Acasă Blog Pagina 4786

O turistă s-a prăbușit în Canionul 7 Scări de lângă Brașov

0
AUTOR:Alex RAICU
O turistă  s-a accidentat grav în Canionul 7 Scări, după ce s-a prăbușit de pe o pasarelă. În încercarea de a face  o fotografie mai specială, femeia s-a aplecat prea tare peste balustradă și a căzut de pe platforma  a doua din canion. Ea a suferit mai multe fracturi.

„O clipă de neatenție și o zi placută de vacanță se poate transforma in coșmar. În incercarea de a prinde un unghi deosebit pentru poză, „victima” s-a prabușit de pe platforma a 2-a din canionul 7 Scari. Dacă pentru noi o adiere din canion și ceva apă rece in bocanci fac parte din rutina zilnică, amplificaâi acesti factori pentru cineva aflat in traumă (fractura maleolă dreapta – diagnosticul va fi confirmat final la spital), aflat în apă si cu haine de plimbare in oraș. Multumim personalului parcului de aventura 7Scari pentru sprijinul in transportul „motorizat” al echipei, colegului Daniel de la Salvamont Mun. Brașov(s-a nimerit și el pe acolo), si nu in ultimul rând SMURD pentru efortul depus de a ajunge cu ambulanța cat mai sus. Altfel acțiunea s-ar fi prelungit prin transportul „la mâna” al pacientului“, se arată într-o postare a Serviciului de Salvamont Brașov.

 

Ocupăm locul 9 în Europa la risipa alimentară: 2,2 milioane de tone de alimente aruncate anual

0

O treime din producția de alimente la nivel global ajunge în fiecare an la gunoi. Nu o spunem noi, ci rapoartele anuale ale statelor lumii, iar România nu face rabat de la aceste statistici! În fiecare lună, un român aruncă la coș aproximativ 16 kilograme de mâncare. „Legislația din România înțelege prin ”risipa alimentară” situația în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman, fie pentru că sunt degradate, fie pentru că sunt distruse”, explică Bogdan Constantinescu, managerul BRAI CATA SRL.

Motive pentru a deveni mai ponderați sunt multe, însă amintim doar câteva dintre ele:

– 25 % din populația României trăieşte la limita sărăciei. Ideal ar fi ca ceea ce nu avem nevoie sau nu consumăm, să putem împărți cu cei mai puțin favorizați;

– Aproximativ 5 milioane de români își asigură hrana cu mare dificultate;

– Peste 200 de mii de copii adorm flămânzi la noi în țară.

Statisticile Uniunii Europene arată că România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare țări din Europa, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an. Motivele pentru care alimentele ajung la gunoi sunt și ele variate: mâncarea se degradează prea repede, oamenii estimează greșit când cumpără sau fac cumpărături în exces.

Gospodăriile cresc considerabil procentul risipei

Cea mai mare risipă de alimente vine din gospodării, în România cel mai des ajunge la gunoi hrana gătită (24%), urmată de fructe (22%), legume (21%), iar 20% este procentul reprezentat de produsele de panificație.

Nici produsele lactate nu sunt achiziționate corespunzător, pentru că aproximativ 11% ajung la coș.

Datele privind risipa alimentară sunt centralizate în fiecare an de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Iată câteva din modalitățile prin care puteți preveni risipa alimentară:

► cumpărați produsele necesare pentru hrana zilnică în cantități moderate și planificați-vă cât mai echilibrat mesele;

► pentru păstrarea mai bună a alimentelor, o mare parte a produselor achiziționate se pot congela;

► puteți împărți cu prietenii, vecinii și rudele alimentele bune, pe care nu le mai consumați;

► citirea etichetelor produselor, în momentul cumpărării, vă ajută să le consumați în timp util;

► învățați să re-utilizați resturile;

► responsabilitatea este necesară nu doar la cumpărarea produselor, ci și la aruncarea lor la coș: învățați să separați ambalajele în mod corespunzător.

“Problema accesului la alimente constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial”

Potrivit unui comunicat de presă emis anul trecut de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate, în România prin Legea nr.47/2016 ziua de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare. “Risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. La fel de importantă este asigurarea securității alimentare a populației. Accesul populației la produse agro-alimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră a tuturor statelor lumii, dar în primul rând a celor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Problema accesului la alimente constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial. Asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii, contribuie la liniștea socială, la stabilitate și prosperitate, iar în mod asemănător este necesar consumul responsabil”, subliniază managerul general al BRAI CATA SRL, Bogdan Constantinescu.

Cu două tăișuri: Condiții mai rigide pentru obținerea vizei de flotant

0

l Solicitantul trebuie să locuiască mai mult de 15 zile la locuinţa secundară, trebuie declarat motivul stabilirii reşedinţei şi, dacă sunt mai multe cereri la aceeaşi adresă, se fac verificări

Ministerul Afacerilor Interne a anunţat, luni, noi măsuri pentru acordarea vizei de flotant, care au intrat deja în vigoare. Solicitantul trebuie să locuiască mai mult de 15 zile la locuinţa secundară, trebuie declarat motivul stabilirii reşedinţei şi, dacă sunt mai multe cereri la aceeaşi adresă, se fac verificări. Dacă în urma verificărilor se constată că persoana respectivă nu locuieşte efectiv la adresa declarată, solicitarea de reşedinţă se respinge.

Cu declarație pe propria răspundere

„Direcţia de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a introdus noi măsuri de verificare suplimentară pentru adresele unde se constată un număr mai mare de cereri pentru stabilirea reşedinţei. Acestea au fost transmise şi către Serviciile de Evidenţă a Persoanelor din teritoriu pentru a fi aplicate. Astfel, în toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor”, a transmis, luni, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog. Potrivit acesteia, solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. De asemenea, declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor.

Ce se verifică

La primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi:

1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă

2. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată.

În situaţia în care, din verificările efectuate de către poliţişti rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, a mai anunţat Dajbog. Aceste verificări vor fi dispuse şi în situaţia în care se înregistrează un număr mare de solicitări la aceeaşi adresă/adrese distincte. „Practic, se vor avea în vedere şi cazurile în care cererile s-au depus, succesiv, la intervale relativ scurte de timp, pentru aceeaşi adresă. Prin «număr mare de solicitări» se înţelege un număr care depăşeşte media zilnică, săptămânală sau lunară. Prin aceste măsuri se pot monitoriza îndeplinirea condiţiilor necesare pentru acordarea vizelor de reşedinţa pentru cetăţenii cu drept de vot şi verificarea legalităţii acestora, în cazul constatării unei evoluţii semnificative a numărului de persoane care îşi stabilesc reşedinţa intr-o anumită circumscripţie electorală”, a transmis purtătorul de cuvânt al MAI.

Cine nu are viză de flotant până în 4 septembrie nu va putea vota în noua localitate de reședință

Biroul Electoral Central (BEC) a decis pe 7 septembrie ca românii care nu şi-au făcut viză de flotant până cel târziu în 4 septembrie să nu poată vota decât în localitatea de domiciliu la alegerile locale din 27 septembrie. Potrivit unor surse din BEC, decizia a fost luată cu votul tuturor judecătorilor membri BEC și al reprezentanților PSD și ALDE, iar împotrivă au votat reprezentanții USR, PNL, UDMR și cei ai Autorității Electorale Permanente. Aceleași surse din cadrul BEC au precizat pentru HotNews.ro că hotărârea BEC ar avea și o problemă de legalitate având în vedere că stabilește o interdicție pentru trecut (adoptată pe 7 septembrie și care stabilește un termen restrictiv anterior, pe 4 septembrie).

Ce spune șeful AEP

Președintele AEP, Constantin Mitulețu Buică, a declarat pentru HotNews.ro că hotărârea Biroului Electoral Central „trebuie luată ca atare”:

„Înseamnă că cei care nu şi-au făcut viză de flotant până în 4 septembrie vor putea vota la alegerile locale doar în localitatea unde au domiciliul. Hotărârea trebuie luată ca atare, iar eu nu pot comenta mai mult, mai ales că în acea ședință de ieri în care a fost luată au fost deliberări. Potrivit cutumei, luăm ca atare aceste decizii”.

Ce prevede hotârârea Biroului Electoral Central:

Alegătorul care, până cel mai târziu în data de 4 septembrie 2020, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată pe actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorate permanente cu adresa de reşedinţă.

Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare la care este arondată strada ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate.

Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie 2020 îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia.

În cazul alegătorilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, aceştia pot depune cereri pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea sau sectorul municipiului Bucureşti în care se află secţie de votare. Cererea va fi depusă numai la secţia de votare la care este arondat imobilul unde solicită să se deplaseze urna specială, în preziua votului – 26 septembrie 2020, între orele 18.00-20.00, cu excepţia situaţiilor în care cauza de boală sau invaliditate survine ulterior.

Alegătorii care sunt internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea sau, în cazul municipiului Bucureţti, în sectorul pe raza căruia se află unitatea respectivă.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

Ce prevedea legea veche

Legea permitea cetățenilor cu viză de flotant să voteze în noua localitate de reședință chiar și dacă își scoteau viza de flotant în ziua alegerilor

Potrivit legislației în vigoare (care s-a aplicat și la alegerile din 2016), alegătorii cu viză de flotant (care practic și-au schimbat reședința) puteau vota în noua localitatea de reședință în două moduri:

– pe lista permanentă – dacă depun în prelabil până pe 4 septembrie 2020 o cerere la primăria respectivă pentru a fi înscriși în Registrul electoral.

– pe lista suplimentară – dacă au viza de flotant pentru acea localitate și NU au depus o cerere de înscriere în registrul electoral din acea localitate.

Cifre: COVID 19 a omorât la Brașov 173 de oameni

0

l Din cei 4900 de pacinți înregistrați ca infectați cu COVID de la începutul pandemiei, 3.981 au fost declarați vindecați

1136 de noi cazuri de COVID-19 au fost depistate ieri în România din 20.552 de teste prelucrate, iar alte 41 de decese au fost raportate. 7199 de persoane erau internate, dintre care 460 de pacienți se află la Terapie Intensivă. La Brașov, ieri au fost confirmate 44 de noi cazuri de COVID 19, numărul total al îmbolnăvirilor, de la început pandemiei și până acum, fiind 4900.
Instituția Prefectului informează că, potrivit datelor centralizate ieri de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică privind COVID-19 în județul Brașov se prezintă astfel:
■ 3.981 pacienți declarați vindecați
■ 361 pacienți internați în spitale
■ 473 persoane cu test pozitiv aflate la domicilii, care au consimțit să se izoleze
■ 295 persoane aflate în carantină la domiciliu
■ 0 persoane aflate în carantină instituționalizată
■ 173 persoane decedate
Instituția Prefectului solicită cetățenilor precauție, evitarea creării de aglomerații și a deplasărilor inutile, igienizarea/dezinfectarea frecventă a mâinilor, purtarea mijloacelor de protecție individuală, măsuri care sunt necesare pentru a proteja sănătatea tuturor. La linia telefonică TelVerde 0800 800 165 cetățenii pot sesiza cazurile de încălcare a normelor de protecție sanitară.

Compania Apa va decolmata rețelele de canalizare, dar tot nu scăpăm de inundații

0

După ce a decolmatat canalul din Șchei, de pe strada Ilie Birț și apoi o parte din rețelele de canalizare blocate în zona bartolomeu, Compania Apa a anunțat că va interveni, în zilele următoare, la deversorul de pe strada Avram Iancu, la intersecție cu str. Mori. Aceasta este, de asemenea, o zonă unde ploile torențiale căzute în ultima vreme au antrenat cantități foarte mari de pietriș și deșeuri menajere ce au blocat scurgerea normală a apei și astfel s-au produs inundații de scurtă durată. „Deversorul trebuie curățat în mod responsabil, tocmai pentru a evita situația de la sfârșitul lunii august. În acest context, va fi utilizat un utilaj special destinat acestui tip de rețele, astfel încât operațiunea de curățare să fie realizată cât mai rapid și în mod eficient”, a anunțat conducerea Companiei Apa Brașov. Pe de altă parte, reprezentanții Companiei Apa au ținut să precizeze că inundațiile sunt și o cauză a „shimbărilor climatice“. „În contextul schimbărilor climatice, ploile torențiale se înmulțesc, iar cantitățile mari care cad într-un timp foarte scurt nu pot fi preluate integral de sistemul public de canalizare, în situația în care volumul de apă care cade într-o singură zi, în urma unor astfel de ruperi de nori, este unul dublu față de media anului 2019, de 45 de litri/metru pătrat”, au explicat reprezentanții Companiei Apa.

Aproape 4.400 de ghiozdane îi așteaptă pe boboci în prima zi de școală

0

Primul ghiozdan, plin cu rechizite a ajuns deja în toate școlile din municipiul Brașov, iar în prima zi de școală va fi distribuit elevilor din clasele pregătitoare și din clasele I, alături de materialele pentru prevenirea răspândirii coronavirusului – măști, dezinfectanți, viziere, măscuțe. Pentru acest an s-au achiziționat 2.193 de pachete, ghiozdan și rechizite, pentru elevii din clasa pregătitoare și 2.194 de pachete pentru elevii din clasa I, valoarea acestora fiind de 253.878,17 lei, fonduri alocate din bugetul local. Pachetul cu rechizite școlare „Primul ghiozdan” pentru elevii înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2020-2021 conține: două caiete dictando 24 file, 4 caiete matematică 24 file, un caiet cu foaie velină A5 24 file, un caiet biologie 24 file, două blocuri de desen A4 20 file, 10 creioane negre, un set de creioane colorate (1 set/12 bucăți), gumă, ascuțitoare, penar, acuarele, pensule (diferite mărimi), ghiozdan, planşetă, plastilină, coperți caiet A5 (5 bucăţi), copertă caiet biologie, hârtie glasată (1 set 10 file – 6 culori), carton colorat (1 set 10 file –6 culori), două tuburi de lipici, o mapă de plastic A4 cu șină, 50 de folii de plastic transparente pentru protecție documente A4 , pungă cadou de hârtie. Pachetul cu rechizite școlare „Primul ghiozdan” pentru elevii înscrişi în clasa I în anul şcolar 2020-2021 conține: 4 caiete tip I 24 file, două caiete tip II 24 file , 6 caiete matematică 24 file, două blocuri de desen A4 20 file, un caiet foaie velină A5 24 file, un caiet biologie 24 file, 10 creioane negre, un stilou cu 24 de rezerve, un pix cu cerneală specială – termosensibilă 0,7 mm, un set de creioane colorate (1 set/12 bucăți), gumă (2 bucăți), riglă, penar, acuarele, pensule (diferite mărimi), ghiozdan, ascuţitoare, coperte caiet A5 (7 bucăți), copertă caiet biologie, hârtie glasată (1 set, 10 file –6 culori), carton colorat (1 set 10 file – 6 culori), mapă plastic A4 cu șină, lipici tub (2 buc), folie plastic transparentă protecție pentru documente A4 (10 bucăți), pungă cadou de hârtie.

Lucrările de eficienizare energetică a Liceului „Andrei Mureșanu“ s-au scumpit

0

l Lucrările suplimentare sunt cuprinse proiectul tehnic al firmei executante, valoarea acestora fiind de 947.760 lei, fără TVA

Lucrările de eficientizare a Corpului B al Liceul „Andrei Mureșanu“ din Brașov sunt mai scumpe decât estimarea inițială, asta pentru că este nevoie de intervenții suplimentare. Astfel, potrivit unui anunț publicat pe SICAP (platforma electronică de achiziții publice), lucrările suplimentare sunt cuprinse proiectul tehnic întocmit de SC Romfit Grup SRL/ firma care execută lucrările, valoarea acestora fiind de 947.760 lei, fără TVA. Inițial, valoarea lucrărilor era de eficientizare energetică a Corpului B al Liceului „Andrei Mureșanu“ era de 3,184 milioane lei. Lucările de eficientizare energetică ale clădirii liceului se referă la reabilitarea termică a imobilului (anvelopă, instalaţii şi utilizare energie regenerabilă), dar și la aplicarea unor soluţii de conformare a clădirii pentru asigurarea securităţii la incendiu, igienă, sănătate şi mediu. Acetse lucrări includ, printre altele, termoizolarea planşeului de la ultimul nivel, înlocuirea tîmplăriei existente, înlocuirea echipamentelor şi instalaţiilor în centrala termică, instalarea unor panouri solare pentru producerea apei calde şi utilizarea unui sistem de încălzire cu pompa de căldură aer-apă.
Corpul B al clădirii Liceului „Andrei Mureşanu“ a fost construit în anul 1946. Clădirea are regim de înălţime S+D+P+E+Mp (subsol, demisol, parter, etaj, mansardă), suprafaţa construită la sol fiind de 810,10 metri pătraţi, iar suprafaţa construită desfăşurată, 2673,48 metri pătraţi. Clădirea are în componenţă 10 case ale scării, două ateliere, două centrale termice, patru magazii, sală de mese, bucătărie, cameră de spălat vase, opt holuri, baie, pivniţă, cameră spălătorie, cinci grupuri sanitare, cameră zarzavat, carmangerie, depozit veselă, 12 săli de clasă, bibliotecă, 3 vestibule, contabilitate, birou administraţe, cancelarie, cabinet psihopedagogic, debara. În prezent, sistemul de încălzire a imobilului este asigurat de centrala proprie, cu un randament scăzut, după cum a arătat auditul energetic comandat de Municipalitate. În acelaşi audit energetic s-a constatat că elementele de construcţie ale anvelopei clădirii nu îndeplinesc exigenţele de izolare termică, ceea ce atrage consumuri mari de energie în principal la încălzire.

Cetatea Făgărașului va avea două poduri de lemn pentru acces

0

Constructorul care lucrează la restaurarea cetății Făgărașului a începutu forările pentru construirea primului din cele două poduri care vor fac e legătura cu obiectivul istoric, peste apa care înconjoară zidurile. Reprezentanții Primăriei Făgăraș spun că vor fi forați 14 piloți la o adâncime de peste 10 metri, care vor fi armați și betonați. Deasupra lor va fi montată o grindă, apoi se va construi podul din lemn de stejar. După ce va fi finalizat – în cursul acestui an, potrivit constructorului – accesul în cetate va fi permis pe aici, astfel încât să înceapă lucrările pentru podul mobil, care va fi pe latura de est, unde se află actuala intrare.
Până acum, la Cetatea Făgărașului au fost restaurate bastionul Cuptorului și bastionul Toboșarului, iar în curtea exterioară au fost realizate rețelele de apă pluvială și menajeră și montați hidranții. S-au mai executat săpături la viitoarele ateliere meșteșugărești și, în prezent, acestea sunt armate. De asemenea, bolta de la fosta pulberărie de pe latura de sud a fost reconstruită „de la zero”, iar în prezent, se lucrează și la refacerea acoperișului. Reprezentanții primăriei spun că lucrările sunt executate conform graficului stabilit, astfel că se vor sfârși în anul 2022, așa cum prevede contractul încheiat cu firmele asociate Troia Premium Construct și Pro Construct.

(M.P)

Proiecte în pădure: Bike-park-ul din Postăvarul, construit în colaborare cu o firmă americană

0

l Valoarea estimată a contractului este de 1,112 milioane lei fără TVA, iar termenul de execuţie, de 20 de luni de la atribuirea contractului şi emiterea ordinului de începere

O firmă din Brașov și una din Statele Unite vor să amenajeze, împreună,  bike-park-ul din Postăvarul. La 7 septembrie, data limită de depunere a ofertelor, singura care a depus toată documentația necesară licitației a fost firma Trail Bros SRL Brașov care are ca terț susținător, compania americană Momentum Trail Concepts. Valoarea estimată a contractului este de 1,112 milioane lei fără TVA, iar termenul de execuţie, de 20 de luni de la atribuirea contractului şi emiterea ordinului de începere.

La final, 20 de kilometri de trasee de mountain-bike

TrailBros SRL este aceeași firmă care amenajează în această perioadă și cele trei trasee de mountain-bike din Postăvarul, în cadrul proiectului derulat de Asociația NH Bike, în parteneriat cu Primăria Brașov. Lucrarea este una mai complexă decât cea pe care TrailBros o derulează în prezent în Postăvaru, spun reprezentanţii Municipalităţii, însă este de aşteptat ca aportul companiei americane, care are mare experienţă în domeniu, să fie unul consistent. Investiţia presupune amenajarea a trei trasee, de diferite grade de dificultate şi lungimi pentru coborârea cu bicicleta din Masivul Postăvarul, în zona pădurii. Traseele de coborâre care vor fi amenajate în Postăvarul, în cadrul acestui proiect, alături de cele amenajate de NH Bike ar putea face din Poiana Braşov cea mai bună opțiune de petrecere a timpului liber, atât pentru brașoveni, cât și pentru turiștii îndrăgostiți de acest sport. Când ambele proiecte vor fi gata, în Postăvarul vor fi peste 20 de kilometri de trasee de mountain-bike.

Trei trasee cu diferite grade de dificultate

În acest proiect, câştigătorul contractului va trebui să amenajeze trei trasee, unul dificil, unul de dificultate medie şi unul de dificultate mică. Cel mai dificil dintre cele trei va avea o lungime de 3.141,60 m şi face legătura între staţia superioară a telegondolei şi staţiile inferioare ale telegondolei şi telecabinei Kanzel. Acesta se desprinde spre dreapta din drumul ce face legătura între staţia superioară a telegondolei şi pârtia Lupului, la 6 m în aval de staţia superioară a teleschiului Ruia, merge aproximativ paralel cu acesta, după care intră în pădure. Traseul de biciclete se prezintă sinuos, fiind alcătuit din 189 curbe circulare cu raze cuprinse 3 m şi 25 m, a căror lungime cumulată de 1.940,41m, reprezintă 62% din lungimea totală a pistei. Curbele cu raze mici vor fi amenajate cu supraînălţare (contrapantă), iar cele cu raze mari se vor amenaja ca în aliniament. Din punctul de vedere al vizibilităţii, elementele geometrice ale traseului, condiţiile topografice şi vegetaţia permit asigurarea unei distanţe medii de vizibilitate de 15 m. Traseul 2, este unul uşor, cu o lungime de 4.070,60 metri, va fi amenajat între staţia superioară a teleschului Ruia şi staţia inferioară a telegondolei. După intersecţia cu axul telescaunului 6CLD, traseul îşi schimbă orientarea şi continuă printr-o succesiune de serpentine orientate pe direcţie nord-vestică, în afara şi interiorul pădurii până în jurul km 3+670, unde intră pe traseul drumului Albastru şi continuă până la staţia inferioară a telegondolei.  Din punct de vedere al amenajării în plan, traseul pistei a doua de biciclete se prezintă sinuos, fiind alcătuit din 199 de curbe circulare, cu raze cuprinse 3 m şi 20 m, a căror lungime cumulată de 2.315,39 m, reprezintă 57% din lungimea totală a pistei. Cel de al treilea traseu va fi unul de dificultate medie, 3.936,16 metri, între staţia superioară a teleschiului şi  este cel mai îndepărtat traseu din cele trei trasee. Acesta se suprapune pe primii 130 m peste traseul 2, după care se desprinde spre stânga și continuă în interiorul pădurii, după care traversează drumul existent și reintră în pădure continuând cu un traseu sinuos. Din această lungime, 395,35 m sunt aranjați în lungul pârtiei Lupului, pe partea stângă a acesteia. Traseul pistei de biciclete se prezintă mai puțin sinuos decât celelalte două trasee, fiind alcătuit din 150 curbe circulare cu raze cuprinse 4 m şi 33 m, a căror lungime cumulată, de 2.004,51 m, reprezintă 51% din lungimea totală a pistei.

TAMTAM Festival revine la Brașov

0

l Vineri și sâmbătă, peste 70 de artiști vor susține mai mult de 30 de reprezentații

TAMTAM Festival Brașov, eveniment aflat la cea de-a doua ediție, va avea loc între 11 și 12 septembrie în centrul vechi al orașului, și va fi transmis online pe tamtam.live. Peste 70 de artiști vor susține mai mult de 30 de reprezentații, acoperind cele cinci arte – muzica, teatrul, dansul, filmul și artele vizuale. Ediția specială din acest an își propune să susțină artiștii români și să reînvie arta în peisajul cultural din Brașov. Accesul la reprezentațiile artistice este gratuit, în limita locurilor disponibile, și cu respectarea măsurilor de siguranță pentru public, care se impun, în contextul actual.

Stadionul de la Șaguna, scena principală

Programul festivalului începe în fiecare zi de la ora 13.00, și se termină, vineri, la ora 22.00, iar sâmbătă, la ora 23.00. Reprezentațiile vor avea loc pe stadionul Colegiului Național Andrei Șaguna (scena principală), la Bastionul Țesătorilor (teatru), la galeria KronArt (colțul muzicii clasice), în spațiul din fața Centrului Cultural Reduta, în Piața Brassai și pe terasele câtorva localuri de pe strada Republicii, unde își vor face apariția artiști solo și duete.
La scena mare de pe Arena Colegiului Național Andrei Șaguna va fi permis accesul a maximum 500 de persoane, conform normelor în vigoare de la ora actuală. Aici vor fi amplasate scaune la o distanța de 1,5 m unul față de celălalt. La Galeria KronArt este permis accesul a 40-50 de persoane. Concertele de aici se vor desfășura cu geamurile deschise, astfel încât publicul să poată asculta și de afară. La Bastionul Țesătorilor este permis accesul a 100 de persoane, în timp ce în Piața Brassai vor putea participa la eveniment maximum 200 de persoane.

Fiecare scenă va fi semnalizată și ,,asigurată“

Fiecare scenă va fi semnalizată și perimetrul acesteia delimitat, iar accesul se va realiza în sensuri diferite. La intrare, persoanele pot vor primi mască la cerere, dacă nu dispun de una, urmând ca apoi, fiecare spectator să se dezinfecteze pe mâini cu soluții de igienizare, puse la dispoziție de organizatori. Tot procesul va fi supravegheat de 50 de voluntari și de reprezentanți ai autorităților locale, care se vor asigura de respectarea tuturor măsurilor de siguranță.

Artiști cunoscuți și debutanți

„Brașovul, inima țării, va continua să bată cu putere din punct de vedere artistic și în 2020, ca urmare a sprijinului primit din partea comunității artistice și a iubitorilor de cultură. Dorim să construim din nou o scenă și să lăsăm emoțiile artiștilor și bucuria spectatorilor să se manifeste liber, respectând întru totul măsurile de siguranță impuse”, spune. Horia Mihail, directorul general și inițiatorul festivalului. Ediția de anul acesta a festivalului va aduce pe scenă exclusiv artiști din România, nume deja consacrate, precum Compact, byron cu MUSE Quartet, Jazzy Jo, Horia Mihail, Ionuț Bogdan Ștefănescu, Tango Trio Bucharest, dar și artiști aflați la început de drum, pentru a susține continuitatea actului cultural autohton.