• Şantierul scoate la lumină tot mai multe artefacte şi construcţii vechi
Pe latura sudică a Cetăţii Făgăraşului, în apropierea Turnului Tomory, au fost descoperite o latrină şi o reţea de canalizare din cărămidă. Aşa cum explică arheologul Adrian Ioniţă acestea ar data de la sfârşitul secolului XVII şi ar fi fost folosite pe tot parcursul secolului viitor. S-au mai descoperit tot felul de obiecte, pipe, vase de ceramică, sticlărie, o monedă. Cea mai valoroasă descoperire este însă blazonul lui Gabriel Bethleen, Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei între 1613-1629. ,,Lângă zidul sudic al cetăţii am descoperit o latrină care a funcţionat de la sfârşitul secolului al XVII pe tot parcursul secolul XVIII-lea. Aici am găsit o cantitate mare de materiale: vase de ceramică, bucăţi de ceramică, sticlărie, pipe şi o bucată dintr-o farfurie pe care era inscripţionat MAI. M-am gândit că din farfuria respectivă au mâncat cadrele militare, gardienii şi ofiţerii. În groapa respectivă am găsit şi foarte multe oase de animale. În această zonă austriecii au amenajat un sistem complex de canalizare cu o boltă mare din cărămidă, cu canale din cărămidă şi tencuită în interior. Această canalizare duce spre zidul cetăţii şi s-a păstrat destul de bine. Am descoperit şi rigole întregi de scurgere pentru apa pluvială. Austriecii adunau apa pluvială să adape caii, dar o foloseau şi în caz de incendii. În epoca comunistă canalele pluviale au fost închise cu beton, dar reţelele de canalizare au mai fost folosite. Pe vremea închisorii erau grupuri sociale în curtea cetăţii, iar scurgerile se făceau în canalizarea austriacă’’ a explicat arheologul Adrian Ioniţă.

Pasarele pentru vizitatori

Sub nivelul curţii cetăţii au fost descoperite canale, rigole şi o latrină. Arhitectul Adrian Ioniţă propune ca acestea să fie păstrate şi evidenţiate, iar turiştii să le poată observa de pe pasarele.
O astfel de idee a fost implementată la cetatea din Oradea. ,,Sper ca totul să se păstreze în plan aşa cum sunt şi să se construiască pasarele peste canalizare, iar vizitatorii să poată observa această descoperire. Totul depinde de proiect, dar şi de investiţiile care trebuie să se mai facă. Eu propun păstrarea acestora, deşi există o problemă cu apa din pământ. Nu ştiu cât este de viabilă ideea de a se vizita bolta (o parte din canalizare). Este o idee mai costisitoare, dar se poate rezolva. În acest caz voi propune două variante: turistul să coboare să vadă cum arată bolta unei canalizări de epocă pe interior sau să existe nişte lumini pe dedesubt şi să se construiască pasarele de trecere. Pe un perete aş expune fotografii din interiorul canalizării ca vizitatorul să-şi dea seama cum arată. Acestea sunt propunerile mele, dar proiectantul şi beneficiarul nu ştiu ce vor face” a mai explicat arheologul.

Săpăturile afectate de infiltrații

Lucrările din curtea castelului sunt afectate de apă, dacă săpăturile ajung la adâncimi mai mari. În fostele ateliere meşteşugăreşti care au funcţionat până în 1989 a fost descoperită, sub nivelul curţii, o cameră mediană. ,,În fostele ateliere unde se făceau covoare pe vremea lui Ceauşescu am găsit o cameră mediană care are intrarea din curte. Camera respectivă este mult sub nivelul curţii, a avut bolţi şi o fereastră trapezoidală care dădea spre şanţul de apărare. Respectiva încăpere are pe mijloc două fundaţii de piatră de 45 de cm grosime şi 70 cm între ele, dar deocamdată nu le-am descifrat rolul. Prima dată m-am dus cu gândul la nişte şine pentru tun care funcţionau acolo, dar cred că este doar o ipoteză. Nu ştiu dacă vom afla mai mute detalii despre camera mediană pentru că nu putem săpa mai jos din cauza apei. Proiectantul va trebui să găsească o soluţie tehnică pentru a intra în spaţiul respectiv. Uşa veche dinspre curte este mult sub nivel cetăţii şi nu mai este funcţională” a mai explicat arheologul.

Artefactele pot fi expuse

Lucrările în curtea castelului continuă. Adrian Ioniţă spune că va propune beneficiarului să organizeze o expoziţie cu toate artefactele descoperirile în timpul săpăturilor. ,,Îmi doresc şi propun ca la sfârşitul lucrărilor să se organizeze o expoziţie în care să se expună toate materialele descoperite în urma restaurării cetăţii şi evident să nu lipsească blazonul lui Gabriel Bethlen care a fost cea mai importantă descoperire din curtea cetăţii” a mai spus arheologul Adrian Ioniţă.