l De două ori a venit Klimt și în România: în anul 1884, la invitația Regelui Carol I, și în anul 1917, cu un an înainte de a muri
l Comanda primită de la Regele Carol I a fost una din cele mai importante lucrări pe care le-a făcut
Controversat la vremea sa, pictorul Gustav Klimt este acum unul dintre cei mai bine cotati pe plan mondial. În 2006, Portretul Adelei, cunoscut drept “Mona Lisa” a Austriei, a fost vândut cu 135 de milioane de dolari unui muzeu particular din New York. În lumea licitațiilor de artă, Klimt l-a detronat astfel pe Picasso.
La 45 de km de Brașov, Castelul Peleș ascunde comori rare ale acestui pictor invitat de însuși regele Carol I al Românei pentru a picta în castelul de la Sinaia. Unele picturi murale aflate în sala de teatru sau pe tavanul sălii de onoare din Peleș au fost reproduse în anul 2012 pentru a putea fi admirate mai ușor, în detaliu, de vizitatori.
Burghezi șocați
Pictura lui Klimt șoca burghezii Austriei, iar critica îi reproșa „urâțenia“ personajelor sale. Azi, Klimt este considerat unul dintre cei mai importanți pictori vienezi, și fondatorul curentului Art Nouveau. La fel ca Impresionismul, acest curent a pornit ca o revoltă contra stilului academic tradițional de artă. Creația lui Klimt este un omagiu adus femeii și e plină de un erotism rafinat. Alături de Mozart și de Strauss, reprezintă unul dintre pilonii identității vieneze.
Două vizite în România
De două ori a venit Klimt și în România, în anul 1884 și în anul 1917. Comanda primită de la Regele Carol I a fost una din cele mai importante lucrări pe care le-a făcut. A pictat pe piatră portretele strămoșilor regelui și portrete alegorice în Sala de Teatru a palatului. L-au ajutat un frate și un coleg de școală, în micul atelier pe care și l-au închiriat. Lucrările fost montate cu mare grijă. Ruxandra Beldiman, muzeograf la Palatul Peleș, a studiat mult viața artistului vienez. Despre vizitele lui în Ardeal nu se cunosc prea multe date. Se pare că tot el a pictat și decorațiile vechilui Teatru Național din București, care a fost bombardat în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Fiu de aurar
S-a născut în Baumgarten, lângă Viena, în familia unui gravor. Tatăl își avea atelierul în suburbiile Vienei. Meșterea cu mult aur și argint, dar afacerile îi mergeau prost. Familia a trăit chiar multă vreme în sărăcie. Împreună cu frații săi, Klimt a copilărit în atelierul tatălui. Peste ani a început să folosească mult auriu și argintiu în picturile lui, influențat de munca tatălui său și de amintirile copilăriei.
Sursă de inspirație pentru Brâncuși
Viena epocii lui Klimt înseamna cafenele boeme, valsul și femeile elegante. Portretelor oficiale ale marilor doamne de la curtea imperială a Habsburgilor, pictorul le răspundea cu cele ale femeilor fatale împodobite ca niște idoli orientali. Prietenii îl descriau ca pe un om câteodată depresiv, de multe ori însă vesel, glumeț, cu tabieturi sâcâitoare și reacții din cele mai ciudate, timid în general, dar și îndrăzneț. Pictorul Klimt rămâne în istoria artei ca părinte al „Secesiunii“ și ca primul artist modern. A fost o sursă de inspirație pentru sculptorul Brâncuși.
Decorator de biserici
Klimt a studiat la Școala de Arte Decorative din Viena, de la 14 ani. Încă de pe atunci a primit mici comenzi. În 1882, și-a deschis un atelier de pictură, împreună cu fratele său Ernst și cu colegul lui, Franz Matsch. S-au specializat în picturi murale. Afacerile nu le-au mers deloc rău. Au primit comenzi de la teatre, muzee, instituții publice, dar și biserici.
Picturi controversate
În 1892, i-au murit tatăl și fratele. A făcut rost de bani și s-a mutat într-un atelier mai mare, unde și-a continuat munca. În 1893, Klimt și Matsch au primit comanda să decoreze marele hol din Universitatea vieneză. Au fost mici certuri între cei doi artiști, iar comenzile au fost onorate cu întârziere. Seria de picturi „Filosofia“, „Medicina“ și „Justiția“ au provocat controverse. Câțiva ani mai târziu, lucrarea „Filosofia“ a fost expusă, așa neterminată, la Paris World Fair și a primit marele premiu al expoziției.
Mișcarea secesionistă
O dată cu trecerea anilor, Klimt simțea tot mai mult că arta vieneză se cramponează de normele academice. Mișcarea secesionistă din rândurile artiștilor îi încuraja pe tineri. Prima mare expoziție a acestora a atras 57.000 de vizitatori. Klimt a rămas în centrul acestui curent până la începutul secolului XX.
Somnul, viața și moartea
După anul 1900, Klimt s-a concentrat pe portrete și peisaje. Somnul, viața, speranța și moartea, au fost subiectele principale abordate de artistul vienez. A terminat două mari comenzi de picturi murale „The Beethoven Frieze“ și decorațiile pentru Palatul Stoclet. Multe veri și le-a petrecut la Attersee, lângă Salzburg. Peisajele de aici au fost o sursă importantă de inspirație.
„Sărutul“ amanților
Tot la Attersee, în 1907, a pictat și cel mai cunoscut tablou al său, ,,Sărutul“. Pictura îl reprezintă pe autor împreună cu una dintre iubitele sale. Tema celebrează atracția sexuală dintre cele două sexe. Pentru prima dată a fost expusă în public în 1908. Cele mai somptuoase portrete sunt cele ale iubitelor sale: Emilie, Adele, Margaret. Admiratorii artistului obișnuiau să spună despre frumoasele doamne: „Freud le interpreta visele, Klimt le pictează“. Grotescul morții și pulsiunea sexuală se împletesc în picturile lui.
Acum, celebra pictură „Sărutul“ se află în Galeria Belvedere din capitala Austriei. Tabloul este considerat un simbol al Vienei.
În dizgrația împăratului
Din 1900 până în 1903, Klimt a primit mai multe comenzi din partea Universității din Viena. Pentru lucările sale decorative a folosit mult metal, ceramică și sticlă. Împăratul Austriei, Franz Joseph II, nu îl agreea însă deloc pe Klimt. Atât de mult îi displăcea pictura lui, încât șoferul împăratului avea poruncă să ocolească toate clădirile decorate de artist. În 11 ianuarie 1918, Klimt s-a îmbolnăvit grav. A murit pe 6 februarie, de pneumonie. Cu numai un an înainte, fusese în vizită în România.
Peleș, reședința regilor României
Castelul Peleș a fost reședința preferată a Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914). Construcția sa a început în anul 1873 și a fost încheiată în anul 1914. Primul arhitect al castelului a fost Wilhelm Doderer, urmat de Johannes Schultz și de Karel Liman. Decorațiile interioare se datorează unor ateliere germane și austriece. Având diverse stiluri decorative (neo-Renaștere germană și italiană, neo-baroc german și austriac, rococo, hispano – maur) sălile castelului constituie cel mai reprezentativ ansamblu istoric din România. Se remarcă contribuțiile pictorului Gustav Klimt, reprezentând curentul Secession-ului vienez. Sfătuit de importanti istorici, Regele Carol I a strâns o colecție bogată de artă, o colecție de arme (cca.4000), precum și o valoroasă bibliotecă. Împreună cu soția sa, Regina Elisabeta, regele a încurajat artiștii. La castel, aveau rezervate apartamente poetul Vasile Alecsandri și muzicianul George Enescu. Peleșul putea fi vizitat de oricine își dorea asta, încă din vremea Regelui Carol I. A devenit muzeu în anul 1953. Pe vremea lui Ceaușescu, Palatul a fost închis.
135 milioane $ pentru „Portretul Adelei Bloch-Bauer“
Tabloul „Bauerngarten”, de Gustav Klimt, s-a vândut în martie 2017 la Sotheby’s Londra cu 48 de milioane de lire sterline, stabilind atunci al treilea cel mai ridicat preţ pentru o operă a artistului vândută în Europa. Estimat la 45 de milioane de lire sterline, lucrarea a fost adjudecată în final cu 47.971.250 de lire sterline, la licitaţia dedicată impresionismului şi artei moderne organizată la Londra.
Reprezentanţii casei de licitaţie au spus că tabloul de la 1907, „Bauerngarten”, este una dintre cele mai remarcabile lucrări ale artistului care a apărut pe piaţă. Klimt este totodată unul dintre cei 10 artişti a cărui operă a depăşit la licitaţii suma de 100 de milioane de dolari, următorii artişti în top fiind Gaugain, Cezanne, Rothko, Picasso, Modigliani, Bacon, Giacometti, Pollock şi De Kooning. La aceeaşi licitaţie, tabloul lui Pablo Picasso, „Plant de tomates”, a fost vândut pentru suma de 17 milioane de lire sterline. Tabloul lui Gustav Klimt „Portretul Adelei Bloch-Bauer“, una din capodoperele artistului, a fost vândut în iunie 2006 la o licitatie care a avut loc în New York, pentru fabuloasa suma de 135 milioane $. Adele Block-Bauer este singurul model pe care Klimt l-a imortalizat în două tablouri.