Adidas lansează o colecție vestimentară pentru animale mici de companie. Dacă ai visat vreodată să ai ținute sport asortate cu pisica sau câinele tău, norocul îți surâde: Adidas a lansat recent o colecție completă toamnă/iarnă dedicată animalelor mici de companie.
Pe 1 octombrie, Adidas China a lansat oficial colecția sa de îmbrăcăminte Originals pentru animale mici, disponibilă în magazinele sale emblematice din Shanghai, Beijing și Chengdu, dar și prin canalele sale de vânzare online.
Aceasta este a doua colecție dedicată animalelor de companie și se bazează pe succesul uriaș al primei colecții, consolidând poziția Adidas ca brand prietenos cu animalele.
• Culori disponibile: Colecția este disponibilă în patru culori clasice: negru, albastru, verde și roz.
• Mărimi extinse: Pentru acest sezon, mărimile articolelor vestimentare au fost extinse pentru a include XS și 2XL, adaptându-se astfel unei game mai largi de rase și forme corporale.
Ești gata să îți asortezi ținuta sport cu noul outfit al patrupedului tău?
Cea mai scumpă ceașcă de cafea din lume. O cafenea din Dubai, numită Roasters, a stabilit recent un nou record mondial pentru cea mai scumpă ceașcă de cafea servită vreodată, la prețul uluitor de 2.500 de dirhami (aproximativ 680 de dolari).
Pe 13 septembrie, la locația emblematică din Downtown Dubai, personalul cafenelei a preparat și servit un client norocos cu o cafea specială, intrând astfel în Cartea Recordurilor Guinness pentru „cea mai scumpă ceașcă de cafea”.
Ingrediente de lux și experiență unică
Cafeaua record a fost preparată la masă, prin metoda V60, folosind boabe de cafea extrem de rare Geisha Panameză de la renumita fermă Hacienda La Esmeralda din Panama.
• Prețul Boabelor: Roasters și-a consolidat reputația de cafenea de lux cumpărând întregul lot de 20 de kilograme de boabe Geisha spălate, la o licitație recentă, pentru suma impresionantă de $604.000.
• Servirea: Cafeaua, cunoscută pentru notele sale florale, fructate și citrice, a fost servită într-un pahar din cristal Edo Kiriko fabricat manual în Japonia.
• Acompaniamentul: Băutura a fost însoțită de o porție de tiramisu și o înghețată de ciocolată infuzată cu aceleași boabe Geisha.
Experiența unică a inclus și o prezentare detaliată a cafelei Geisha, subliniind exclusivitatea momentului. Deși numele clientului misterios nu a fost dezvăluit, co-fondatorul Roasters, Konstantin Harbuz, a declarat că recunoașterea Guinness World Record „celebrează dedicarea echipei noastre și reflectă reputația în creștere a Dubaiului ca destinație pentru experiențe de cafea excepționale.”
Cea mai mare turbină eoliană zburătoare și gonflabilă din lume. China a testat cu succes S1500, cea mai mare turbină eoliană zburătoare și gonflabilă din lume, care a devenit primul dispozitiv de acest gen capabil să genereze un megawatt de energie în timpul unui zbor de test.
În dorința de a reduce costurile și de a crește eficiența energiei eoliene, China a dezvoltat această turbină gonflabilă, versatilă și capabilă să fie relocată rapid, generând în același timp cantități semnificative de electricitate.
Detalii tehnice și avantaje
Sistemul plutitor de energie eoliană S1500 are aproximativ înălțimea unei clădiri cu 13 etaje și lungimea unui teren de baschet. Acesta funcționează ca un motor de avion plutitor gigantic și poate opera la altitudini de până la 1.500 de metri, unde vânturile sunt mai rapide și mai stabile decât la nivelul turnurilor tradiționale (care ajung la aproximativ 200 de metri).
• Designul: Dezvoltat de Beijing Linyi Yunchuan Energy Technology Co. Ltd., sistemul folosește un sac principal umplut cu heliu și o aripă inelară care formează un canal uriaș. Acesta captează vânturile de mare altitudine pentru a acționa rotorul.
• Generarea de Energie: Sistemul ingenios de generare a energiei folosește 12 generatoare de 100 de kilowați și transmite electricitatea în mod constant la sol prin cabluri de ancorare.
• Economii: Unul dintre principalele avantaje este că aceste turbine nu necesită construcția de turnuri și rotoare metalice mari, ceea ce poate reduce costul pe kilowatt-oră cu 30%. Designul gonflabil facilitează, de asemenea, mutarea lor pe distanțe lungi.
Compania Beijing Linyi Yunchuan Energy Technology Co. Ltd. intenționează să înceapă producția în masă a turbinelor S1500 anul viitor, deși mai sunt de rezolvat provocări legate de reglementări, standarde de siguranță și demonstrarea stabilității în condiții meteorologice extreme.
Andrei Crizbășan -
director dezvoltare Doripesco și Dorin Crizbășan - proprietar Doripesco
Reality show-ul „Șef sub acoperire” revine pe micile ecrane cu ediții noi, începând de joi, 9 octombrie, de la ora 22:30, la Pro TV. Formatul emisiunii rămâne același: în fiecare episod, un director de companie renumită din România își schimbă complet înfățișarea și identitatea pentru a lucra, incognito, printre propriii angajați.
Primul episod al noului sezon îl are în prim-plan pe Andrei Crizbășan, directorul de dezvoltare al companiei Doripesco, unul dintre cei mai mari producători și procesatori de pește din România. Sub acoperire, Crizbășan va descoperi cum funcționează afacerea de la bază și va afla poveștile autentice ale oamenilor care susțin zilnic activitatea companiei.
De la doi angajați la un brand național
Compania Doripesco a fost fondată în 1995, la Brașov, de Dorin Crizbășan, care a început activitatea cu doar doi angajați. După aproape 30 de ani, Doripesco a ajuns la peste 250 de angajați, zece domenii de activitate și o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.
„Bucuria mea supremă este că, din colectivul de oameni pe care i-am adus după mine de-a lungul timpului, fac parte astăzi și copiii mei. Atât Andrei, cât și Alexandru, au preluat lucrurile din mers și au fost implicați în activitatea companiei încă de mici”, a declarat Dorin Crizbășan, fondatorul Doripesco, pentru Pagina de Media.
Noul sezon al emisiunii promite povești inspiraționale despre afaceri românești, loialitate, muncă și descoperirea oamenilor care fac diferența din spatele brandurilor de succes.
Fiica lui Gheorghe Gheorghiu Dej s-a măritat la Brașov
l Lica Gheorghiu, fiica primul lider comunist al României, și-a ochit bărbatul, apoi tătucul socru l-a divorțat urgent de vechea nevastă și l-a făcut director la „Steagul Roşu“ l Răsfățata actriță fără talent, dar personaj temut în culise, Lica şi-a petrecut câţiva ani buni făcând naveta la Braşov
În 1960, când Gheorghe Rădoi a fost numit director general la uzinele „Steagul Roşu“ din Braşov, noul însărcinat cu destinele marii întreprinderi de autocamioane a venit însoţit de fiica lui Gheorghe Gheorghiu Dej, conducătorul Republicii Populare Române. Lica Gheorghiu avea să devină în câteva zile tovarăşa Rădoi, satisfăcându-și astfel dorinţa mărturisită la Roma: „Tată, acesta e bărbatul la care am visat“. Actriţă cu stângace apariții pe scena teatrului şi a cinematografiei, răsfăţata ,,prințesă roșie” Lica şi-a petrecut apoi câţiva ani făcând naveta între Braşov şi vila din Bucureşti. Până s-a plictisit.
Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider comunist al României, un stalinist după chipul și asemănarea Tătucului de la Moscova
Două fete cucuiete, tari…în tată
Predecesorul lui Ceauşescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut două fete: Lica (Vasilica) şi Tanţi (Constantina). Fetele au fost crescute de bunici, la Galaţi. Erau slăbiciunile lui Dej. Amândouă răsfățate și obraznice, au avut bărbaţii pe care şi i-au dorit. Tanţi, inginer chimist cu diplomă de Moscova, s-a măritat cu Cezar Grigoriu, unul dintre cei trei fraţi ai trio-ului Grigoriu, apoi cu actorul Stamate Popescu.
Lica, fără școală, a vrut mai mult decât statutul de soţie, pe care l-a schimbat de două ori. A vrut să fie vedetă. Aşa că tăticul a făcut-o artistă de cinema. Nu a avut nimeni curajul să-i spună că e lipsită de talent, Lica Gheorghiu a jucat în câteva filme şi piese de teatru. Nu avea nimic în comun cu actoria, dar asta n-o împiedica să se creadă o mare stea ca la Hollywood. Se spune că Dej a construit studiourile cinematografice de la Buftea special pentru ea.
Și în viaţa personală a făcut ,,talente”. Primul soţ i l-a ales conducerea de partid, respectiv ministrul Apărării Emil Bodnăraş, care i l-a recomandat lui Dej de ginere pe juristul Marcel Popescu. Au avut trei copii: Sanda, Gheorghe şi Mîndra. A avut și un amant, pe care chiar l-a iubit, dar pe care l-a eliminat tot tovarășul Dej. Ultimul soț a părăsit-o, când nu mai avea nevoie de numele ei.
Dej i-a torturat amantul
Căsnicia cu Popescu n-a mers, fiindcă, în 1958, Lica s-a îndrăgostit fulgerător de alt bărbat. Se pare însă că ,,amantul” cu care se întâlnea pe ascuns, Gheorghe Plăcinţeanu, fratele celebrei regizoare Sorana Coroamă-Stanca, a fost iubirea vieţii ei. Aşa că, Popescu, devenit între timp ministru-adjunct la Camera de Comerţ, a părăsit-o. Dar Plăcinţeanu era o catastrofă pentru Dej, care s-a opus vehement unui ginere de origine burgheză. Prim-secretarul a aranjat ca Plăcinţeanu să fie arestat, judecat şi condamnat la cinci ani de închisoare, sub acuzaţia de complicitate la speculă. Fiindcă Lica era hotărâtă să-l aştepte, sentinţa a crescut la 15 ani de muncă silnică. La 1 mai 1961, medicul ortoped care-i furase inima fiicei conducătorului de stat și de partid a murit, la 36 de ani, în penitenciarul de la Râmnicu Sărat. Distrusă de cruzimea tatălui ei şi de pierderea iubitului, Lica şi-a căutat consolarea în teatru. Timp în care Dej s-a gândit la alt soţ pentru febleţea lui. Întâmplarea a făcut ca, de data aceasta, preferinţele lui să se suprapună cu ale odraslei.
Al doilea soţ îi salvase tatăl
Brașoveanul Dumitru Moise tocmai terminase facultatea şi fusese repartizat ca tehnolog la „Steagul Roşu“ în anii lui Dej. Braşoveanul a avut noroc să afle amănunte din viaţa cuplului Lica Gheorghiu-Gheorghe Rădoi de la o colegă de serviciu, inginera Oxana Butaliu, o apropiată a familiei Rădoi. Lucrurile s-au petrecut cam aşa: pe vremea când Rădoi era ataşat pe lângă ambasada de la Roma, Dej şi Lica au făcut o vizită la Vatican. „Acolo, l-a văzut pe Rădoi, secretar III al ambasadei, şi l-a plăcut. Era un bărbat înalt, bine făcut, creol, cu mustaţă. Lica era deja divorţată, aşa că, atunci când i-a spus lui Dej că pe Rădoi îl vrea de bărbat, taică-su a fost de acord“, povesteşte braşoveanul. Sau, poate că Dej l-a acceptat pe Rădoi în contul unor mai vechi datorii morale pe care le avea la acest băcăuan. „Prin anii’40, perioadă în care partidul comunist era în ilegalitate, Rădoi era un taximetrist cu 7 clase, la Bacău. Dej, Gheorghe Apostol şi Chivu Stoica erau urmăriţi şi fuseseră depistaţi de Siguranță. Erau la un pas de a fi arestaţi, când Rădoi le-a salvat pielea. I-a dus cu maşina într-un cartier peste linii, unde au stat ascunşi. Atunci, Dej i-a spus lui Rădoi, recunoscător: «Când vei auzi că partidul comunist va prelua conducerea, să mă cauţi». Când tovarășul Dej a ajuns prim-secretar al PCR , Rădoi l-a căutat“, a povestit pentru Monitorul, cu ani în urmă, brașoveanul.
„În 24 de ore l-au divorţat“
Dej l-a recompensat pe Rădoi. L-a băgat în şcoală şi, în şase luni, a ajuns diplomat pe lângă ambasadorul de la Tirana, apoi la Roma. Aici a întâlnit-o pe Lica, odrasla care-şi însoţea întotdeauna tatăl în cele mai frumoase călătorii. Imediat ce prinţesa a indicat bărbatul ales, Rădoi a fost adus în ţară. Rădoi era însă căsătorit cu văduva unui colonel mort în Primul Război Mondial şi aveau un copil. „În 24 de ore l-au divorţat. Pe urmă, l-au mutat în altă parte pe brăileanul Ghiţă de la Steagu, ca să vină Rădoi director general. Într-un an, a ajuns absolvent de liceu, apoi de Institut Politehnic, Facultatea de Automobile şi Tractoare. Eu l-am cunoscut, stăteam la şedinţe la aceeaşi masă. A fost un director foarte bun, a ridicat uzina la întreprindere de prim rang. Era operativ, dar şi sufletist. Rezolva toate problemele oamenilor, mai ales cu locuinţele“, îşi amintea Moise, care l-a prins vreo patru ani director. Rădoi, probabil influenţat de pretențiile artistice ale Licăi, organiza și concerte ale Filarmonicii de Stat în uzină. Și Ion Voicu a cântat o dată în sala de montaj general a uzinei de autocamioane.
Tovarășul Gheorghe Gheorghiu Dej, pozând alături de Lica și ginerele Gheorghe Rădoi
Din taximetrist, ministru revocat
Imediat ce s-a instalat la conducerea uzinei, Rădoi, proaspăt divorţat, şi-a adus viitoarea soţie la Braşov. S-au căsătorit discret, doar cu o masă între membrii de partid. Locuiau pe Şirul Livezii, într-o casă mare. Păreau un cuplu reușit, dar adevărata armonie venea din faptul că răsfățata Lica îşi petrecea mai tot timpul pe la Bucureşti. În Braşov, venea doar când erau petreceri. De obicei se țineau la vila de la Dâmbul Morii. De altfel, drumul până acolo a purtat pe vremea aceea numele Aleea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Lui Ceauşescu nu i-a plăcut renumele zonei, aşa că a evitat vila în protocol. La scurt timp după Braşov, Rădoi a devenit ministru al Industriei Construcţiilor de Maşini şi adjunct al primului ministru.
Lica Gheorghiu, la premiera filmului ,,Lupeni”
Decăzut după moartea lui Dej
Şi-a pierdut însă toate funcţiile politice după moartea lui Dej, în 1965. De altfel, cu puțin timp înainte a cerut divorțul de Lica, ceea ce l-a înfuriat pe Dej. Dar pe Rădoi nu s-a răzbunat, cum o făcuse cu Plăcinţeanu, fiindcă îl considerase un ginere potrivit. Maurer spunea că, dacă ar mai fi trăit tata-socru încă vreo 5 luni, Rădoi ajungea premier. „După ce Dej a fost îngropat, Nicu l-a chemat pe Rădoi la el, pe la 1 noaptea, şi l-a întrebat: «Nu ţi se pare că ascensiunea ta s-a datorat cam mult lui Dej? Ţi se iau toate sarcinile şi rămâi la dispoziţia Comitetului Central». A doua zi, Ceauşescu era în locul lui Dej. După şase luni, în care nimeni nu-l chemase pentru nimic, Rădoi aproape că murea de foame“, mai povestea Moise.
Ceaușescu l-a umilit pe ginerele lui Dej
Rădoi era cel care organiza petrecerile de partid de la Ciolanu, în Munţii Buzăului. Aşa se face că, atunci când a ajuns în audienţă la Ceauşescu, introdus de Chivu Stoica, Ceauşescu s-a înduplecat şi l-a făcut director general la „Autobuzul“. Fabrica mergea prost, dar Rădoi a pus-o pe picioare. Drept pentru care, văzând că se ridică, a fost din nou tras pe dreapta. „A ajuns şef la instalaţiile de clocit. Apoi, a vrut să revină în Braşov, să se angajeze la Întreprinderea de Reparaţii Auto de la Dârste, dar a renunţat. Într-un cuvânt, Ceauşescu şi-a bătut joc de el, pentru că fusese însurat cu fata lui Dej.
Viața, după dispariția lui ,,tăticu”
După venirea la putere a lui Ceauşescu, Lica a fost părăsită de toţi cei ce o adulau pentru a obţine favoruri de la Dej. Ceauşescu i-a cerut să-şi justifice bogăţiile, după care a scos-o din vila din Primăverii. Lica a murit de cancer, pe 19 martie 1987, fix la 22 de ani din ziua când a fost îngropat tatăl ei. Și copiii Licăi au prins Revoluţia. Sanda a fost economist și a murit în 2005. Gheorghe-inginer, a decedat în acelaşi an. Mîndra, era notar public și și-a deschis după 90 un birou elegant în București. Ea le-a supraviețuit fraților ei mai bine de 10 ani. Sora Licăi, Tanţi, a divorţat şi de Stamate, rămânând doar cu catedra de la Politehnica din Bucureşti. Cezar Grigoriu, primul soţ, cu care avusese două fete, a murit într-un accident de circulaţie, în condiţii misterioase. De Rădoi, tras pe linie moartă, nu se știu prea multe. Doar că, după moartea Licăi, s-a căsătorit cu coafeza acesteia pe care, ironia sorţii, o chema tot Lica.
Cum a murit Dej?
Gheorghe Gheorhiu Dej a murit pe 19 martie 1965 de cancer la plămâni. Unii martori ai vremii au susținut că ar fi fost iradiat de ruși în iunie 1963. „M-a otrăvit KGB-ul!”, i-ar fi mărturisit chiar Dej generarului de Securitate Mihai Pacepa. „Asasinat de Moscova!”, susţine același Pacepa că i-ar fi şoptit la ureche, Nicolae Ceauşescu, succesorul lui Dej la conducerea României. Pentru a nu-și strica relațiile cu URSS, Ceaușescu a trecut la ,,secret” rezultatul anchetei legată de moartea lui Dej. De altfel, Ceaușescu l-a scos ,,din istorie” cu totul pe Dej.
Alții susțin că Dej și-a săpat groapa, din ignoranță, ținând vreme bună în birou, în vitrina cu trofee, o bucațică de uraniu îmbogățit. Era prin 60, iar uraniul, provenit din „prima şarjă produsă” în Republica Populară Română, a fost un cadou de la Chivu Stoica, la acea vreme şef al guvernului. Chiar Gheorghe Rădoi, ginerele lui Dej, l-a avertizat de pericolul expunerii la uraniu și l-a convins s-o îndepărteze. Dar, trecuse deja un an de când bucata de uraniu tronase în vitrina cu trofee. Între machetele primului tractor și primului autocamion, ambele fabricate la Brașov.
Funeraliile de stat, la moartea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej
Actriţă mică în roluri mari
Lica Gheorghiu a fost o actriţă mediocră. Totuşi, datorită influenței tatălui ei, a fost protagosnistă în 5 pelicule: „Erupţia” (1957), „Avalanşa” (1959), „Lupeni 29” (1962), „Tudor” (1962) şi “De-aş fi Harap Alb” (1965). A jucat în compania celor mai mari nume ale cinematografiei româneşti: George Vraca, Ştefan Ciubotăraşu, Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Colea Răutu, George Motoi, George Calboreanu. În „Lupeni’29“ (regia Mircea Drăgan) a primit chiar rolul principal, pentru care, la primul festival al filmului românesc de la Mamaia (1964), a împărţit premiul de interpretare feminină cu Irina Petrescu. În acelaşi an, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, filmul a obţinut două distincţii. „Tudor“, în care Lica a jucat alături de Vraca şi Emanoil Petruţ, a obţinut „Crucea Sudului“ şi Premiul Special al Juriului la Buenos Aires.
Lica Gheorghiu a jucat și alături de marele actor George Vraca, pentru că ea avea puterea să dicteze și distribuțiile
„Incultă și răsfățată…un personaj temut”
Se spunea că avea ,,puterea” a impune distribuția și avea pretenția să joace numai cu actori mari. În schimb, dacă avea impresia că vreo actriță ar putea s-o pună în umbră ca frumusețe, cerea să fie scoasă din distribuție. Cât despre talent, era convinsă că ea este o mare actriță.
„O dezavantajau însă considerabil rigiditatea gesturilor, caracterul lemnos al mişcării scenice, îndeosebi rostirea: cea mai banală propoziţie suna în gura ei placid şi fals”, scria Paul Cornea, fost director al Studioului Cinematografic Bucureşti între 1958 şi 1965, în volumul memorialistic „Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache“.
„Oricâtă osteneală şi-ar fi dat cineva s-o corecteze, presupunând că ar fi avut curajul s-o facă, ar fi fost inutil: ea era încredinţată că posedă calităţi de star, iar un anturaj iresponsabil îi întreţinea convingerea, prin linguşeli inadmisibile”, scria Paul Cornea. El a confirmat și cât de periculoasă era fata lui Dej. „Ruptă de realitate, crescută în serai – din momentul accederii tatălui la putere – incultă, capricioasă şi răsfăţată, dispunând indirect de o influenţă enormă, neezitând în alegerea mijloacelor, ea devenise un personaj temut, pe care până şi înalţii funcţionari de partid se străduiau să-l evite”.
Articolul dedicat Licăi Gheorghiu într-un număr al revistei Cinema, în 1965, puțin înainte de moartea lui Dej, avea să fie și utimul despre ,,talentata” artistă
Gheorghe Gheorhiu Dej, unealta cu care rușii au distrus România
Gheorghe Gheorhiu Dej a fost primul conducător al României comuniste. A fost un stalinist habotnic care, timp de 17 ani, între 1948-1965, având, la început, sprijinul lui Stalin și al Armatei Roşii sovietice, și apoi bazându-se pe Securitate, a transformat România într-un mare lagăr de exterminare bolșevic. Zeci de mii de oameni, de la simpli țărani gospodari până la elite intelectuale, au fost întemniţaţi, torturați şi mulţi şi-au găsit moartea la Canal, la Sighet, Aiud, Râmnicu Sărat sau Piteşti.
Naţionalizarea, colectivizarea, epurarea învăţământului, decimarea elitelor, persecuții antiintelectuale, subordonarea Bisericii Ortodoxe şi desfiinţarea celei Greco-Catolice, instalarea noii Securități, crimele politice, toate au fost coordonate de Gheorghe Gheorghiu Dej. În timp ce pupa mâna liderului sovietic, prin manevre și uneltiri, el a reușit să-i înlăture pe cominterniştii Ana Pauker, Vasile Luca și Teohari Georgescu, şcoliţi la Moscova în anii ’30 – ’40. Ambiția lui Dej era să fie singurul stăpân al României. Și a fost. De altfel, și-a arătat caracterul imediat după moartea lui Stalin. Când brusc, n-a mai fost chiar așa de ,,stalinist”. A mirosit vântul schimbării și s-a adaptat ca orice parvenit al acelor vremuri. A început să dezvolte relații diplomatice cu statele occidentale capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ale Americii.
Dar acasă, în România, în parșivenia lui, dictatorul communist nu dădea doi bani pe democrație, dreptate sau ,,egalitatea” fluturată de comunism. Fără educație, violent și răzbunător, s-a impus prin teroare ca lider absolut al noii nomenclaturi. A creat un fel de ,,burghezie roșie” formată din oameni, majoritatea fără valoare. Fără școală, fără scrupule, cu ambiții de mărire. Toți îi cântau în strună lui Dej din obediență, dar și de frică.
Scandalul la Compania Apa Brașov continuă: Doi membri noi în Consiliul de Administrație, ambii cu dosare penale în trecut. Tensiune maximă la Compania Apa Brașov, unde Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară a convocat o ședință de urgență pentru completarea Consiliului de Administrație (CA), după demisiile președintei Carmen Ferghete-Țop și ale managerului Liviu Cocoș – ambii implicați în dosare aflate în cercetare la DNA.
În locul lor au fost propuși provizoriu inginerul Toni Butaru, de la Apele Române Brașov, și auditorul financiar Antoanella Mariyeane Drăgoi. Nu se cunoaște la această oră care este acționarul care a făcut aceste propuneri cel puțin caudate. Ele au fost validate de acționari, în cadrul unei ședințe conduse de primarul George Scripcaru, însă noii membri nu au fost instalați official pe loc.
Trecut penal și condamnări cu suspendare
Antoanella Mariyeane Drăgoi, fostă șefă a Fiscului din Predeal, a fost condamnată în 2012 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru implicarea într-o schemă de rambursare frauduloasă de TVA, în care era implicat și soțul său, Liviu Cezar Drăgoi. Cei doi ar fi cumpărat terenuri la prețuri mici și le-ar fi revândut fictiv către firme apropiate, solicitând rambursări ilegale de TVA.
La rândul său, Toni Butaru, fiul fostului vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov, a fost condamnat la două pedepse de închisoare cu suspendare – de trei și patru ani – pentru emiterea de cecuri fără acoperire. Potrivit BizBrașov, el se asociase în afaceri cu soțul unei procuroare din DNA și cumpăra marfă fără să o achite.
Decizia acționarilor: semnătura doar cu dovada reabilitării
Laszlo Barabas, city-managerul Brașovului și membru în Consiliul de Administrație, a declarat că semnarea contractelor de mandat va fi condiționată de prezentarea unor decizii de reabilitare: „Eu știu că Butaru are o astfel de hotărâre judecătorească. Nu vor intra în funcție până nu prezintă documentele oficiale.”Deciziile de reabilitare curăță practice cazierul persoanei dar nu anulează faptele pentru care a fost condamnată.
Șerban Todorică, președintele ADIDAJ, a explicat urgența convocării AGA: „Era esențial ca societatea să rămână operațională, pentru că deciziile CA nu pot fi luate fără cel puțin patru membri activi. Era nevoie de cineva care să poată semna plățile și contractele curente.” Asupra acestui pericol de blocaj inclusiv ziarul nostru a atras atenția.
Dosarele complete ale celor doi vor fi transmise Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMPIP), urmând ca în următoarele zile să fie declanșată procedura oficială de selecție a membrilor titulari, conform legislației care sperăm că de această dată va fi una corectă.
Pregătirile pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) Brașov 2027 au intrat oficial în linie dreaptă. La sediul Guvernului României a avut loc, marți, prima întâlnire a Comitetului Interministerial de coordonare. Conform paginii oficiale de Facebook a COSR, ședința a fost condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna, în prezența președintelui Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, și a secretarului general al COSR, George Boroi, împreună cu secretarul general adjunct, Florin Mișcă.
Au participat, de asemenea, Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, precum și reprezentanți ai ministerelor implicate în organizare: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și ai instituțiilor prefectului din județele Brașov, Harghita și Covasna.
„Organizarea FOTE Brașov 2027 este un proiect național, care implică responsabilitatea și colaborarea tuturor instituțiilor. Avem șansa de a arăta din nou că România poate găzdui un eveniment sportiv olimpic de mare anvergură la cele mai înalte standarde”, a transmis brașoveanul Mihai Covaliu, președintele COSR.
Festivalul Olimpic al Tineretului European FOTE 2027 va avea loc în perioada 1–8 februarie 2027, în 6 localități din România: Brașov, Poiana Brașov, Predeal, Râșnov, Cheile Grădiștei și Sfântu Gheorghe.
Limbajul pictural este plin de enigme, de ambiguitati, de contradictii… Sunt chestiuni care tin de tehnică, dar si de reprezentare, de sens, de modul de receptare. Cele mai mari opere de artă pun mai multe întrebări decât oferă răspunsuri, iar puterea lor de fascinație rezidă adesea în misterele pe care le ascund.