Activitatea administrației județene din Brașov este grav afectată de un blocaj care durează de aproape trei luni. În timp ce deciziile urgente privind spitalele, infrastructura rutieră și proiectele cu fonduri europene întârzie, funcția de vicepreședinte ocupată de Șerban Todorică rămâne „înghețată”, deși acesta nu mai are dreptul legal să o exercite.
Decizia instanței: interdicții prelungite pentru Șerban Todorică
Pe 17 februarie 2026, Tribunalul Brașov a decis menținerea măsurii controlului judiciar impuse în dosarul instrumentat de DNA. Hotărârea respinge solicitările inculpaților de ridicare a restricțiilor și confirmă faptul că fostul vicepreședinte nu își poate relua atribuțiile.
În aceste condiții, Șerban Todorică rămâne complet în afara activității administrative, fără posibilitatea legală de a reveni în funcție pe durata măsurilor dispuse de instanță.
Acces blocat și funcție suspendată: lista restricțiilor
Decizia instanței impune o serie de restricții clare care transformă funcția de vicepreședinte într-una blocată simbolic: Vicepreședintele CJ suspendat nu poate intra în sediul Consiliului Județean Brașov sau în instituțiile subordonate (Compania Apa și ADI Apă).El nu are dreptul de a exercita funcția de vicepreședinte sau de a ocupa temporar poziția de președinte. Nu poate lua legătura cu persoanele implicate în dosar și nu poate părăsi țara aflându-se sub supravegherea Poliției.
Cum este afectată viața brașovenilor de acest blocaj
Lipsa unui vicepreședinte activ nu este doar o problemă de organigramă, ci are efecte directe asupra județului:Lucrările la drumurile județene și intervențiile de deszăpezire pot suferi întârzieri din cauza lipsei coordonării. Spitalele aflate sub autoritatea CJ întâmpină dificultăți în aprobarea rapidă a investițiilor necesare.Fără un responsabil cu atribuții depline, proiectele majore riscă depășirea termenelor și pierderea finanțărilor.
Riscurile asumate de președintele CJ Adrian Veștea
Prin refuzul de a pune pe ordinea de zi alegerea unui nou vicepreședinte, președintele CJ, Adrian Veștea, intră pe un teren minat. Specialiștii avertizează asupra unor riscuri majore:
Codul Administrativ obligă președintele să asigure funcționarea normală a instituției. Dacă un proiect major eșuează din cauza acestui blocaj, se poate argumenta vătămarea interesului public acțiunea putând fi încadrată la abuz în serviciu sau neglijență.
Prefectul județului Brașov poate soma Consiliul Județean să intre în legalitate sau poate ataca „inactivitatea” instituției în instanță (contencios administrativ).
Dacă județul suferă pierderi, instanța poate decide ca cel care a provocat blocajul să plătească daunele din propriul buzunar (răspundere patrimonială).
Din punct de vedere politic, păstrarea postului blocat pentru un inculpat poate fi interpretată ca un sprijin necuvenit, afectând integritatea instituției în fața cetățenilor.
Concluzie: administrația județului nu este un bun privat
În timp ce opoziția (USR-PMP) cere insistent o nouă numire, situația de la Brașov ridică o întrebare simplă: de ce se preferă un scaun gol în locul unei administrații funcționale?
Brașovenii sunt cei care pierd într-un județ condus „la jumătate”. Adrian Veștea se află acum în fața unei decizii critice: fie deblochează postul pentru un om care să muncească pentru județ, fie riscă un șir de consecințe pe care le va deconta politic.






