Acasă Blog Pagina 617

Percheziții de amploare! Meciuri trucate pentru pariuri în Liga 3

0

Meciuri trucate pentru pariuri în Liga 3

Poliţiştii au făcut, miercuri, 34 de percheziţii în Bucureşti şi în şase judeţe, într-un dosar care vizează înşelăciuni în domeniul pariurilor sportive.  Conform anunțului autorităților, 21 de persoane au fost ridicate și conduse la audieri. Conform Prosport, principalul club vizat este CS Păulești. La începutul acestui an, CS Păulești a dat afară tot lotul de jucători. Printre aceștia se aflau și Gabi Matei (35 de ani), fost fotbalist în prima ligă la Pandurii, FC Argeș, ASA Târgu Mureș, FC Brașov, Astra și FCSB. În sezonul trecut, CS Păulești a fost în seria 5 din Liga 3.

Schema meciurilor trucate

Cei care au participat la blaturile pentru pariuri au avut câștiguri de 840.000 de lei, conform autorităților. ”La data de 25 februarie 2026, polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Prahova, Poliția Municipiului Ploiești și Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Persoanei și Patrimoniului au pus în executare 34 de mandate de percheziție domiciliară, într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în domeniul pariurilor sportive. Activitățile au fost desfășurate în județele Prahova, Vâlcea, Argeș, Cluj, Ilfov și Dâmbovița, precum și în municipiul București. În urma cercetărilor efectuate a rezultat că, pe parcursul ultimului sezon competițional, mai multe persoane din cadrul unui club de fotbal, precum și alte persoane aflate în legătură directă cu acesta, inclusiv jucători ai echipei, ar fi acționat în mod coordonat, în scopul influențării și alterării rezultatului unor partide disputate în cadrul Ligii a III-a organizate de Federația Română de Fotbal. Ulterior, persoanele cercetate ar fi indus în eroare organizatorii de pariuri sportive cu privire la corectitudinea desfășurării meciurilor și la integritatea competiției sportive, prin plasarea de pariuri atât în mediul online, cât și în agenții de profil, creând aparența unor pariuri conforme cadrului legal, în condițiile în care rezultatele partidelor ar fi fost cunoscute și prestabilite. Prin aceste demersuri, ar fi fost obținute foloase patrimoniale injuste în cuantum de aproximativ 840.000 de lei. În vederea completării probatoriului, 21 de persoane au fost conduse la sediul unității de poliție pentru audieri, urmând ca, în funcție de situația de fapt și de probele administrate, să fie dispuse măsurile procesual-penale care s-au impus. Activitățile au beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Prahova, polițiștilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene Vâlcea, Argeș și Cluj, precum și al Grupării de Jandarmi Mobilă Ploiești. De asemenea, în instrumentarea cauzei s-a beneficiat de sprijinul Departamentului de Integritate din cadrul Federației Române de Fotbal.
Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.”, arată un comunicat al poliției.

Ascensorul pe plan înclinat din Râșnov, închis temporar pentru mentenanță

0
Ascensorul pe plan înclinat din Râșnov, închis temporar pentru mentenanță

Ascensorul pe plan înclinat din Râșnov va fi închis în perioada 2 – 6 martie pentru lucrări de mentenanță, informează Primăria Orașului Râșnov.

Potrivit reprezentanților obiectivului, este vorba despre revizii tehnice programate, necesare pentru funcționarea în condiții de siguranță.

Activitatea va fi reluată începând cu 7 martie.

Parteneriat strategic cu SUA la Feldioara: Mineralele pentru Tesla și rachetele NATO, rafinate în județul Brașov?

0
Parteneriat strategic cu SUA la Feldioara: Mineralele pentru Tesla și rachetele NATO, rafinate în județul Brașov?

Județul Brașov are șansa de a deveni un punct strategic pe harta economică a lumii, într-un context în care marile puteri încearcă să reducă dependența de China în domeniul mineralelor rare. În centrul acestei transformări se află localitatea Feldioara unde ar putea fi dezvoltat un proiect industrial de miliarde de dolari, cu impact direct asupra economiei locale și europene. Au nevoie de o țară NATO sigură, cu tradiție în metalurgie. România este, în acest moment, piesa care lipsește din puzzle-ul american.Nu este o mutare de „transport marfă”, ci o mutare de securitate națională. Transportul maritim Groenlanda-Constanța și apoi feroviar până la Feldioara este un cost minor comparativ cu valoarea adăugată a oxizilor de neodim sau disprosiu care ies din uzină.

De ce poate fi aleasă Feldioara

Alegerea Feldioarei nu este întâmplătoare, ci se bazează pe infrastructura deja existentă a fostei Uzine R, aparținând Compania Națională a Uraniului. Această unitate deține facilități speciale pentru procesarea materialelor radioactive și a metalelor rare, inclusiv bazine de decantare și sisteme de siguranță care ar fi extrem de costisitoare și greu de autorizat în alte state europene. Construirea unei astfel de facilități „greenfield” în altă parte a Europei ar dura 15-20 de ani doar pentru autorizări. În același timp, Brașovul beneficiază încă de specialiști cu experiență în chimie industrială și metalurgie, capabili să gestioneze procesele complexe de separare a acestor materiale.
Parteneriat strategic cu SUA la Feldioara: Mineralele pentru Tesla și rachetele NATO, rafinate în județul Brașov?

Parteneriat strategic cu SUA și miza pe Groenlanda

Proiectul este legat de un parteneriat strategic cu Statele Unite și de exploatarea zăcământului Kvanefjeld din Groenlanda, unul dintre cele mai importante depozite de pământuri rare din lume. Compania implicată colaborează cu Energy Transition Minerals, iar planul presupune ca materia primă să fie extrasă și prelucrată primar în Groenlanda, urmând ca etapa esențială de rafinare să aibă loc la Feldioara. În acest fel, Brașovul ar deveni un nod tehnologic esențial în acest lanț global, iar produsele finale ar ajunge în industrii de vârf, de la producători auto precum Tesla și BMW până la sectorul de apărare.

Ce se poate produce la Feldioara

La Feldioara nu se vor produce simple materii prime, ci elemente esențiale pentru tehnologia modernă, precum neodim, praseodim, disprosiu sau terbiu. Aceste materiale sunt indispensabile în fabricarea motoarelor pentru mașini electrice gen Tesla, a turbinelor eoliene, a echipamentelor electronice avansate și a sistemelor militare de înaltă precizie (rachete NATO), ceea ce explică interesul strategic uriaș pentru acest proiect.

Beneficii economice și riscuri pentru comunitate

Pentru Brașov, proiectul poate aduce beneficii economice majore, de la crearea a mii de locuri de muncă bine plătite până la atragerea unor investiții semnificative și dezvoltarea unor centre de cercetare în domeniul tehnologiilor verzi. În același timp, există îngrijorări legate de impactul asupra mediului, deoarece procesarea pământurilor rare implică utilizarea unor cantități mari de substanțe chimice, iar gestionarea defectuoasă a acestora poate duce la poluarea solului și a apei.

Întrebările la care brașovenii merită un răspuns

În acest context, locuitorii din zonă merită transparență totală din partea autorităților. Oamenii trebuie să știe cum vor fi neutralizate deșeurile rezultate din procesare, dacă există studii privind impactul asupra sănătății populației, câte locuri de muncă vor reveni comunității locale și cum va fi realizat transportul materiei prime până la Feldioara. De asemenea, rămâne esențial de clarificat cine va monitoriza respectarea normelor de mediu și în ce condiții.

România, avantaj strategic în Europa

România deține un avantaj important în această competiție, având resurse semnificative de minerale critice. În plus, exploatările de grafit din zona Baia de Fier pot completa acest ecosistem industrial, contribuind la dezvoltarea industriei bateriilor pentru mașini electrice

Competiția europeană pentru investiție

România nu este însă singura țară interesată de acest proiect. Norvegia și Estonia sunt competitori serioși, fiecare având propriile avantaje. Norvegia este cel mai mare rival. Ei au deja o uzină de separare a pământurilor rare în construcție la Herøya. Au energie hidro ieftină și o proximitate geografică mult mai mare față de Groenlanda. Costul forței de muncă este însă colosal față de România, iar reglementările de mediu sunt atât de stricte încât procesarea anumitor concentrate (mai „murdare”) este aproape imposibilă acolo. Estonia deține singura unitate de separare a pământurilor rare funcțională din UE în acest moment. Au experiență de zeci de ani (moștenire sovietică, la fel ca Feldioara) și sunt deja integrați în lanțul de aprovizionare american dar capacitatea lor este limitată și sunt extrem de aproape de granița cu Rusia, ceea ce reprezintă un risc strategic pentru investițiile masive ale SUA pe termen lung Cu toate acestea, Feldioara se remarcă prin experiența în gestionarea materialelor radioactive, un element esențial în procesarea pământurilor rare și un avantaj rar în Europa. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că țara noastră deține jumătate din elementele considerate critice la nivel european. Pe lângă pământurile rare de la Feldioara, România mizează pe resursele de grafit de la Baia de Fier, creând un ecosistem complet pentru industria tehnologiilor verzi. Acest avantaj ne plasează într-o poziție de forță în negocierile cu partenerii strategici din SUA și UE.

Un moment decisiv pentru Brașov

Decizia finală va depinde în mare măsură de rapiditatea cu care autoritățile vor reuși să ofere cadrul legal și administrativ necesar. Dacă proiectul va fi implementat eficient, Brașovul poate deveni un centru european de referință în industria mineralelor critice. În caz contrar, această oportunitate majoră riscă să fie pierdută în favoarea altor state.

Interes uriaș pentru cel mai mare proiect rutier din istoria CJ Brașov

0
Interes uriaș pentru cel mai mare proiect rutier din istoria CJ Brașov

Zeci de firme de construcții s-au înscris în cursa pentru realizarea celui mai amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere derulat de Consiliul Județean Brașov. Este vorba despre o investiție strategică ce vizează reabilitarea mai multor drumuri județene esențiale pentru zona metropolitană.

23 de oferte pentru modernizarea drumurilor din jurul Brașovului

La termenul limită din 19 februarie, autoritățile au înregistrat 23 de oferte depuse pentru execuția lucrărilor, dintre care 12 pentru primul lot și 11 pentru al doilea.

Proiectul, evaluat la peste 268 milioane de lei fără TVA, a fost împărțit în două loturi majore, care acoperă sectoare importante de drum între localități precum Săcele, Tărlungeni, Budila, Teliu, Hărman, Codlea, Vulcan și Cristian.

Constructori importanți în competiție

Printre firmele și asocierile care au depus oferte se regăsesc jucători importanți din domeniu, precum Frasinul SRL, PORR Construct, Geiger, Viarom Construct sau Concelex, alături de mai multe consorții de companii românești și internaționale.

Cinci ofertanți au aplicat pentru ambele loturi, semn al interesului ridicat pentru această investiție majoră.

Investiție strategică pentru dezvoltarea zonei metropolitane

Proiectul presupune modernizarea a aproximativ 53 de kilometri de drumuri județene din jurul municipiului Brașov, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea între localitățile din zonă și accesul la principalele drumuri naționale, inclusiv DN 1, DN 1A, DN 10, DN 11 și DN 73A.

Valoarea totală a investiției ajunge la peste 526 milioane de lei, din care aproximativ 248 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, accesate prin Programul Regiunea Centru 2021–2027.

Blocaj la vârful județului: Ce riscă președintele Adrian Veștea în cazul Șerban Todorică?

0
Blocaj la vârful județului: Ce riscă președintele Adrian Veștea în cazul Șerban Todorică?

Activitatea administrației județene din Brașov este grav afectată de un blocaj care durează de aproape trei luni. În timp ce deciziile urgente privind spitalele, infrastructura rutieră și proiectele cu fonduri europene întârzie, funcția de vicepreședinte ocupată de Șerban Todorică rămâne „înghețată”, deși acesta nu mai are dreptul legal să o exercite.

Decizia instanței: interdicții prelungite pentru Șerban Todorică

Pe 17 februarie 2026, Tribunalul Brașov a decis menținerea măsurii controlului judiciar impuse în dosarul instrumentat de DNA. Hotărârea respinge solicitările inculpaților de ridicare a restricțiilor și confirmă faptul că fostul vicepreședinte nu își poate relua atribuțiile.

În aceste condiții, Șerban Todorică rămâne complet în afara activității administrative, fără posibilitatea legală de a reveni în funcție pe durata măsurilor dispuse de instanță.

Acces blocat și funcție suspendată: lista restricțiilor

Decizia instanței impune o serie de restricții clare care transformă funcția de vicepreședinte într-una blocată simbolic: Vicepreședintele CJ suspendat nu poate intra în sediul Consiliului Județean Brașov sau în instituțiile subordonate (Compania Apa și ADI Apă).El nu are dreptul de a exercita funcția de vicepreședinte sau de a ocupa temporar poziția de președinte. Nu poate lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu poate părăsi țara aflându-se sub supravegherea Poliției.

Cum este afectată viața brașovenilor de acest blocaj

Lipsa unui vicepreședinte activ nu este doar o problemă de organigramă, ci are efecte directe asupra județului:Lucrările la drumurile județene și intervențiile de deszăpezire pot suferi întârzieri din cauza lipsei coordonării. Spitalele aflate sub autoritatea CJ întâmpină dificultăți în aprobarea rapidă a investițiilor necesare.Fără un responsabil cu atribuții depline, proiectele majore riscă depășirea termenelor și pierderea finanțărilor.

Riscurile asumate de președintele CJ Adrian Veștea

Prin refuzul de a pune pe ordinea de zi alegerea unui nou vicepreședinte, președintele CJ, Adrian Veștea, intră pe un teren minat. Specialiștii avertizează asupra unor riscuri majore:

Codul Administrativ obligă președintele să asigure funcționarea normală a instituției. Dacă un proiect major eșuează din cauza acestui blocaj, se poate argumenta vătămarea interesului public acțiunea putând fi încadrată la abuz în serviciu sau neglijență.

Prefectul județului Brașov poate soma Consiliul Județean să intre în legalitate sau poate ataca „inactivitatea” instituției în instanță (contencios administrativ).

Dacă județul suferă pierderi, instanța poate decide ca cel care a provocat blocajul să plătească daunele din propriul buzunar (răspundere patrimonială).

Din punct de vedere politic, păstrarea postului blocat pentru un inculpat poate fi interpretată ca un sprijin necuvenit, afectând integritatea instituției în fața cetățenilor.

Concluzie: administrația județului nu este un bun privat

În timp ce opoziția (USR-PMP) cere insistent o nouă numire, situația de la Brașov ridică o întrebare simplă: de ce se preferă un scaun gol în locul unei administrații funcționale?

Brașovenii sunt cei care pierd într-un județ condus „la jumătate”. Adrian Veștea se află acum în fața unei decizii critice: fie deblochează postul pentru un om care să muncească pentru județ, fie riscă un șir de consecințe pe care le va deconta politic.

Mărțișoare: Martie vine cu noroc

0
Mărțișoare: Martie vine cu noroc
Una dintre cele mai vechi legende ale mărțișorului vorbește despre cum a salvat Primăvara un ghiocel

l În jurul firului alb-roșu al Mărțișorului s-au împletit legende și povești nemuritoare
l Cel care dăruiește sau poartă un mărţişor la început de martie este ferit de rele şi îi merge bine tot anul

De la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la delicatele figurine sau daruri virtuale, Mărțișorul este unul dintre cele mai vechi și iubite obiceiuri specifice românilor. În jurul firului alb-roșu s-au împletit legende și povești nemuritoare. Unele vorbesc despre ursită, altele despre noroc și bucurie. Un fel de talismane aducătoare de fericire. Cel care dăruiește sau poartă un mărţişor este ferit de rele şi îi merge bine tot anul.

Mărţişorul se poate purta la mână, la gât, prins la piept ori la rever. În unele regiuni ale ţării, mărţişoarele sunt oferite inclusiv bărbaţilor. La început a fost un bănuţ. Apoi o ghindă, un nasture, un lemn uşor meşteşugit ori o monedă găurită de care se legau două aţe împletite – una albă şi alta neagră. În timp, roşul a luat locul negrului. Iar de la monedă s-a ajuns la forme diferite, ciudate ori vesele. Simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele povești, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca oile la munte.

Mărţişoarele norocului

Fiecare mărțișor are istoria lui. Ghiocelul vorbește despre primăvară și gingășie și se oferă îndeosebi copiilor. Trifoiul cu patru foi aduce noroc, rândunica vorbește despre bucuria vieții, inima despre dragoste, iar coșarul despre soartă. Numai câteva sunt însă mărțișoare norocului și se spune că ele te vor proteja tot anul. Iată ce semnificații spirituale au căpătat de-a lungul timpului:

• Cel dintâi ar fi trifoiul cu patru foi, simbol clasic al norocului.
• Hornarul. Cândva, coşarul era un meseriaş foarte căutat şi la fel de important ca un doctor sau un pompier. Aducea noroc pentru că de el depindeau vieţile oamenilor, un coş necurăţat putând provoca incendii şi asfixieri.
• Potcoava de cal. Aduce noroc numai dacă e îndreptată în sus, ca să nu scape norocul. Se spune că necuratul nu mai intră niciodată acolo unde vede atârnată o potcoavă. Și că vrăjitoarele călăresc măturile pentru că le e frică de cai. Potcoava ar apăra şi împotriva deochiului.
• Cheiţa. Se spune că trei chei purtate împreună deschid uşile pline cu noroc: cea a bogăţiei, cea a sănătăţii şi cea a iubirii. Grecii antici spuneau despre chei că sunt simbolul cunoaşterii şi al vieţii. Două chei încrucişate, una din argint şi una din aur, sunt emblema papală şi reprezintă „cheile ce deschid Regatul Cerurilor“. Cheiţa-mărţişor semnifică şansa de a găsi calea către succes.
• Buburuza. Este un mărţişor aducător de noroc şi protecţie, simbolul Fecioarei Maria. Reprezintă soarele. În unele legende indoeuropene, buburuza este soţia zeului fulgerelor, pedepsită de soţul ei pentru că l-a înşelat şi de aici cele 7 puncte negre (de câte ori i-a fost necredincioasă). În folclorul românesc, fetele şi flăcăii prindeau insectele, apoi le dădeau drumul zicând: „Mămăruţă, ruţă, Suie-mă-n căruţă, Şi-ncotro tu vei zbura, Acolo m-oi mărita/însura“. Cel ursit se credea că se află în direcţia în care zbura buburuza. Dacă stătea pe loc, persoana rămânea necăsătorită.

Mărțișoare: Martie vine cu noroc
Trifoiul cu patru foi, buburuza și potcoava, printre mărtișoarele care aduc mult noroc
Brățara alb-roșie cu bănuț de argint

Pe când romanii sărbătoreau ziua de 1 Martie drept prima zi a Anului Nou, ei aveau obiceiul să dăruiască fetelor tinere și copiilor bănuți din argint și mici podoabe să le poarte noroc. Cu timpul, românii, bulgarii sau macedonenii au preluat acest obicei și au legat bănuțul de un fir împletit cu roșu și alb.

Originea Mărțișorului nu poate fi stabilită cu exactitate, dar prin secolele XVII – XVIII femeile și copiii, de la sate și de la orașe, purtau deopotrivă șnur de mărțișor la gât și la mână, de care atârna un bănuț norocos. Nu se purta decât monedă din argint, pentru că argintul avea puterile lui magice să alunge necazurile, să îi țină sănătoși și curați la chip, frumoși și voioși tot anul. După ce treceau zilele Babelor, șnurul alb-roșu se lega la primul pom înflorit care îți ieșea în cale, iar bănuțul din argint se păstra cu sfințenie, mai ales de către fetele tinere, care îl puneau la salbă. Printre cele mai vechi mărțișoare cu bănuți descoperite, pe cele mai multe se găseau mesaje de iubire precum „Iubește pe cine te iubește!” sau se ștanța anul în care a fost dăruit și numele celei care îl purta.

Mărțișoare: Martie vine cu noroc
Bănuțul norocos, purtat la mână pe fir alb-roșu, a fost înlocuit în zilele noastre cu alte simboluri la fel de prețioase

Povestea potcoavei norocoase

Pe când era un simplu călugăr și se ocupa de fierărie, Sfântul Dunstan a fost vizitat de diavol care i-a cerut să-i potcovească armăsarul. Numai că tânărul călugăr și-a dat seama că este o ispită, l-a prins iute pe drac de un picior și l-a potcovit cu o potcoavă înroșită în foc. Urlând de durere, necuratul a promis că îi îndeplinește orice dorință, numai să scoată potcoava încinsă.

Sfântul Dunstan i-ar fi cerut să promită că nu se va atinge niciodată de o casă care are o potcoavă la ușă, iar diavolul a făcut jurământul pe dată.

De atunci se crede că cine are o potcoavă la intrarea în curte sau în casă este protejat de rele și are parte numai de noroc. De asemenea, cine găsește o potcoavă tocită pe drum va avea o mare bucurie în viață.

Un asemenea simbol puternic al norocolui s-a transformat ușor în mărțișor, în spațiul dunărean, iar potcoava cu șnurul alb-roșu este purtată de câteva secole pentru prosperitate și bucurie.

Mărţişoare cu o vechime de peste opt mii de ani

Cuvântul „mărţişor“ are origini latine şi este numele popular al lunii martie. Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. De altfel, Martie (Marţ) este încărcat de riturile începutului, căci, la început, 1 Martie marca Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol. Marte a fost la origini zeul primăverii, al vegetaţiei, ulterior căpătând valenţe războinice. În legendele noastre, Marte este un Moş hâtru şi capricios, care îşi bate joc de celelalte luni şi de oameni, prin schimbări neprevăzute ale vremii. Rădăcinile obiceiului de a dărui mărţişoare se pierd în timp, în epocile precreştine. În multe săpături arheologice pe teritoriul României s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Dovezi ale obiceiurilor de acum circa 8000 de ani au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei din judeţul Mehedinţi, unde au fost găsite coliere de care erau agăţate mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu. Se spune că dacii purtau la gât mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică vitejiei bărbatului.

Mărțișoare: Martie vine cu noroc
Siteul arheologic de la Schela Cladovei, în judeţul Mehedinţi, unde au fost găsite dovezi ale existenței mărțișoarelor de acum peste 8000 de ani
Mărţişoare dacice

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau pregătite încă din timpul iernii şi se purtau, ca şi acum, doar după 1 Martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe un fir textil sau chiar monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Monedele din aur, argint sau bronz indicau statutul social al celor care purtau arhaicele mărţişoare menite să aducă noroc şi să provoace vremea bună. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile cauzate de soare. Mărţişoarele erau purtate până când înmugureau copacii, fiind apoi atârnate de crengile lor.

Mărţişoare romane

Pe vremea romanilor, mărţişorul era legat de sărbătoarea începutului de an, care la acea vreme era marcat la 1 Martie. Cu această ocazie exista obiceiul de a se dărui un cadou: un fir roşu împletit cu unul alb care simbolizau roşul dragostea, fertilitatea, iar albul puritatea. La început, de firul împletit era legată o floricică. Simbolul împletirii roşu-alb se întâlneşte şi în tradiţiile orientale, roşul simbolizând principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva.

Până dau copacii în floare

La originile Mărţişorului aşa cum îl ştim noi astăzi, a stat o monedă de aur la care se ataşa o sfoară făcută din două părţi răsucite, una roşie şi alta albă, pe care copiii obişnuiau să o poarte la gât. Fetele purtau Mărţişorul până când înfloreau copacii, moment în care legau mărţişorul de trunchiul unui copac, iar cu moneda îşi cumpărau brânză, pentru a avea o faţă albă şi frumoasă tot anul. După un timp, moneda a fost înlocuită cu mărgele frumos colorate. În unele părţi ale ţării, mărţişorul este purtat la încheietura mâinii, toată luna martie. După care, înainte de răsăritul soarelui, fetele îl înnodau de trunchiul unui copac sau îl puneau într-un arbust de trandafiri, cu convingerea că toate dorinţele lor se vor împlini.

Mărțișoare: Martie vine cu noroc
Când înfloresc pomii, fetele leagă șnurul mărțișorului în crengi
Tradiţii în alb şi roşu

În folclorul românesc, anotimpurile sunt simbolizate cromatic: primăvara prin roşu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru sau albastru, iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune că şnurul de care se agaţă un mărţişor şi care este împletit în culorile alb-roşu este şi el un simbol al trecerii de la iarna cea albă şi rece, la primăvara mustind de viaţă ca focul şi sângele. Semnificaţia culorilor mai este tălmăcită şi altfel în credinţa populară: se poate spune că roşul, dat de foc, sânge şi soare, este atribuit vitalităţii femeii, iar albul, ca zăpada rece şi pură, ca apele înspumate, ca norii de pe cer, semnifică curajul bărbatului. Şnurul Mărţişorului este, astfel, simbolul împletirii inseparabile a celor două principii – o permanentă înnoire. Pentru a respecta tradiţia, Mărţişorul trebuie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 martie până când apar semnele de biruinţă ale primăverii: până ce înfloresc cireşii ori trandafirii, până se aude cucul cântând, până ce vin berzele sau rândunelele.

Pe 1 martie încep și zilele babelor

Babele vestesc şi ele venirea primăverii. Se spune că, în aceste zile de la început de martie, Baba Dochia, cea care aduce iarna, începe să-şi dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi şi astfel în fiecare şi afară se face puţin mai cald, iarna lăsând loc primăverii să vină. Babele reprezintă o tradiţie pur românească, iar obiceiul cere ca, de pe 1 până pe 9 martie, fiecare om să-şi aleagă o zi, sau mai bine zis o babă. Bătrânii spun că, aşa cum va fi vremea în acea zi, aşa este şi firea omului respectiv. Alţii spun că aşa cum este vremea în acea zi aşa va fi şi următorul an pentru omul respectiv. Adică, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor, dacă în schimb este întunecat, atunci acela nu este un om bun la suflet şi este cam supărăcios. Tot în tradiţia românească se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie.

Mărțișoare: Martie vine cu noroc
Babele vestesc şi ele venirea primăverii
Cum ne alegem Baba

Tradiţia este atât de veche încât adevăratele ei origini nici nu se mai cunosc. La fel cum se întâmpla şi cu interpretarea zilelor de naştere, pentru care există mai multe variante, la fel se întâmplă şi cu alegerea babelor; o metodă este aceea de a-ţi alege o zi oarecare între 1 şi 9 martie, o altă metodă este de a-ţi alege baba în funcţie de ziua de naştere, dacă ziua se află între 1 şi 9 ale oricărei luni atunci şi baba va fi în ziua respectivă, de exemplu dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie; dacă data naşterii este formată din două cifre atunci se procedează astfel: de exemplu cineva este născut pe 17 decembrie, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 1 + 7= 8, deci baba este pe 8 martie. Zilele Babelor sunt urmate de cele ale Moşilor sau Uncheşilor, care se sfârşesc de Alexii, la 17 martie. Graniţa dintre aceste zile este data de 9 martie, Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici. În popor se spune că atunci când zilele babelor sunt friguroase, „îs aspre rău babele, da’ doar or fi mai moi Uncheşii”. Credinţa generală este că vremea din ziua de 9 martie se va menţine timp de 40 de zile, şi chiar şi în ziua de Paşti.

Cele mai vechi legende ale Mărțisorului

• Una din cele mai vechi legende ale Mărțisorului spune că Soarele a coborât, într-o zi, la hora dintr-un sat, întruchipându-se într-o fecioară frumoasă. Un zmeu a răpit tânara fecioară și a închis-o într-o temniță. În acel moment, păsările au încetat să mai cânte, iar întreaga natură a stat în loc. Un tânăr curajos s-a hotărât într-o zi să înfrunte zmeul pentru a elibera Soarele astfel încât lucrurile să revină la normal.

După lupte ce au durat zile la rând, voinicul a câștigat lupta cu zmeul și a eliberat Soarele, readucând primăvara. Din păcate însă, rănile pe care zmeul i le-a făcut în timpul confruntării l-au doborât, sângele curgându-i șiroaie pe zăpada albă. Sângele voinicului de pe zăpada albă și reușita tânărului curajos sunt și astăzi celebrate prin purtarea firului alb-roșu în piept la venirea primăverii.

• A doua legendă arată că Primăvara se plimba într-o poiană, când a observat un ghiocel răsărit, pe care a vrut să îl ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Iarna a devenit mânioasă şi a trimis un frig teribil peste ghiocel care a îngheţat. Primăvara a dorit să îi ţină de cald cu mâinile şi s-a rănit la un deget, iar sângele i-a curs peste ghiocel, readucându-l la viaţă. Potrivit legendei, astfel, Primăvara a învins Iarna. Iar simbolul puterii binelui care învinge răul e snurul alb-roșu.

Ce trebuie să facem de 1 Martie

• Indiferent că suntem bărbaţi sau femei, tineri sau bătrâni, 1 Martie trebuie să ne prindă curaţi şi îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. Întâmpinăm venirea primăverii, un nou început, care poate să fie mai frumos, mai bogat, mai puternic. De Mărţişor, acum, nu mai există decât o singură regulă – aceea de a dărui. Dacă la începuturile mărţişorului cea care îl dăruia era femeia cea mai bătrână din casă, iar cel care îl primea – copilul, acum nu se mai ţine cont de această regulă. Ne-am obişnuit însă ca bărbaţii să dăruiască femeilor, iar copiii – celor mai în vârstă. Doar în unele zone din Moldova – în nord – fetele dăruiesc băieţilor, urmând ca ele să primească daruri de 8 Martie.

Hochei: Corona Brașov a fost învinsă de ACSH Gheorgheni

0
Hochei: Corona Brașov a fost învinsă de ACSH Gheorgheni

Corona Brașov a pierdut confruntarea cu ACSH Gheorgheni din Campionatul Național de hochei.

ACSH Gheorgheni a învins-o pe CSM Corona Braşov cu scorul de 4-2 ( 0-1, 1-0, 3-1), marți seara, pe Patinoarul Olimpic din Braşov, într-un meci care a contat pentru Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă. Brașovenii au deschis scorul în prima repriză prin Jared VanWormer. În repriza secundă, harghitenii au restabilit egalitatea, iar meciul a fost tranșat în ultima parte. Campioana s-a desprins la 3-1, Jeremy Welsh a readus din diferență, însă harghitenii au stabilit scorul final în ultimul minut al jocului.

ACSH Gheorgheni este lider autoritar în Campionatul Național cu 43 de puncte. Corona se menține pe locul secund cu 31 de puncte, Fenestela e pe trei cu 21 de puncte, iar HC Miercurea Ciuc și află pe locul 4 cu 20 de puncte. Cele patru echipe sunt calificate în Final Four-ul de la Brașov, turneu care va stabili campioana în perioada 6-7 martie.

Cațoiu Marius-Ionuț și Cațoiu Truță Victorița-aviz de mediu

0

Subsemnații Cațoiu Marius-Ionuț și Cațoiu Truță Victorița, cu domiciliul în jud. Brașov, localitatea Zărnești, str. Ștefan cel Mare nr. 16, anunță publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare pentru PUZ „Elaborare, avize și aprobare documentație de urbanism P.U.Z. pentru construire locuință, anexă și branșamente utilități”, propus a fi realizat în jud. Brașov, oraș Zărnești, CF nr. 117688 Zărnești, nr. cad. 117688, în vederea emiterii avizului de mediu. Publicul poate consulta prima variantă a planului la sediul Direcției Județene de Mediu Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în zilele de luni până vineri, între orele 8–16. Comentarii și sugestii se primesc în scris la sediul Direcției Județene de Mediu Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în termen de 15 zile de la data ultimului anunț.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

MODAROM SCM Brasov-Convocator

0

Administratorul Unic al MODAROM SCM Brasov, convoaca Adunarea Generala Ordinara in data de 30.03.2026 (prima convocare) ora 12:00 la sediul societatii din Brasov, B-dul Eroilor nr. 17, et. 4 al cladirii MODAROM si in data de 31.03.2026 (a doua convocare) in acelasi loc si la aceeasi ora, pentru toti membrii cooperatori inregistrati la Registrul Comertului la data 23.02.2026, cu urmatoarea ORDINE DE ZI: 1. Informare cu privire la indeplinirea formalitatilor legale privind depunerea la ONRC de pe langa Tribunalul Brasov si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a Hotararii nr. 6 adoptata in AGE a membrilor cooperatori din data de 11.11.2025. 2. Raportul Administratorului Unic pe anul financiar 2025. 3. Raportul cenzorilor pe anul financiar 2025. 4. Aprobarea situatiilor financiare (bilantul contabil) pe anul 2025 si repartizarea profitului aferent anului 2025. 5. Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe baza Programului de activitate pentru exercitiul financiar 2026. 6. Alegerea Administratorului Unic – Presedintele Societatii, avand in vedere ca mandatul actual expira la data de 20.04.2026. Lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de Administrator Unic – Presedinte se afla la sediul societatii, la dispozitia membrilor cooperatori, putand fi consultata si completata de acestia pana la data de 25.03.2026. 7. Discutarea si aprobarea contractului de administrare si gestionare a patrimoniului societatii MODAROM SCM Brasov. 8. Stabilirea indemnizatiei lunare cuvenita administratorului unic. 9. Stabilirea indemnizatiei lunare cuvenita cenzorilor.

Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.

Un tânăr care nu își găsea de lucru a ales închisoarea pentru a supraviețui

0
Un tânăr care nu își găsea de lucru a ales închisoarea pentru a supraviețui

Un caz neobișnuit din Rusia a atras atenția opiniei publice, după ce un tânăr de aproximativ 20 de ani a recurs la amenințări false cu bombă pentru a fi arestat și a-și asigura supraviețuirea.

Disperare după eșecul pe piața muncii

Tânărul, originar din Republica Bașkortostan, s-a mutat în Ufa după finalizarea studiilor și a stagiului militar, însă nu a reușit să își găsească un loc de muncă. Rămas fără bani și fără locuință, acesta a ajuns să considere închisoarea singura soluție pentru a avea un acoperiș și hrană.

Planul a inclus două tentative de a atrage atenția autorităților: mai întâi a amenințat un hotel că ar deține o bombă, fără a fi crezut, iar ulterior a repetat scenariul în aeroportul din Ufa, unde forțele de securitate au intervenit.

Condamnat la peste trei ani de detenție

După intervenție, autoritățile au constatat că tânărul nu avea explozibili asupra sa. Acesta a recunoscut că a recurs la gest pentru a fi arestat. În urma evaluării psihiatrice, s-a stabilit că a acționat conștient.

Instanța l-a condamnat la trei ani și două luni de detenție, considerând că faptele sale au pus în pericol siguranța publică, chiar dacă motivația a fost una de supraviețuire.

Un semnal de alarmă social

Cazul evidențiază o problemă socială tot mai prezentă: persoane aflate în situații extreme aleg să comită infracțiuni pentru a ajunge în sistemul penitenciar, perceput ca o alternativă mai sigură decât traiul în condiții precare.