarea pacienților cu noul coronavirus.
„Este necesară suplimentarea de paturi ATl în acest context epidemiologic și din cauza creșterii numărului de pacienți infectați cu Covid-19, nu mai sunt paturi suficiente pentru terapie intensivă în urma unor operații de urgență la alte specialități”, se arată în caietul de sarcini aferent licitației. De asemenea, contractul include livrarea a încă 14 tărgi universale hidraulice, cu o valoare totală estimată de 350.000 lei, fără TVA, care vor fi folosite pentru evaluarea, tratamentul si stabilirea pacientului în Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Brașov.
Comuna Şercaia, planuri mari pentru colectarea selectiv
Comuna Şercaia a reuşit să ajungă la un grad de colectare selectivă de 23%, apelând la un serviciu în regie proprie pentru ridicarea deşeurilor. Primarul Cristinel Paltin spune că localitatea va încerca să ajungă, până la finele anului, la un grad de colectare selectivă de 25% a deşeurilor produse în comună, profitând de eficienţa pe care a arătat-o serviciul din subordinea Primăriei. „Când eram deserviți de un operator regional, plăteam câte 600.000 lei pe an, iar activitatea nu era întotdeauna de calitate. Prin înființarea propriului serviciu reducem costurile, ne asigurăm că activitatea este de calitate și oferim și locuri de muncă localnicilor”, a spus primarul, care a subliniat că serviciul local de salubrizare a obţinut şi licenţa de care avea nevoie pentru o funcţionare în toate normele. Serviciul local de salubrizare din Şercaia are un grafic propriu de strângere a gunoaielor dar şi utilaje proprii, achiziţionate prin investiţii locale. Este vorba despre un echipament de balotat deșeuri reciclabile, care ajută foarte mult la colectarea selectivă din localitate. Docamdată mai este nevoie de unele eforturi pentru a-i convinge pe toţi localnicii să colecteze separat şi să depună deşeurile în locurile stabilite pentru a fi preluate de operator, însă atunci când este cu adevărat nevoie, se apelează şi la măsuri coercitive. De altfel, chiar primarul spune că, în ultima perioadă s-au acordat 16 amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor, iar unii localnici au fost depistaţi tocmai pentru că şi-au aruncat aiurea la gunoi inclusiv facturile la utilităţi sau alte documente ce conţineau acte personale. În prezent, în Șercaia cam jumătate dintre gospodării au semnate contracte de salubritate cu operatorul local. „Pe măsură ce vin la Primărie pentru a obține tot felul de documente, le reamintim oamenilor că au obligația de a încheia contractele”, a explicat primarul Cristinel Paltin. Taxa de salubritate în comună este de 8,74 lei/lună/persoană, iar primarul a anunţat că are în plan să mențină această valoare și după data de 1 ianuarie 2022.
Liga 2, FC Brașov – FC Hermannstadt: Dani Coman și Marius Măldărășanu înfruntă Brașovul lui „Toto“ Șanta
Autor: Adi MARICA
l „Profesorul “ Andrei Șanta are meci sâmbătă cu foștii săi elevi de la FC Brașov, Dani Coman și Marius Măldărășanu, ambii oficiali la gruparea sibiană
l „Meciul va fi pe viață și pe moarte. Ei vor să rămână acolo sus, iar noi trebuie să ieșim odată din această situație grea “, spune Șanta
FC Brașov va juca sâmbătă, de la ora 13.00, cu FC Hermannstadt, în cadrul etapei a 12-a din Liga a 2-a. Andrei Șanta s-a izbit de un program infernal la primele meciuri ca antrenor principal la FC Brașov. A debutat într-un meci de coșmar cu Petrolul, apoi a urmat înfrângerea la limită la Chiajna, o altă echipă cu pretenții la promovare.
Relație specială cu Dani Coman
Sâmbătă, pe Tineretului, vine FC Hermannstadt, o altă echipă care se bate la promovare. Un duel în care Șanta își va înfrunta doi foști elevi la FC Brașov, Dani Coman și Marius Măldărășanu. „Sunt doi foști elevi ai mei. Cu Dani Coman am relație specială, pentru că am lucrat direct cu el ca portar. Acum el e conducător, a învățat meserie. Sunt convins că Dani nu va fi niciodată antrenor, el se pricepe la afaceri, este un președinte bun de club și cred că va continua pe această linie. Măldă e un antrenor foarte bun, are o echipă bună, cred că au în lot 12 jucători care au jucat în Liga 1“, a spus Andrei Șanta, care anticipează un meci de totul sau nimic cu sibienii. „Meciul de sâmbătă va fi pe viață și pe moarte. E vor să rămână acolo sus, iar noi trebuie să ieșim odată din această situație grea și sper să o facem“. În meciul din Cupă, Măldă a menajat mai mulți jucători, poate nici nu i-a interesat competiția. Meciul de sâmbătă va fi pe viață și pe moarte. Ei vor să rămână acolo sus, iar noi trebuie să ieșim odată din această situație grea și sper să o facem. La meciul de la Chiajna s-a văzut o crește în joc, dar am luat goluri ca-n curtea școlii, pe greșeli individuale. Le-am arătat, la analiza jocului, unde s-a greșit, cine nu a strâns, cine nu a ieșit. E păcat pentru munca lor! Au muncit bine săptămâna asta, sper să iasă bine la meciul cu Hermannstadt pentru că nu ami merge fără puncte, fără victorie. Este adevărat că ne-am creat puține ocazii în cele două jocuri, dar să nu uităm că a jucat cu locul 1 și cu locul 3. Am lucrat foarte mult și la partea ofensivă. I-am văzut pe jucători cu capetele plecate după eșecul de la Chiajna, asta înseamnă că și-au dorit și că simt ceva pentru această echipă. I-am încurajat, trebuie să mergem mai departe“, a spus Șanta, cae la meciul de sâmbătă s-ar putea baza și pe serviciile lui Burlacu, revenit după suspendarea de o etapă, dar și pe Vlad Boția, cel care este refăcut după o accidentare care l-a ținut departe de gazon o lună.

Măldărășanu: „Vom avea viață grea la Brașov“
De cealaltă parte, Marius Măldărășanu a fost la un pas ca în vară să fie numit antrenor la FC Brașov, dar Dani Coman s-a mișcat mai rapid. Măldărășanu crede că Andrei Șanta a schimbat în bine jocul echipei brașovene. „Abia aștept să-l revăd pe Toto, un om extraordinar și pe care îl respect enorm, dar și pe foștii mei colegi Buga și Surdu. Șanta mi-a fost antrenor, se vede că are experiență și am văzut la ultimele două jocuri, cele cu Petrolul și Chiajna, că le-a redat jucătorilor plăcerea de a juca fotbal. Și la meciul cu Petrolul, până la eliminarea lui Burlacu, au jucat un fotbal bun, au pus probleme, iar la Chiajna au jucat bine. Este clar că Brașovul este într-o creștere de formă. Sunt convins că vom avea viață grea la Brașov, dar trebuie să câștigăm“, a spus Măldărășanu.
Și-a băgat jucătorii în ședință
Sibienii vin la Brașov după ce la mijlocul acestei săptămâni au fost eliminați din cupa României de CSO Filiași (L3). Măldă nu a trecut ușor peste această eliminare și și-a băga jucătorii în ședință. „Am avut o discuție cu jucătorii. Eu am fost obișnuit, ca fotbalist, să joc meciuri cu echipe mari, să câștig trofee. Ei trebuie să-și dorească mai mult. Este păcat pentru că aveam și un culoar favorabil în Cupă, iar în astfel de meciuri trebuie să dai totul pe teren. Din cauza relaxării am suferit la unele meciuri din campionat. Acum aștept o reacție din partea lor, vreau să fim echilibrați și concentrați pe tot parcursul meciului“, a spus Măldărășanu.

Mihalcea, sărbătorit pe teren
La finalul antrenamentului de ieri, mijlocașul Vlad Mihalcea a fost sărbătorit de colegi și antrenori cu ocazia împlinirii celor 23 de ani. „Dudu“ a primit, la finalul antrenamentului de la Metrom, un tort din partea clubului, iar colegii i-au cântat „La mulți ani“. „Pune-ți o dorință!“, i-au cerut colegii. Aflat pe marginea terenului, Marian Constantinescu i-a strigat lui Mihalcea: „să fii titular sâmbătă!“. Remarca lui „Costică“ a stârnit hohote de râs în tabăra brașoveană. Mihalacea pare în revenire de formă, acesta având o prestație apreciată în meciul de la Chiajna. „Mihalcea a avut o evoluție bună, dar poate mult mai mult“, a spus Șanta.














