Proverb chinezesc: „Cu bani poţi cumpăra un ceas, dar nu şi timpul”
Calendar religios: 23 noiembrie
Ortodox
(BOR) † Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii; Sfinții Ierarhi Amfilohie, episcopul Iconiei şi Grigorie, episcopul Acragandelor
Greco catolic
(BRU) Sf. Anfilohiu, episcop († 395); Sf. Grigore, episcop († 638)
Catolic
(BRC) Sf. Clement I, papă, martir; Sf. Columban, abate; Sf. Lucreția, martiră
S-a întâmplat la 23 noiembrie
1710 – Dimitrie Cantemir vine pentru a doua oară la domnia Moldovei
1897 – A fost înfiinţată o societate de ocrotire a copiilor orfani, de către Maria Cuţarida, prima femeie medic din România
1923 – S-a sinucis scriitorul Urmuz (Demetru Demetrescu-Buzău), unul dintre cei mai originali reprezentanţi ai literaturii române de avangardă, considerat precursor al suprarealismului (n. 17 martie 1883)
1925 – S-a născut Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot şi dizident anticomunist român (d. 2006)
1956 – A încetat din viaţă Jean Alexandru Steriadi, pictor şi grafician, membru titular onorific al Academiei Române (n. 29 octombrie 1880)
Rețeta zilei
Sos de ceapă
Ingrediente: 3 kg.ceapă, 2 kg.ardei gras sau gogoşari, 1/2 ulei, cimbru, piper, foi de dafin, sucul de la 6 kg roşii, 3 linguri sare, 8 linguri zahăr
Preparare: Se dă ceapa prin maşina de tocat, apoi ardeii (gogoşarii) care au fost spălaţi şi curăţaţi. Se pune la foc uleiul, când este încins se pune ceapa, iar când aceasta devine sticloasă se adaugă ardeii şi apoi sucul de roşii, un praf de cimbru, sarea, piperul şi foile de dafin, 2-3 bucăţi. Totul se fierbe o oră la foc mic, rezultând un sos cu grosimea de zacusca. Se pune fierbinte în borcane, se leagă cu celofan şi se pun repede sub pături să se răceasca lent, până a doua zi. Se obţin 4-5 borcane de 800 gr. Se serveşte ca aperitiv sau lângă friptură.
O carte pe zi
„Niciodată“, de Ken Follett
Ken Follett revine cu un thriller incitant care descrie inimaginabilul: amenințarea iminentă a unui al treilea război mondial.
Bancul zilei
Vameșul găsește o pușcă ascunsă în bagajele unui sicilian și-i zice:
-Ce-i asta?
-E un calculator…
-Mie mi se pare o pușcă
-Păi noi cu asta ne facem socotelile.
Sfat Expres: Remedii naturiste pentru meteosensibili
Schimbările bruşte de temperatură – creşterea sau scăderea temperaturii peste 5 grade – pot cauza tot felul de neplăceri celor din categoria meteosensibili. Precipitaţiile, vântul rece, ceaţa şi mai ales umiditatea din aer pot avea efecte negative asupra stării de sănătate a celor vulnerabili la modificările climatologice. Variaţiile de temperatură afectează în special pe vârstnici, sau pe cei care petrec cea mai mare parte a timpului izolaţi în casă. Simptomele se agravează de regulă la schimbarea dintre anotimpuri, când se face trecerea de la rece la cald şi de la cald la frig.
Simptome
Dintre manifestările cele mai frecvente care apar la persoanele meteosensibile, durerile de cap, de oase şi tulburările de somn sunt printre cele mai supărătoare. Capacitatea organismului de a se adapta deviaţilor de presiune atmosferică este mai mică la reumatici, hipertensivi şi fumători.
– Migrene, nervozitate
– Ameţeli, stări de nelinişte
–Palpitaţii, hipertensiune
– Insomnie, dificultăţi de concentrare
– Dureri de oase şi muşchi
Ceaiuri pentru meteosensibili
• Ceai de sunătoare. Se bea o cană de infuzie cu miere de albine seara, înainte de culcare, pentru un efect calmant, liniştitor şi relaxant al psihicului. Se prepară dintr-o linguriţă de plantă la o cană cu apă. Sunătoarea este un tonic psihic excepţional, care combate depresia, redă o stare de optimism şi energie pentru un efort susţinut.
• Ceai de roinţă. Se prepară o infuzie îndulcită cu miere, şi are efecte calmante asupra migrenelor.
• Ceai de salcie. Se pot face şi băi, pentru un efect sedativ.
• Ceai de busuioc. Se face o infuzie din 5 g de plantă la o cana cu apă şi se bea înainte de masă.
• Ceai de muşeţel. Se face o infuzie din 20-30 g de plantă la un litru de apă, şi se beau 1-2 căni pe zi.
• Ceai de lavandă. Se prepară din 2 linguri la o cană cu apă şi se beau 2-3 căni pe zi.
• Ceai de iasomie. Se prepară din 2 linguri de flori la o cană cu apă, şi se bea 2-3 căni pe zi.
• Ceai de talpa gâştii, păducel, floarea pasiunii sau de flori de tei. Se beau câte 3 căni pe zi.
• Ceai de mesteacăn, mătase de porumb, coada calului, cozi de cireşe sau de vişine, teci de fasole sau de rădăcină de pir. Se beau câte 3 căni pe zi.
• Ceai de mentă. Se aplică extern, sub formă de comprese fierbinţe – pe frunte în special.
Alte remedii naturiste pentru meteosensibili
• Suc de varză pentru dureri reumatice. Se beau câte 2 pahare pe zi, timp de 3 săptămâni, pentru ameliorarea durerilor de oase. Este un leac antiinflamator şi purificator pentru bolnavii de gută sau de reumatism în general. Extern, se pot aplica şi cataplasme cu frunze de varză crudă pe locurile dureroase.
• Inhalaţii cu oţet. Se adaugă oţet de mere într-un vas cu apă fierbinte şi se inhalează vaporii.
• Aplicaţii cu sare caldă. Se introduce sare caldă într-un săculeţ de pânză sau pernuţă şi se aplică pe locul dureros Se va reduce consumul de alcool, tutun, cafea şi ciocolată. Se consumă în schimb mai multe cereale şi vegetale.
Studiu: Statul pe scaun îți afectează rinichii
l Renunță oamenii la munca de birou?
Dacă stai pe scaun mai mult de 8 ore riști să ai probleme grave cu rinichii, avertizează medicii. Se pare că femeile, mai mult decât bărbații, sunt predispuse acestor neplăceri. Încă nu este foarte clar cum afectează sedentarismul rinichii, dar se presupune că menţinerea poziţiei aşezat, în combinaţie cu lipsa mişcării, alimentația nesănătoasă și lipsa hidratării, afectează funcţia renală. Potrivit specialiștilor, sedentarismul de risc înalt înseamnă între 8 şi 24 de ore petrecute stând jos, cel de risc moderat între 3 şi 8 ore, iar statul pe scaun până în 3 ore reprezintă un risc scăzut.
Cine stă pe scaun mai mult de 3 ore/zi riscă probleme cu rinichii
Un studiu realizat în cadrul Universităţii Leicester a arătat că femeile care stau jos maximum 3 ore zilnic îşi reduc riscul de boli cronice renale cu 30%, în timp ce bărbaţii din aceeaşi categorie îşi reduc riscul cu 20%. Sportul ajută, dar nu elimină complet riscul în cazul persoanelor care stau pe scaun cel puţin 8 ore pe zi. Asta înseamnă că ar trebui să renunţăm toți la joburile de birou? Nu, susţin urologii, deoarece sedentarismul favorizează apariţia bolilor renale, însă singur nu le determină. Este vorba despre un cumul de factori, între care alimentaţia nesănătoasă, bogată în carne, consumul scăzut de lichide, predispoziţia genetică, alcoolul, fumatul, care împreună cu obiceiul de a înţepeni cu orele pe scaun „netezesc terenul” pentru instalarea bolilor care afectează rinichii şi nu numai. Riscul este mare şi în privinţa diabetului, hipertensiunii arteriale, obezităţii.
Cum previi problemele cu rinichii
Ca să reduci riscul de calculi renali (pietre la rinichi), este foarte important să faci zilnic mișcare și să ai grijă la alimentație. Pietrele la rinichi sunt extrem de supărătoare și pot provoca dureri insuportabile atunci când sunt eliminate. Pentru a împiedica apariția lor, alimentația are un rol primordial. Iată ce ai și ce nu ai voie să mănânci și să bei.
Apă – se recomandă în cantități mari, între 2 și 3 litri pe zi. Fresh-ul de portocale și limonada sunt foarte bune, însă cu moderație.
Mai puține proteine animale – sunt de vină pentru cristalizarea sărurilor din urină și scăderea cantității de citrat, substanță care protejează rinichii de formarea calculilor. Așa că este mai bine să nu consumi carne mai mult de 2 ori/săptămână și să elimini din alimentație carnea grasă, pizza, lasagna, prăjelile și mezelurile.
Mai multe fructe și legume – consumul acestora sporește concentrația de citrat din urină, care inhibă cristalizarea sărurilor din căile urinare. Cele prea acide, cum este grepfrutul, sunt de evitat, la fel și sparanghelul sau spanacul. Nu în ultimul rând, evită suplimentele de vitamina C.
Consum mai mic de alimente bogate în oxalați – respectiv cacao, ciocolată, nuci, arahide și alune. Dulciurile favorizează formarea calculilor renali, așa că trebuie consumate cu moderație.
Sarea de bucătărie – sodiul conținut în sarea de bucătărie favorizează eliminarea calciului din urină și influențează direct formarea cristalelor. Așa că trebuie consumată în cantități mai mici decât normalul (adică 1 linguriță/zi), fără a fi însă eliminată complet din alimentație. Atenție mare la mâncărurile semi-preparate și la cele de tip fast-food care sunt foarte sărate.
Vegetarianismul poate fi influențat genetic
Vegetarianismul poate fi influențat genetic, spune un studiu realizat de cercetători din Olanda. Acesta a răspuns la una dintre întrebările la care se căuta răspuns de ceva vreme: de ce le este anumitor persoane atât de ușor să renunțe la carne, iar altora nu? Cercetătorii olandezi au examinat recent importanța amprentei genetice și a mediului în decizia de a consuma legume și diferențele de sex în impactul genelor asupra consumului de carne. Rezultatele lor sunt surprinzătoare.
Studiul echipei de cercetare olandeze este primul care examinează rolul genelor în vegetarianism. Echipa de cercetare a studiat preferințele alimentare ale unui eșantion compus din 7.197 de gemeni adulți și ale fraților lor negemeni, extrași din Registrul Central al Populației din Finlanda. Pe lângă examinarea influenței genelor asupra deciziilor de a deveni vegetarieni, ei au fost interesați de modul în care expunerea la carne și alimente pe bază de vegetale în timpul copilăriei a afectat preferințele alimentare ale adulților, precum și de diferențele de sex în impactul genelor asupra preferințelor alimentare.
Participanții au completat o serie de întrebări despre preferințele lor pentru trei feluri de carne și trei tipuri de legume, frecvența cu care au consumat aceste alimente în copilărie și disponibilitatea lor de a încerca o nouă varietate de carne și legume. În cele din urmă, au fost întrebați: „Ești vegetarian sau vegan?”
Unele dintre rezultate au fost previzibile. Bărbații, de exemplu, au preferat carnea într-o măsură semnificativ mai ridicată decât femeile. Tot ei erau, de asemenea, mai dispuși să încerce tipuri noi de carne și mâncau mai multă carne în perioada copilăriei.
La polul opus, femeile preferau să mănânce mai multe preparate pe bază de vegetale, spre deosebire de bărbați și erau mai dispuse să încerce alimente noi pe bază de vegetale. După cum era de așteptat, participanților expuși la carne într-o mai mare măsură, în copilărie, le-a plăcut mai mult carnea odată deveniți adulți, iar același lucru s-a întâmplat și în cazul participanților care au consumat alimentele pe bază de vegetale în copilărie, preferând același tip de alimentație și la vârsta adultă.
Alte rezultate i-au luat pe cercetători prin surprindere. De exemplu, în copilărie, genele au jucat un rol mai mare în diferențele individuale în ceea ce privește consumul de carne la băieți (31% genetic), spre deosebire de fete (11% genetic.) Dar odată ce participanții au ajuns la vârsta adultă, situația s-a inversat: doar 26% dintre diferențele în rândul bărbaților în materie de preferințe pentru carne au fost atribuite genelor, comparativ cu 55% dintre diferențele în rândul femeilor. Mai mult decât atât, cea mai mare surpriză a fost măsura în care genele au influențat deciziile participanților la studiu de a deveni vegetarieni sau vegani. Conform rezultatelor, se pare că un procentaj de 15% dintre femei și numai 5% dintre bărbați s-au identificat ca fiind vegetarieni sau vegani. (Din cauza numărului lor mic, veganii au fost combinați cu vegetarienii în această analiză)
În cazul gemenilor identici au fost identificate mult mai multe asemănări în decizia lor de a renunța la carne, spre deosebire de gemenii nonidentici. În cele din urmă, cercetătorii au estimat că un procentaj de 75% în deciziile de a consuma sau de a nu consuma carne au fost atribuite influenței directe și indirecte a genelor.
Cea mai interesantă idee a studiului gravitează în jurul faptului că deciziile de a renunța la consumul de carne sunt afectate de diferențele de valori morale influențate genetic. Deci, practic, vegetarianismul poate fi influențat genetic.
Afecțiuni confundate cu stresul: Palpitații, oboseală, îngrășare?
l Nu stresul e mereu de vină, ci anumite boli!
Stresul e primul incriminat când ne simțim obosiți, ne doare capul, ne supără palpitațiile, avem o stare de slăbiciune sau punem kilograme fără să facem excese culinare. Însă nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche și să dăm mereu vina pe stres pentru stările noastre. Netratate, afecțiunile care pot fi confundate cu stresul pot avea consecințe grave! Dacă simptomele persistă sau nu cedează cu odihnă, regim alimentar sănătos și mișcare, programează urgent o vizită la medic pentru o consultație amănunțită.
Palpitațiile, stresul și bolile de inimă
Majoritatea oamenilor asociază palpitațiile cu stresul, anxietatea, frica, atacurile de panică sau consumul excesiv de cafea. Însă acest simptom alarmant poate sugera și anumite afecțiuni, cu precădere boli de inimă. Printre cauzele palpitațiilor se pot număra infarctul, boala coronariană, insuficiența cardiacă, bolile valvelor sau mușchiului inimii. De asemenea, te poți confrunta cu palpitații și dacă există o afecțiune a tiroidei (hipotiroidie), ai glicemia scăzută sau regimul tău alimentar este bogat în carbohidrați, grăsimi, zahăr, sare, nitriți sau monoglutamat monosodic. Totodată, și diverse medicamente pot duce la apariția palpitațiilor : decongestionante, inhalatoare, antiaritmice (chinidină, metoprolol, amiodaronă, verapamil, sulfat de magneziu etc.).
Oboseala constantă, slăbiciunea și anemia
Lipsa de fier din dietă (sau incapacitatea organismului de a absorbi acest mineral) poate să te lase fără energie. Anemia se defineşte ca fiind scăderea hemoglobinei (o proteină complexă ce reprezintă cea mai importantă componentă a globulelor roşii din sânge).
Fierul ajută globulele roşii, care transportă oxigenul de la plămâni către restul organelor. Atunci când cineva este anemic, organismul nu primeşte tot oxigenul de care are nevoie. Ceea ce înseamnă că inima trebuie să muncească din ce în ce mai mult pentru a compensa lipsa de oxigen. Deficienţa de fier nediagnosticată la timp poate duce la aritmii cardiace, cardiomegalie sau alte boli cardiovasculare.
Durerile de cap, stresul și hipertensiunea
Durerea de cap dată de hipertensiune apare în special dimineaţa, este asociată cu ameţeală, tulburări de vedere, vâjâit în urechi şi respiraţie grea. Aceste simptome pot fi confundate uşor cu stresul, iar ignorarea lor poate duce la afecţiuni mai grave. Hipertensiunea poate preceda un accident vascular sau poate declanşa boli ale rinichilor. În cazul hipertensiunii neglijate, vasele mici de sânge din rinichi cedează sub presiunea prea mare şi astfel nu mai filtrează cum ar trebui reziduurile.
Îngrășarea, tulburările de memorie și tiroida
Bolile autoimune, printre care tiroidita Hashimoto sau boala Basedow-Graves, pot la rândul lor să determine apariția unor simptome care pot fi puse pe seama stresului, cum ar fi oboseala, îngrășarea într-un timp scurt, slăbiciunea musculară sau tulburările de memorie. Glanda tiroidă încearcă să compenseze lipsa hormonilor în organism prin creşterea în volum. Tiroida este glanda responsabilă cu reglarea metabolismului, a nivelului de energie şi a temperaturii corpului şi acţionează asupra sistemului nervos central, astfel încât orice dereglare în funcţionarea ei va afecta organismul şi stilul de viaţă.
Durerile musculare, somnul agitat, stresul și fibromialgia
Fibromialgia este o afecţiune medicală cronică manifestată prin durere şi sensibilitate la nivelul muşchilor, tendoanelor şi articulaţiilor. De asemenea, mai pot apărea simptome precum oboseală cronică, anxietate, depresie, un somn agitat şi tulburări la nivelul tranzitului intestinal. Cauzele exacte ale acestei afecţiuni nu sunt cunoscute, dar persoanele diagnosticate cu fibromialgie simt durerea la anumiţi stimuli ce în mod normal ar fi inofensivi. Boala este dificil de diagnosticat, pentru că varietatea şi severitatea simptomelor diferă de la o persoană la alta (tulburări de somn, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, tulburări de memorie).














