• Elevii lui Florin Dîrvăreanu au fost învinși de Viitorul Șelimbăr
Cetate Râșnov a pierdut meciul amical disputat ieri, pe teren propriu, cu Viitorul Șelimbăr, scor 1-2 (0-0). A fost prima înfrângere a râșnovenilor, după două egaluri, 1-1 cu Concordia Chiajna și Viitorul Șelimbăr. Sibienii au condus cu 2-0 prin golurile marcate de Adrian Cârstean și Daniel Tătar, iar golul gazdelor a fost înscris de Suciu. Antrenorul râșnovenilor, Florin Dîrvăreanu, s-a arătat dezamăgit de atitudinea unor tineri jucători pe care i-a introdus în teren în partea a doua a jocului și a recunoscut superioritatea echipei sibiene. „Prima repriză, atunci când am folosit o echipă cu jucători experimentați, jocul a fost echilibrat, cu un plus pentru noi la situații de a marca. În partea secundă am făcut mai multe schimbări, iar cei de la Șelimbăr au dominat jocul destul de clar. Sunt dezamăgit de atitudinea unor jucători în partea a doua a jocului, atunci când au jucat mult prea individual. Un test destul de bun, mai ales că am întâlnit o echipă bună pentru Liga a 3-a, care sunt convins că în acest sezon se va bate cu șanse reale la promovare“, a spus Florin Dîrvăreanu.
Cetate Râșnov (prima repriză ): Gavriș- David, Potecu, Poverlovici, S. Marin – Drugă, Botea, Vîrlan – Strătilă, Dinu Cătălin, Staicu
Cetate Râșnov (repriza a doua): Petrescu – N. Suciu, Dobre, Căpățână, Munteanu – Drugă, R. Mihai, Fekete – Staicu, Vîrlan, A. Moisin. Următorul meci de pregătire și, probabil, ultimul al verii, este programat sâmbăta viitioare, la Odorheiu Secuiesc, cu echipa locală de Liga a 3-a, pregătită de brașoveanul Florin Stîngă.
Cetate Râșnov, primul eșec al verii
Alexandru Vagner, come-back spectaculos la ACS SR Brașov
• Vagner s-a reapucat de fotbal după 2 ani de pauză spre marea satisfacție a antrenorului Ioan Naghi
În urmă cu doi ani, Alexandru Vagner lua o decizie suprinzătoare ținând cont că renunța la fotbal deși avea doar 29 de ani! Fotbalist cu peste 100 de meciuri în Liga I, unde a jucat pentru Gloria Bistriţa, FCM Târgu Mureş, FC Braşov şi Concordia Chiajna anunța că renunță la fotbal pentru poker! „Nu mai vedeam niciun viitor în fotbal“, explica, în 2018, Vagner decizia de a renunţa la cariera de fotbalist. Și a detaliat motivele „Ce să fac, să trăiesc de pe o zi pe alta! Ajunsesem să am doar bani de mâncare! Episoadele Concordia Chiajna şi FC Braşov m-au determinat să renunţ. Am fost păcălit, umilit, ajunsesem să nu mai dorm noaptea de stres!“, spunea Vagner. Ultima echipă la care Vagner a jucat a fost AS SR Braşov, în turul campionatului Ligii a 4-a Braşov. „Din retur s-a schimbat programul de antrenamente. Cum ședinţele de pregătire erau programate dimineaţa, iar eu jucam poker noaptea, eram extrem de obosit la antrenamente, astfel că am decis să renunț. Avantajul pokerului este că nu ai un șef, îți faci programul cum vrei tu. Dacă vreau să îmi iau concediu, nu trebuie să fac nicio cerere. Nu regret deloc decizia luată. Am început o nouă etapă din viața mea. Media câștigurilor mele de până acum înseamnă dublu față de contractul pe care îl aveam ca fotbalist în Liga 2 “, povestea Vagner.
Sunat de Horia Popa
Acum, Vagner a fost chemat să revină tot la ACS SR Brașov, echipă care evoluează în Liga a 3-a. Horia Popa a fost cel care l-a sunat, iar antrenorul Ioan Naghi l-a primit cu brațele deschise la antrenamente. „Avem nevoie de un fotbalist ca Vagner ca de aer. Chiar dacă s-a lăsat de fotbal de doi ani, are calitate și ne poate ajuta foarte mult“, a spus Naghi. Vagner spune că revine cu sufletul deschis la echipă. „ M-a sunat Horia Popa și m-a întrebat dacă vreau să revin. E greu să joci chiar și la nivelul Ligii a 3-a după doi ani de pauză, dar voi încerca. Am câteva kilograme în plus, dar ușor, ușor, le voi da jos. Îmi place să mă antrenez cu băieții, iar cu nea Nelu mă înțeleg foarte bine. Să vedem dacă pot reveni la o formă acceptabilă și atunci aș putea să mai joc“, a spus Vagner, cel care ieri a împlinit 31 de ani.
Vine și Moraru?
Un alt fost fotbalist care a jucat la FC Brașov, mijlocașul Șerban Moraru și-ar putea continua cariera de fotbalist la ACS SR Brașov. Moraru s-a prezentat marți la antrenamentele echipei, iar Ioan Naghi îl dorește pe Moraru și ca principal colaborator în staff-ul tehnic.
Dilema responsabilității
Marius Stoianovici:
Scriam nu de mult despre coșmarul oricărui părinte legat de începerea școlii. Spuneam atunci că nu-i firesc ca responsabilitatea să fie pasată integral pe directorii de școli care n-au poate priceperea sau cuprinderea gestionării unei probleme de o asemenea gravitate. Autoritățile au rezolvat problema împărțirii responsabilității: ea se distribuie directorilor de școală, dar grosul revine părinților.
Ministerul Sănătății a realizat un draft de măsuri care, teoretic, rezolvă totul, dar practic este inaplicabil. Nu-i opinia mea, ci a reprezentanților părinților și tind să le dau dreptate. Acel document, spun părinții, ar fi trebuit să dea posibilitatea părinților să aleagă în cazul copilului lor prezența fizică sau online, funcție de dotările școlilor. Niciun cuvânt despre acest aspect. Celor din minister le-au trebuit două luni să nască acest document care nu prevede mare lucru, exceptând posibilitatea montării separatoarelor de plexiglas. Separatoare care, fie vorba între noi, nu văd cum și când ar putea fi achiziționate de autoritățile locale, dat fiind perioada extrem de scurtă rămasă până la începerea anului școlar.
Oricum, nu mi se pare firesc ca greul să cadă în spatele părinților și a șefilor de școli, iar autoritățile sanitare să nu aibă, practic, nicio responsabilitate concretă prevăzută în documentul respectiv.
Au trecut atâtea luni și n-am văzut concret niciun progres înregistrat pe acest subiect. Despre laptopuri, tablete, internet în școli încă se vorbește și se face paradă la televizor ce sume mari, de ordinul sutelor de milioane de euro, vor fi alocate. De pregătirea profesorilor în domeniul digitalizării n-am auzit mare lucru. Toaletele au rămas acolo unde erau, respectiv în fundul curții la unele școli, iar săpunul și apa rămân un deziderat în marea majoritate a locurilor.
Până una alta, autoritățile s-au spălat pe mâini, Președintele nu vrea să avem o generație sacrificată, părinții se tem să-și trimită copiii la școală, iar viitorul ne va arăta, românește, ce va fi.
Tudor Benga, candidat al Alianţei USR PLUS la funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov: „Vreau un Brașov conectat, educat și sustenabil!”
Sunt Tudor Benga şi candidez din partea Alianţei USR PLUS la funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov.
Sunt născut și crescut în Brașov. Pană pe la vreo 15 ani, mi-am petrecut verile la Șirnea, satul bunicilor mei de la poalele Pietrei Craiului, iar verile acelea au fost o parte foarte importantă din modul în care m-am format. Din următoarele 15 veri, mi-am petrecut destule pe Șaguna și Voința, cele două terenuri de baschet brașovene care, de asemenea, au fost foarte importante pentru cum m-am construit ca om. Am petrecut vreo 15 ani pe din două în du-te vino între America și România. De vreo 15 ani, fac naveta aproape săptămânal între București și Brașov și știu cu ochii închiși fiecare curbă de pe DN1 și pe de rost orarul CFR. Am 15 ani vechime în antreprenoriatul local și orgoliul că am construit și business-uri respectate, și locuri de muncă la Brașov. Am trăit pe trei continente diferite, dar știu destul de clar unde-i acasă.
Sunt tot vreo 15 ani de când Scripcaru e primar. Alți circa 15 din ultimii douăzeci, județul a fost moșia lui Căncescu. Și sunt 30 de când nu reușim să scăpăm de PSD. Toți – PDL, PNL, PSD – au construit rețele politice clientelare și indiferent că hățurile au fost propriu zis în mâna lui Veștea, Scripcaru sau Căncescu, politica locală a rămas un mare blat. Brașovul, fără îndoială, s-a dezvoltat, însă ecartul dintre noi și Cluj, Timiș, Sibiu sau Oradea s-a mărit. Niciunul dintre marile proiecte ale Brașovului, de la autostradă la aeroport, de la spital la polivalentă, nu este astăzi gata, deși mai toate ni se promit de mai bine de 15 ani.
Brașovul a crescut, dar nu a căpătat o direcție. Zona metropolitană a prosperat, însă în județ persistă bucăți mari de șomaj, subdezvoltare sau chiar sărăcie cruntă. Chiar și acolo unde dezvoltarea a fost la ordinea zilei, ea a fost de multe ori haotică și cu efecte secundare persistente. Brașovul atrage, în continuare, atât turiști, cât și migranți interni. Însă exodul constant al tinerilor săi către București, Cluj sau Occident spune de fapt limpede povestea potențialului irosit.
Iar potențialul irosit vine din lipsa de viziune și de strategie. Din veșnica absență a unui plan coerent pe termen lung. Din cronica incapacitate de a duce la bun sfârșit proiectele mari. Pană la criza coronavirus, aceste lipsuri erau ușor de mascat sub trendul general de creștere. Covid19 însă se va dovedi hârtie de turnesol pentru leadershipul politic local. Fiindcă în conditii de criză și concurență crâncenă nu-i de ajuns să pretinzi că ești bunul gospodar. E nevoie să ai un plan. Un plan despre cum salvezi joburi la nivel de județ. Despre cum sprijini un sector horeca devastat de criză să se adapteze. Despre cum atragi investițiile industriale în curs de relocare dinspre Asia. Despre cum pui în funcțiune un aeroport complet nou în condițiile în care industria aviatică este măcelărita la nivel global.
Candidez la președinția Consiliului Județean Brașov fiindcă am un astfel de plan. Am avut tot timpul o strategie și o viziune pentru dezvoltarea pe termen lung a Brașovului și am urmărit-o încă din clipa în care am primit prima dată încrederea brașovenilor, acum patru ani. M-am luptat din Parlament și pentru aeroport, și pentru spital, și pentru autostrăzi, și pentru regionalizare, iar acum vreau să iau direct hățurile în mână. Vreau să scoatem împreună cumetriile din politica locală brașoveană și să construim o administrație complet transparentă și deschisă către cetățean. Trebuie să ne ajustăm din mers pentru a depăși criza și să folosim momentul pentru a ne asigura că întreg județul are o șansă la un trai decent nu doar zona metropolitană. Vreau să folosim momentul pentru a face din principiile de sustenabilitate mai mult decât un slogan. Vreau să ne atingem cu adevărat potențialul. Vreau un Brașov conectat, educat și sustenabil. Și te chem alături de mine și colegii mei în direcția aceasta!
#TudorBengPreşedinteCJ #USRPLUS #BraşovSustenabil
Protestul cârciumarilor
• Vânzarea la terase va fi oprită astăzi timp de o oră, în semn de protest față de măsurile adoptate de Guvern
Membrii organizației patronale HORA din industria ospitalității anunță că își vor suspenda activitatea miercuri, timp de o oră, în semn de protest față de măsurile adoptate de Guvern. Reprezentanţii Organizaţiei Patronale HORA anunţă organizarea unui protesc paşnic, prin suspendarea activităţii. Protestul va avea loc miercuri, între orele 17.00- 18.00 şi vor participa toţi cei care lucrează în această industrie, cât şi partenerii.
„Miercuri, între orele 17.00 şi 18.00 întrerupem vânzarea şi ne poziţionăm în faţa restaurantelor şi a teraselor cu pancarte însoţite de mesaje ferme, prin care ne exprimăm, paşnic şi conform normelor de prevenire a răspândirii COVID-19, nemulţumirea faţă de măsurile adoptate”, transmit reprezentanţii Organizaţiei Patronale HORA, printr-un comunicat de presă.
„Urmare a crizei datorată pandemiei și a măsurilor restrictive instaurate de autorități, industria noastră este în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus astăzi la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% față de primele șase luni ale anului trecut și a determinat suspendarea activității în cazul a peste 40% dintre operatori”, se arată în comunicat. Înainte de criza COVID-19, industria HORECA număra 40.000 de societăţi comerciale, cu o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro şi circa 400.000 de angajaţi. „Considerăm că restricționarea vânzării și a consumului în restaurant nu rezolvă dificultățile statului în a asigura respectarea legii și că prin aceste restricții se aduc doar mari prejudicii sectorului HORECA. Nu există argumente pentru blocarea acestui sector iar Guvernul actual poartă responsabilitatea distrugerii sectorului HORECA prin măsuri total disproporționate față de situația reală, astăzi fiind afectați în mod direct de aceste restricții nejustificate 400.000 de angajați”, se mai arată în comunicat.
Ce vor reprezentanții restaurantelor?
– redeschiderea în cel mai scurt timp a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii COVID-19:
– asigurarea distanțării fizice prin menținerea unui mese libere între două mese ocupate;
– evitarea aglomerărilor de persoane la ghișee și grupuri sanitare;
– purtarea obligatorie a măștii de către client în momentul deplasării către grupurile sanitare, la intrarea sau ieșirea din restaurant;
– se vor asigura dispozitive și substanțe virulicide necesare dezinfectării mâinilor cliențilorși informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
– informarea clienților asupra regulilor de igienă și distanțare fizică precum și a necesității limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul;
– curățarea și dezinfectarea cu substanțe bactericide și virulicide a spațiilor/suprafețelor unde au acces clienții și a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;
– eliminarea obligativității purtării mănușilor de către personalul de servire în interiorul restaurantului, considerăm că este mult mai eficientă spălarea frecventă si directă a mâinilor;
– inițializarea unei campanii de încurajare a publicului pentru a respecta regulile de distanțare fizică, purtare a măștii de protecție, spălarea frecventă și corectă a mâinilor. Promovarea intoarcerii la normalitate, a petrecerii unor momente frumoase in restaurant și reluarea unei vieți normale;
– eliminarea impozitului specific pentru anul 2021, respectiv 40 milioane euro anual, conform studiului comandat de HORA menționat mai sus;
– reglementarea bacșișului/tip-ului din industrie ca venit din alte surse, fără plată CASS;
– clasificarea grupurilor de firme afiliate ca parte a IMM-urilor, dacă nu îndeplinesc condiții de întreprinderi mari;
– focusarea controalelor făcute de către instituțiile statului pe respectarea reglementărilor privind răspândirea virusului SARS COV 2.
Cu 28 de paturi: De săptămâna viitoare vin echipamentele pentru Spitalul Modular
• Noua secție ATI pentru tratatea pacienților cu COVID va fi gata în 21 august, promit autoritățile
De săptămâna viitoare începe dotarea secţiei modulare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov. Lucrările de amenajare a secţiei modulare sunt programate să se finalizeze pe 21 august, iar preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, spune că s-au făcut deja demersurile pentru furnizarea echipamentelor şi dotărilor necesare. „Noi am făcut toate demersurile pentru a primi aparatura necesară dotării acestei secții. Aparatura ar urma să fie adusă săptămâna viitoare. După vor fi terminate lucrările, secția modulară cu o capacitate de 28 de paturi împreună cu ministrul Sănătății (Nelu Tătaru – n.r.) și cu premierul României (Ludovic Orban – n.r.) vom preda această secție Spitalului Județean”, a declarat Adrian Veștea. La noua secție modulară ATI vor fi tratați pacienții infectați cu coronavirus, care necesită terapie intensivă. Pe lângă cele 28 paturi dotate complet, la Spitalul Județean Brașov vor fi păstrate și cele 15 paturi folosite acum pentru tratarea pacienților cu coronavirus, dar acestea vor fi utilizate numai în cazul în care cele din secția modulară vor fi insuficiente pentru cazurile grave COVID, după cum a precizat săptămâna trecută directorul Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, dr. Andrea Neculau. Lucrările de construire a secției modulare au costat aproximativ 10 milioane de lei fără TVA, iar finanțarea a fost asigurată de Consiliul Județean Brașov. Secţia modulară din curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov ar urma să deservească unitatea medicală pe o perioadă de cel puin zece ani, după planificările făcute de autorităţile judeţene care coordonează reţeaua medicală publică din Braşov.
Cinci oferte pentru echipamente necesare aeroportului de la Ghimbav
Consiliul Judeţean analizează cinci oferte pentru dotarea cu echipamente a viitorului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav. Administraţia locală are de achiziţionat, pe trei loturi, respectiv un friction tester, un autovehicul tractare friction tester şi un echipament pentru comunicaţie sol-sol, valoare totală a acestora fiind extimată la 2,369 milioane lei, cu TVA inclus. La data limită de depunere a ofertelor, care a fost la 17 august, la sediul administraţiei judeţene s-au înregistrat două oferte pentru Lotul 1, o ofertă pentru Lotul 2 şi două oferte pentru locul 3, acestea fiind în prezent în evaluare. Tot în această perioadă.
Lucrările la aeroportul de la Ghimbav avansează vizibil, cu construcţia terminalului, preşedintele Consiliului JUdeţean Braşov declarând, după o vizită pe şantier, că acestea sunt cu 37 de zile înainte faţă graficul stabilit iniţial. În acest contexteste foarte important ca şi achiziţiile de echipamente să meargă în paralel astfel încât la final toate componentele proiectului să fie pregătite. „Lucrăm pe mai multe planuri în această perioadă, atât în proiectul aeroportului, cât şi în alte investiţii de nfrastructură din judeţ, aşa cum sunt drumurile judeţene. Derulăm achiziţii pentru proiectele prioritare ale judeţului Braşov, atât în ceea ce priveşte construcţia Aeroportului Internaţional Braşov, cât şi în îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din judeţ. Sunt bucuros că investiţiile noastre au continuat şi continuă chiar şi în această perioadă dificilă din punct de vedere medical, în care o mare parte din resursele judeţului au fost direcţionate către funcţionarea optimă a celor şase spitale pe care le avem în subordine”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.
Autostrada Ploiești – Brașov mai așteaptă 3 ani
Primele lucrări la șoseaua de mare viteză din Valea Prahovei mai are de așteptat cel puțin trei ani, transmite economica.net. Conform publicației, compania de Drumuri intenționează să scoată la licitație completarea studiului de fezabilitate și proiectul tehnic pentru Autostrada Ploiești – Brașov, cu finanțare din fonduri europene. Doar că acest contract are o durată de 35 de luni. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a depus pe 13 august aplicația de finanțare pentru proiectul „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru „Autostrada Bucuresti-Brasov, tronson Ploiesti-Brasov” în vederea obținerii de finanțare nerambursabilă alocată prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020. Valoarea totală a proiectului este de 57,53 milioane de lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regionala-37,891,761.82 lei, 15% contribuția proprie-6,686,781.50 lei, restul de 12,947,547.07 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA.
Drumul spre viitorul sanatoriu psihiatric din Sânpetru se modernizează
Drumul judeţean de la Sânpetru spre Sanatoriul TBC din localitate va fi modernizat în următoarea perioadă. Contractul pentru realizarea Proiectului Tehnic şi execuţia lucrărilor, în valoare de 5.150.314 lei cu TVA -bani alocaţi de la bugetul judeţului, este disputat acum de şapte companii, una dintre ele urmând să fie desemnată, în baza criteriilor stabilite, pentru această investiţie. Lucrarea cuprinde proiectarea, execuţia şi asistenţa tehnică a proiectantului pentru reabilitarea drumului judeţean DJ 113, în lungime de 2 kilometri, care leagă DJ 103 și Unitatea de Asistentă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru. Contractul include proiectarea şi execuţia lucrărilor de deviere sau de protejare a reţelelor de utilităţi. Drumul este cu atât mai important cu cât Unitatea Medico-Socială de la Sânpetru este planificată să fie transformată în secţie de Psihiatrie a Spitalului de Psihiatrie şi Neurologie Braşov.
Poți afla ce servicii medicale s-au decontat pe contul tău
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anunţă că asiguraţii pot obţine informaţii privind serviciile medicale sau medicamentele decontate din bugetul asigurărilor sociale de sănătate de care au beneficiat în anul precedent. Informaţiile vor fi primite în termen de 45 de zile de la solicitarea acestora. Pentru a obţine informaţiile, asiguratul va transmite o cerere tip, care poate fi solicitată la casa de asigurări sau poate fi descarcată de pe site-ul casei de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul, din secţiunea „Informaţii pentru asiguraţi”, subsecţiunea „Cetăţeni asiguraţi”.
Cererea, completată şi semnată de către persoana asigurată sau, după caz, de reprezentantul legal al acesteia, se depune la sediul casei de asigurări de sănătate sau se transmite prin e-mail cu semnătură electronica calificată şi este însoţită, după caz, de copia actului de împuternicire.În cazul în care asiguratul depune cererea la sediul casei, se verifică identitatea solicitantului. În situaţia în care solicitantul optează pentru transmiterea solicitării prin intermediul poştei electronice, acesta va completa în cerere o parolă din 8 caractere, necesară accesării răspunsului.
Potrivit CNAS, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de asigurări de sănătate, asiguratul va primi o listă cu serviciile medicale, îngrijirile la domiciliu, medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, tehnologiile şi dispozitivele asistive prevăzute în pachetul de bază, precum şi serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare specifice, dispozitivele medicale şi altele asemenea acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul FNUASS, întocmită în ordine cronologică, cu precizarea furnizorului care le-a efectuat/eliberat, a datei efectuării/eliberării, precum şi a contravalorii acestora. Informaţiile furnizate vor fi extrase din Platforma informatică a asigurărilor de sănătate.