Acasă Blog Pagina 3869

S-a întâmplat la 5 noiembrie

0

1880 – S-a născut, la Paşcani, scriitorul Mihail Sadoveanu. A urmat liceul la Iaşi, iar în Bucureşti a studiat la Facultatea de Drept. A debutat cu patru volume deodată: “Povestiri”, “Dureri înăbuşite”, “Crâşma lui Moş Precu” şi “Şoimii”, în anul 1904, fapt ce l-a determinat pe Nicolae Ioga să numească acel an “anul Sadoveanu”
1925 – A decedat Nicolae Coculescu, matematician si astronom, fondator, în 1908, al Observatorului astronomic din Bucureşti (n. 31.07.1866)
1956 – A decedat Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului XX şi directoare de teatru (n. 09.10.1883)
1979 – A decedat Lucia Bălăcescu Demetriade, pictor, grafician şi cronicar plastic (n.22.01.1895). A ilustrat volume de poezii de Ion Minulescu şi Tudor Arghezi
1999 – A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist şi cronicar literar român, reprezentant al generaţiei optzeciste (n.19.04.1954)
2010 – A încetat din viaţă poetul român de origine basarabeană Adrian Păunescu

Rețeta zilei

0

File de pește cu roșii și ceapă verde

Ingrediente: 8 fileuri de peşte (sau câte doriți), 8 fire de ceapă verde, 4 roşii, 3 linguri ulei de măsline, 100 ml vin alb, sare, piper. Preparare: Fileurile de peşte se condimentează cu sare şi piper negru. Se pune peştele într-o tavă unsă cu ulei. Ceapa verde se curăţă, se spală şi se taie mărunt. Roşiile de spală şi se taie felii. Presărăm ceapa tocată şi aranjăm roşiile deasupra peştelui. Stropim cu vin alb şi ulei de măsline. Se dă la cuptor pentru 30 minute.

O carte pe zi

0

„Moravuri și năravuri. Eseuri de istorie a mentalităților“, de Andrei Oișteanu

„Ca antropolog, etnolog, istoric al religiilor și al mentalităţilor, Andrei Oişteanu este o personalitate foarte clar conturată în cultura română. Însă mi-aş dori să subliniez o altă trăsătură care mă apropie foarte mult de el, anume curiozitatea. O curiozitate nestăpînită, una care îmbrăţişează toate aspectele vieţii…”
(Mircea Cărtărescu)

Bancul zilei

0

– Ai chef să mergi la o cafea?
– Daaaa, sigur că da…
– Atunci, du-te!

Sfat Expres / Codul bunelor maniere: Top 30 de reguli de bază

0

Codul bunelor maniere nu a apărut ca o invenție a unui om excentric sau ca niște reguli impuse de aristocrația vremurilor (cum mulți oameni ar crede). A apărut ca un răspuns firesc, natural, la probleme cotidiene ale societății. Bazele sale își au originea în antichitate, în spațiile civice, cum ar fi agora, teatrul sau forumul, fiind utilizat des în arta oratorică, prin care oamenii erau învățați cum să conviețuiască, fără a avea comportamente deranjante pentru cei din jurul lor. Sunt reguli care stau la baza oricărei societăți sănătoase, civilizate.

Iată 30 dintre cele mai importante reguli:

1. Nu ne vom întrerupe niciodată interlocutorul, în cadrul unei discuții.
2. De fiecare dată când o doamnă se ridică de la masă sau se așază, toți bărbații trebuie să se ridice odată cu ea.
3. Într-un restaurant sau bar, bărbatul va intra mereu primul.
4. Când strănutăm, tușim sau căscăm, se pune întotdeauna mâna la gură, indiferent de distanța sau de relația pe care o avem cu o persoană.
5. La spectacole de teatru, operă, gale sau expoziții, vom merge îmbrăcați elegant.
6. La intrarea în mijloacele de transport în comun sau în magazin, întâi sunt lăsați să iasă afară cei care coboară sau ies, după care vor intra cei care vin de afară
8. La masă, se va aplica „Regula gheișei”: Nu suflați în mâncare/ceai/cafea! Așteptați să se răcească!
9. Bărbatul este prezentat femeii, cel mai tânăr celui mai în vârstă, iar gradul mai mic celui superior.
10. A nu răspunde la gestul celui care întinde mâna este în sine o ofensă, chiar mai gravă decât cea de a nu saluta.
11. Punctualitatea, atunci când suntem invitați la masă este deosebit de importantă.
12. Când ne întâlnim cu cineva pe stradă, nu vom rămâne în mijlocul străzii sau în mijlocul trotuarului.
13. Când distanţa sau zgomotul nu ne permit să salutăm verbal, atunci salutăm printr-o uşoară înclinare a capului.
14. Întotdeauna, salutul trebuie însoţit de un zâmbet. Când salutăm trebuie să-l privim în ochi pe cel salutat, nu salutăm o persoană stând cu spatele către persoana respectivă sau privind spre cer sau pământ.
15. Nu vorbiți cu gura plină! Mestecați cu gura închisă! Mulțumiți chelnerului când vă servește.
16. Nu vorbiți la telefon în timpul mesei. Dacă primiți un apel foarte important, trebuie să vă scuzați și să vă ridicați de la masă.
17. Nu salutăm ţinând mâinile în buzunare sau cu gura plină. Nu salutăm făcând gesturi
18. După ce terminați de mâncat, nu împingeți farfuria spre colțul mesei! Așteptați să vină chelnerul să o ia.
19. Nu așezați coatele pe masă! Dacă folosiți doar o mână, așezați-o în poală.
20. Ambalajul unui dar este foarte important.
21. Nu se apelează oamenii la telefon înainte de 10 dimineața, între orele 13.00-17.00 și după ora 21,00 cu excepția celor apropiați, cărora le știți programul
22. Dacă un cadou nu ne place, ne vom ascunde nemulțumirea
23. Nu se duc flori bărbaților decât dacă sunt la spital.
24. Băieţii trebuie să-şi scoată șapca sau căciula de pe cap când salută. Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu „Bună!” sau „Salut!”
25. Când se intonează imnul de stat în locuri publice, ne ridicăm în picioare, luăm o poziţie decentă, băieţii îşi scot căciulile şi se ascultă în perfectă linişte.
26. Prețul de pe cadouri va fi înlăturat cu grijă. Excepție fac discurile și cărțile, de pe acestea prețul nu se șterge. Cartea nu se atinge!
27. Florile se oferă fără ambalajul în care le-am cumpărat, chiar dacă este foarte frumos.
28. Florile primite trebuie așezate imediat într-un vas cu apă.
29. Băieţii salută primii fetele, bărbaţii salută primii femeile, copiii sau persoanele mai tinere salută persoanele mai în vârstă. Când intrăm într-o încăpere îi salutăm pe cei aflaţi deja acolo. Când ne prezentăm unui grup salutăm primii. După ce ne salutăm, nu întrerupem discuţia în care sunt antrenaţi membrii grupului.
30. Bărbatul va merge întotdeauna la marginea dinspre stradă a trotuarului, în momentul în care merge alături de o femeie sau mai multe femei. Dacă sunt doi bărbați și o femeie, atunci aceasta va sta la mijloc.

Statuia lui Arpad: Teroriștii de pe Tâmpa (I)

1

Anul 1896. În Transleithania, numele dat de funcţionarii vienezi jumătăţii maghiare a Imperiului Austro- Ungar era o mare sărbătoare. După lungi dispute între istoricii, ziariştii, scriitorii şi politicienii maghiari se stabilise că între 1895 şi 1898 se împlineau o mie de ani de la cucerirea de către maghiari a patriei lor. Printre multe alte festivităţi, pentru a marca momentul, s-a decis ridicarea unui ansamblu de statui şi coloane în Piaţa Eroilor din Budapesta. Dar şi plasarea a şapte monumente în mai multe colţuri ale Ungariei Mari, în locuri care astăzi fac parte din Ungaria, dar şi din Croatia, Italia, Slovacia, Ucraina şi România. Statuile trebuiau să fie uriaşe şi să fie amplasate astfel încât să poată fi văzute de toată suflarea. Unul dintre acestea urma să fie ridicat pe muntele Tâmpa din oraşul Braşov.

Statuia de pe Tâmpa făcea parte dintr-un ansamblu
de statui care aniversau o mie de ani de la cucerirea
de către maghiari a patriei lor

Funicular şi carieră de piatră

În vara anului 1896 este construit un funicular între baza muntelui şi creasta Tâmpei. Lângă intrarea în grota lui Bethlen a fost aşezată maşinăria care ridica pietrele pentru construcţie. De aici şi până în locul amplasării statuii s-a montat un al doilea cablu de transport, acţionat de animale. Nu departe de vârful Tâmpei a fost creată o carieră de piatră, din care au fost luate materiale care au servit umplutură pentru baza monumentului.
Festivităţile sunt primite cu destul de multă răceală de către românii şi saşii reprezentaţi în autorităţile locale. Atitudinea gazetarilor români de la “Gazeta Transilvaniei” a fost chiar de contestare.

Prima încercare de distrugere

Înainte ca monumentul să fie aşezat pe Tâmpa, în august 1896, statuia, aflată în curtea morii „Terezia” din Braşov a fost devastată de necunoscuţi. Au fost rupte bucăţi din umărul drept, pieptul şi coiful statuii. Autorii nu au apucat să facă stricăciuni mai mari, iar monumental a fost repede restaurant.
În data de 18 octombrie 1896 are loc festivitatea dezvelirii monumentului. La festivitate au participat: episcopul săsesc Müller din Sibiu, episcopul unitar Ferencz Josef, episcopul evanghelic Zelenka şi ministrul de Interne Perczel.

Inaugurarea
Monumentului lui Arpad


Arpad sau voivodul Tühütüm?

Iată cum descrie monumentul celebrul cărturar braşovean Pamfil Şeicaru, în cartea “Braşovul de altădată”: “ În vârful muntelui era statuia lui Arpad, care, desigur, nici nu ştia că există acest încântător colţ de ţară. Din punct de vedere artistic nu mi se pare fericită ideea de a pune într-un vârf de munte o coloană înaltă de 7 metri (cu soclu de 20 metri) şi pe ea o statuie destul de meschină, de trei metri şi jumătate, dar ea e destul de caracteristică pentru sentimentele care stăpâneau autoritătile vremii”.
Planul monumentului fusese realizat de Julius Berczik, iar statuia de sculptorul Julius Jankovits.Chiar dacă, în epocă, s-a considerat că monumentul îl reprezintă pe Árpád, de fapt, statuia nu-l înfăţişa pe celebrul conducător maghiar. Arpad a condus triburile maghiare în Pannonia, unde a primit jurământul de credință al conducătorilor celor șapte triburi maghiare și a pus bazele viitorului regat maghiar. Războinicul plasat în vârful monumentului din Braşov era, de fapt, un voievod al acestuia, Tühütüm, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Românul şi a devenit primul voievod maghiar al Transilvaniei.
Alte surse menționează simplu: statuia reprezintă un arcaș din timpul dinastiei arpadiene.

Statuia lui Arpad, tronând peste Braşovul sfârşitului de secol XIX

Scrisoare anonimă de ameninţare

La numai o lună după inaugurare, căpitanul suprem al Braşovului, cel care răspundea de ordinea publică, primeşte o anonimă scrisă în limba germană, datată loco. Un pretins grup de anarhişti anunţa că va da foc Braşovului şi că a pus dinamită în 20 de locuri din oraş. “Dorim să nimicim pe toţi Saşii, Ungurii şi Jidanii”, se spunea în epistolă. Din fericire, ameninţările erau doar pe hârtie. Autorităţile, însă, au fost îngrozite că ar putea fi aruncată în aer statuia şi au inspectat cu mare atenţie împrejurimile monumentului de pe Tâmpa. Nu au găsit nimic.
În 1889, conform corespondenţei dintre prefect şi Ministrul de Interne, statuia suferă mai multe deteriorări, printre care şi îndoirea paratrăznetului cu care era prevăzută.
Consiliul communal aprobă o sumă pentru reparaţii şi angajează doi îngrijitori. De asemenea, o patrulă de poliţişti are în program ronduri pentru zilele de miercuri, sâmbătă, duminică şi de sărbători.

Presă românească potrivnică

În preziua inaugurării, prezentând undeva într-o pagină interioară cu titlu mic, venirea episcopului evanghelic dr. Muller, redactorul numeşte ironic sărbătoarea “tămbălăul milenar”.
Plin de săgeţi este şi articolul din 20 octombrie din acelaşi ziar.
“Pe noi, românii, puţin ne doare capul de serbările lor milenare (…) Totul părea sforţat. Entuziasmul era numai ca tras de păr, ba chiar şi caii din banderii stăteau cu capurile plecate”, scrie Gazeta Transilvaniei. Despre escorta călare care a însoţit trăsura ministrului de interne, publicaţia scrie că era formată din “doi români renegaţi şi doi ţigani din Săcele”, îmbrăcaţi în costume populare româneşti.
La coborârea de pe Tâmpa, convoiul autorităţilor maghiare s-a intersectat cu un alai numeros alături de junil călare, care-l însoţeau de la gară pe noul preot al Bisericii Sfântul Nicolae din Şchei, dr. Vasile Saftu.
Un fel de contramanifestaţie, abil pusă la cale de populaţia românească.

Statuie împuşcată

În 1901, şeful poliţiei îl informează pe prefect că, în 26 martie, de pe căciula figurei monumentului milenar a fost ruptă pana de şoim (kerecsentoll), iar stema a fost deteriorată. Poliţiştii găsesc urmele a trei gloanţe, stabilindu-se că monumentul a fost împuşcat. Statuia este din nou recondiţionată, iar patrulările sunt mai dese. Făptaşul nu este însă descoperit.

Știrea din Gazeta Transilvaniei despre atentatul de pe Tâmpa

Aruncată în aer

Doisprezece ani mai târziu, în 27 septembrie 1913, şirul tentativelor de distrugere a statuii continuă. Este ultima sâmbătă de septembrie şi mulţi braşoveni se află încă la promenadă . Puţin după ora 18, o detunătură puternică este auzită în tot oraşul. Geamurile caselor de pe dealurile Şcheiului, la poalele Tâmpei, sunt aproape să se spargă. Albrich, căpitanul poliţiei, constată că zgomoul puternic a venit de pe Tâmpa şi trimite trei gardişti în verificare. Când ajung este deja noapte, dar, la lumina lanternelor, constată că o bucată mare din soclul monumentului este prăbuşită. Cercetările sunt continuate a doua zi. Ediţia de luni a “Gazetei Transilvaniei” redă declaraţia lui Albrich: “Atentatul a fost săvârşit cu o dinamită, care a fost aşezată cu ajutorul unei prăjini la o înălţime de 6 metri şi jumătate pe soclul de piatră, pe care se înalţă figura lui Arpad. De-a lungul acestei prăjini a fost legat un fitil condus de pe pământ până la bucata de dinamită, care a făcut explozie. Explozia n-a lezat statuia, dar a spart o parte a soclului, căzând pe pământ bucăţi de piatră în greutate de 400 – 500 de kilograme. La marginea de sus a soclului, unde sunt aşezate picioarele statuii, se mai vede o crăpătură”. Servitoarea de la “Casa de tir” observase un individ alergând pe scările din apropiere, îndreptându-se spre munte. Clădirea, lângă care se afla poligonul asociaţiei de tir, fusese construita în 1865 la poalele Tampei şi a fost distrusa de un incendiu doi ani mai târziu.

Ruina monumentul de pe Tâmpa


Atentatori dispăruţi

Explozia de la Braşov a fost doar primul atentat pus la cale în Transilvania în tulburii ani ce au precedat Primul Război Mondial. Cei care l-au pus la cale sunt identificaţi abia un an mai târziu, după cel de-al doilea atentat, soldat cu victime.
După aruncarea în aer a statuii de la Braşov, făptaşii nu pot fi identificaţi. Ancheta stabileşte că au fost doi tineri care, după explozie, au dispărut pur şi simplu. Sunt bănuiţi românii, care şi-au manifestat deseori nemulţumirea faţă de plasarea monumentului pe Tâmpa. Sunt verificate trecerile prin Vama Predeal şi registrele hotelurilor din oraş. Nicio urmă. Din declaraţiile martorilor se stabileşte că atentatul a fost pus în practică de doi tineri voinici, îmbrăcaţi cu haine orăşeneşti, nu foarte îngrijiţi.
Prăbuşită după o furtună
Statuia, şubrezită de explozie, se prăbuşeşte câteva luni mai târziu. O aprigă furtună de iarnă, iscată într-o seară friguroasă, cu puţin înainte de sfârşitul anului învăluie muntele Tâmpa într-o pâclă tulbure.
Localnicii constată în ziua următoare că statuia, aflată pe creasta muntelui, nu mai trona falnică peste Braşov.
Incidentul este menționat în ziarul Brassoi Lapok din 31 Decembrie 1913.
Atentat ucigaş al distrugătorilor monumentului din Braşov
În 11 februarie 1914, agenţiile de presă anunţă aruncarea în aer a palatului Episcopiei maghiare greco-catolice din Debreţin. Deflagraţia fusese provocată de un dispozitiv exploziv plasat într-un pachet expediat din Cernăuţi prin poştă. La deschiderea pachetului s-a declanşat o explozie puternică, în urma căreia au murit 3 persoane, iar câteva persoane au fost rănite. Printre acestea şi cel direct vizat, episcopul Miklossy, chemat ca prin minune în camera de alături să răspundă la telefon. Mandatul poştal trimis pe numele unei femei, menţiona o donaţie de 100 de coroane şi un colet de 18-20 kg, cu o blană de leopard pentru episcop şi obiecte de preţ bisericeşti. Dispozitivul ucigaş fusese învelit în blană. La fel ca în cazul statuii lui Arpad din Braşov, înfiinţarea episcopiei fusese un subiect disputant între români şi maghiari. În numeroase parohii, mai ales la sate, credincioşii români din zonă s-au revoltat, inclusiv pentru faptul că prin această măsură fusese impusă limba maghiară atât în biserici cât şi în şcoli.

Anchetă la Bucureşti

Mergând pe firul expedierii pachetului infernal, Poliţia maghiară, ajutată de cea austriacă, ajunge la doi bucureşteni, un artist şi un negustor. Detectivi unguri şi austrieci descind în capitala României.
Ajutaţi – poate doar de ochii lumii – de şeful proaspăt înfiinţatei Siguranţe Generale, Iancu Panaitescu, descoperă că cei doi suspecţi sunt doar un paravan, fiindu-le folosite paşapoartele de alte persoane. Porniţi pe urmele “blănii de leopard” în care fusese învelită bomba – de fapt o banală blană de oaie pictată, cumpărată de la algerianul Ali Fuad de pe Lipscani – investigatorii ajung la adevăraţii autorii ai atentatelor din Transilvania, doi tineri care veniseră din Rusia, colaboratori ai Circului Sidoli, unde prezentau pe scene de luptă, un fel de wrestling “avant la letter”. Era vorba despre basarabeanul – Basarabia era gubernie rusească – Ilie Cătărău (zis şi Katarow) şi rusul Timotei Kirilov.

Pagină din Adevărul despre
atentatul de la Debreţin

Un Gavrilo Princip român?

Dacă i-ar fi reuşit planurile, Ilie Cătărău, ar fi putut să-i ia locul locul studentului bosniac Gavrilo Princip, asasinul lui Franz Ferdinand şi al soţiei acestuia, ucişi la Sarajevo, tragedie în urma căreia a izbucnit Primul Război Mondial. Teza este susţinută de o lucrare scrisă de istoricul -Gheorghe Pe­trescu. „La doar câteva zile după «îngheţarea» definitivă a tratativelor dintre contele Tisza şi reprezentanţii Comitetului Naţional Român, avea să aibă loc un atentat, pe teritoriul Ungariei, prin care conspiratori rămaşi până azi în umbră urmăreau declanşarea de represalii dure împotriva României, mergând până la transformarea teritoriului acesteia în teatru de operaţiuni militare”, potrivit studiului citat. Izbucnirea războiului a fost împiedicată numai de temerile taberei principelui Franz Ferdinand şi a ministrului Austro-Ungariei la Bucureşti, contele Ottokar von Czernin, că un război ar fi fatal Imperiului Austro-Ungar. Czernin a fost numit reprezentant diplomatic al intereselor dublei-monarhii la Bucureşti în 1912. El a fost cel care a evitat un scandal internaţional Ottokar von Czernin, reţinându-l pe detectivului-şef al Poliţiei politice din Budapesta, sosit special în gara Burdujeni prin Cernăuţi, cu ajutorul Siguranţei române. Drept răsplată, în acelaşi an, agenţii Siguranţei aveau să-i fure „pacifistului” conteservieta, în care se găsea lista informatorilor români recrutaţi de spionajul austro-ungar.

Continuarea vinerea viitoare, 12 noiembrie 2021, pe www.monitorulexpres.ro.

Piața Unirii din Râșnov va fi reamenajată în urma unui concurs de soluții

0

Primăria orașului Râșnov vrea să reamenajeze Piața Unirii din localitate, cu ajutorul cetățenilor. În acest sens, administrația locală, în parteneriat cu Uniunea Arhitecților din România a organizat un concurs de proiecte, iar în această săptămână a desemnat și câștigătorii. Concursul a vizat identificarea unor soluții și concepte arhitecturale care să pună în valoare acest spațiu central, cu dimensiuni istoriece, din Râșnov. În urma acestui concurs, organizatorii vor să contureye proiectul prin care piața Unirii să devină un spațiu al evenimentelor culturale, și artistice pentru localnici și vizitatori, dar și un spațiu în care comunitatea locală să se întâlnească și să interacționeze.
Juriu compus din Dorin Ștefan prof. dr. arh. – UAR, Ionuț Drăguțu – administrator public al Râșnovului, arh. Ștefan Paskucz – UAR, Mircea Sorin Tobă – Arhitect șef Orașul Râșnov, Mircea Săndulescu – consilier local Orașul Râșnov, Marius Lungu – consilier local Orașul Râșnov, arh. Dan Cincu – UAR a ales cele mai bune proiecte arhitecturale depuse, după data de 7 noiembrie rezultatele urmând să rămână definitive. Premiul I constă în suma de 12.000 de lei, premiul II – 7.500 de lei, iar premiul III – 5.000 de lei. Premierea oficială va avea loc la data de 12 noiembrie.

Maternitatea Brașov – corpul vechi reabilitat, dar fără autorizație ISU

0

Autor: M.P.

Deşi arată „ca nou” după lucrările de reabilitare, corpul vechi al Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie, reabilitat complet în 2017, are nevoie de noi intervenţii pentru a obţine autorizaţia de securitate protecţie la incendiu. Maternitatea caută un constructor care să facă aceste lucrări, ofertele fiind aşteptate până la data de 22 noiembrie. Contractul este estimat la suma de 506.940 lei, cu TVA şi include intervenţii pentru protecția la foc a structurii metalice din corpul reabilitat. Aceste intervenţii sunt necesare întrucât expertizele realizate aici au arătat că stratul de vopsea de pe stâlpii metalici nu are grosimea minimă pentru asigurarea rezistenței la incendiu de 120 de minute, așa cum prevede legislația. Astfel, firma care va câştiga contractul va trebui să se asigure că acoperă elementele metalice cu un grund protector și cu vopsele rezistente la foc. De asemenea, se vor face şi lucrări de ignifugare a șarpantei de lemn de la corpul reabilitat, iar la elementele de lemn se vor aplica substanțe speciale. Termenul de realizare a acestor intervenţii este de 15 zile calendaristice.
Corpul vechi al Maternităţii Braşov a fost reabilitat printr-un proiect finanţat de Banca Mondială, intrând în programul de finanţare în anul 2013. Lucrările propriu-zise de modernizare au început în 2015 şi s-au finalizat în 2017, cu recepţia în 2018, după ce unitatea medicală a suportat şi o serie de intervenţii de consolidare a structurii. Deşi arată „ca nou”, corpul nu a obţinut autorizaţia de la ISU, întrucât legislaţia de protecţie la incendiu a avansat mai repede decât lucrările de modernizare (după cazul Colectiv).

Două zile cu polițiști pe drumurile județului Brașov-amenzi de 80.000 lei

0

În perioada 02 – 03 noiembrie 2021, peste 100 de polițiști din cadrul IPJ Brașov au organizat și desfășurat acțiuni pe raza întregului județ Brașov, principalul scop fiind creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul conducătorilor de mopede, biciclete și trotinete electrice. Printre obiectivele acțiunii s-au numărat: conștientizarea participanților la traficul rutier cu privire la riscurile la care se expun dacă nu sunt respectate normele legale privind circulația pe drumurile publice; impunerea respectării prevederilor legale în rândul conducătorilor de mopede, biciclete și trotinete electrice; verificarea respectării normelor legale ce vizează interdicția de a participa la traficul rutier pe drumurile publice a vehiculelor, ce nu sunt încadrate ca trotinete electrice, conform caracteristicilor tehnice; verificarea existenței documentelor necesare circulației pe drumurile publice, precum și valabilitatea acestora; depistarea și sancționarea conducătorilor de autovehicule aflați sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihoactive; verificarea respectării regimului legal de viteză; impunerea respectării normelor rutiere de către toți participanții la trafic. Polițiștii au utilizat echipamentele video de supraveghere a traficului rutier și de măsurare a vitezei, precum și aparatele etilotest, etilometru și drugtest. Au fost aplicate 402 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 384 pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (149 amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale de către bicicliști, 4 pentru nerespectarea normelor legale de către conducătorii de trotinete electrice și 231 pentru nerespectarea altor prevederi legale privind regimul rutier).
Valoarea totală a sancțiunilor contravenționale aplicate este de 79.300 lei.

Taxele de stare civilă, în dezbatere publică

0

Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP) Brașov lansează în dezbatere publică proiectul de hotărâre pentru stabilirea taxelor percepute de acest serviciu pentru anul 2022. Potrivit documentației anexate proiectului de hotărâre, se propune păstrarea cuantumurilor taxelor la nivelul celor percepute în anul 2021.
l Taxele propuse spre a fi aprobate și cuantumul lor sunt:
l Taxa pentru prestarea serviciului pentru oficierea căsătoriei în repausul săptămânal, respectiv sâmbăta – 150 lei;
l Taxa pentru prestarea serviciului pentru oficierea căsătoriei în repausul săptămânal, respectiv duminica – 320 lei;
l Taxa de permisiune pentru executarea de fotografii/înregistrare video la oficierea căsătoriilor în incinta „Casei Căsătoriilor” – 40 lei;
l Taxa pentru oficierea căsătoriilor în afara sediului instituției, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber – 1.000 lei;
l Taxa de arhivă pentru procesare documentație la cererea persoanelor fizice/juridice,conform atribuțiilor și competențelor legale – 15 lei;
l Taxa pentru eliberare copii după documentele aflate în arhiva proprie pentru fiecare document pe pagină, cu respectarea legislației în materie – 4 lei;
l Taxa pentru procesarea documentației privind aprobarea transcrierii certificatelor și a extraselor de stare civilă procurate din străinătate înregistrate la autoritățile locale competente, avizarea înscrierii mențiunilor privind statutul civil al persoanelor întocmite de autoritățile străine, procesare documentație dosare schimbare nume/ prenume pe cale administrativă, procesare documentație privind înscrierea numelui de familie ori a prenumelui retradus sau cu ortografia limbii materne – 50 lei;
l Taxa privind furnizarea datelor din Registrul Național de Evidență a Persoanelor /informație /persoană – 5 lei;
l Taxa de urgență pentru soluționarea cererilor și eliberarea, în termen de maxim 48 ore de la înregistrarea cererii, a documentelor și actelor din raza de competență – 200 lei