Brașovul continuă să se promoveze ca oraș european, ca destinație premium, ca magnet pentru turiști. Dar realitatea din teren contrazice orice broșură turistică. Două dintre cele mai importante repere ale orașului — Cetățuia de pe Dealul Straja și Strada Sforii — sunt închise, degradate și ignorate. Nu vorbim despre obiective secundare, ci despre identitatea vizuală și istorică a Brașovului. Cu toate acestea, administrația actuală le tratează ca pe niște detalii care pot fi amânate la nesfârșit.
Cetățuia – salvată de la privatizare, abandonată de municipalitate
Cetățuia a fost recuperată după ani de procese complicate. A fost cât pe ce să fie pierdută definitiv, fie transformată în hotel pentru polițiști, fie preluată de Universitatea Transilvania pentru săli de cursuri, fie redirecționată către alte destinații care ar fi exclus complet accesul public. În cele din urmă, monumentul a revenit în patrimoniul orașului, iar primele luni , în timpul mandatului primarului Allen Coliban,au părut promițătoare. S-a igienizat, s-au pus în siguranță zonele periculoase, s-au organizat evenimente culturale, iar Cetățuia a redevenit un spațiu viu, vizitat și apreciat.

Totul s-a oprit brusc în octombrie 2024,odată cu revenirea în fruntea primăriei a lui George Scripcaru, când accesul turiștilor a fost blocat. De atunci, timp de 17 luni, administrația a vorbit despre punere în siguranță, proiecte, studii, licitații și proceduri. În realitate, nu s-a lucrat nimic. Niciun utilaj, nicio echipă, nicio intervenție vizibilă Doar panotaj care anunță faptul că Cetățuia este în reparații.Poarta este zăvorâtă permanent cu un lanț și un lacăt solid. Zidurile estice se degradează accelerat, iar specialiștii avertizează că există un risc real de prăbușire. Cetățuia, simbolul orașului, se ruinează în timp ce autoritățile invocă birocrația ca scuză universală.

Pe Dealul Straja apar în pădure drumuri noi, tăieri suspecte și acces blocat
Dacă la Cetățuie nu se lucrează, în pădurea de sub ea se întâmplă altceva. Accesul din strada Eminescu a fost blocat peste noapte, cu lanțuri și lacăt,fără anunț public și fără justificare oficială. În pădure au apărut „toaletări” făcute cu TAF-ul, o metodă folosită în exploatări forestiere, nu în zone urbane sau protejate. Copaci tineri au fost tăiați la ras, iar în urma intervenției, în fata Cetățuii, a apărut un drum improvizat care pare să ducă spre câteva proprietăți private din zonă.

Este greu de crezut că toate acestea sunt simple coincidențe. Greu de crezut că actualul primar Scripcaru nu cunoaște bine situația proprietăților de pe Dealul Straja și interventiile care se fac pe tăcute acolo. În timp ce Cetățuia rămâne închisă și se degradează, în pădure se lucrează intens, dar nu pentru restaurarea monumentului.
Strada Sforii – un alt simbol închis, un alt dosar blocat
Strada Sforii, una dintre cele mai înguste străzi din Europa, este închisă de luni întregi. Oficial, pentru lucrări. Neoficial, pentru că administrația nu reușește să finalizeze nici măcar o intervenție într-un spațiu de câțiva zeci de metri lungime. În orice oraș turistic, un astfel de obiectiv ar fi fost restaurat rapid și repus în circuit. La Brașov, Strada Sforii a devenit un culoar închis cu garduri metalice, un simbol al neputinței administrative. Sute de turiști, care vin pentru acest obiectiv, rămân pe trotuar să privesc o poartă mascată șmecherește cu un banner imprimat cu o fotografie a ceea ce se află în spatele blocajului.
Brașovul pierde bani, turiști și identitate
În timp ce alte orașe își restaurează fortificațiile, își pun în valoare patrimoniul și atrag investiții, Brașovul ține închise două dintre cele mai importante obiective turistice. Monumentele se degradează, accesul public este blocat, proiectele sunt tergiversate, iar administrația nu oferă nicio perspectivă clară. Turismul nu se face cu sloganuri și consultări interminabile, ci cu monumente deschise, protejate și valorificate.
Cetățuia și Strada Sforii nu sunt doar obiective turistice. Sunt parte din ADN-ul orașului, repere istorice și culturale care ar trebui să fie protejate cu prioritate. Administrația actuală are obligația să le redea orașului, nu peste un an, nu după încă un studiu, nu după încă o licitație, ci acum.
Până atunci, brașovenii au tot dreptul să întrebe cine răspunde pentru faptul că două simboluri ale orașului sunt închise, degradate și ignorate.