1.8 C
Braşov
Acasă Blog Pagina 4783

Casă făcută scrum, la Cheia

De către
M.Ex.
-
0

O casă s-a făcut scrum în satul Cheia. Flăcările au izbucnit ca din senin, iar vâlvătaia a cuprins casa ca o torță. Patru autospeciale cu apă și spumă au fost trimise la fața locului, o autoscară și un echipaj SMURD. Pentru că focul nu a putut fi domolit, alte două echipaje de la Serviciile de Voluntari din Cristian și Bran au venit în ajutor. Mai bine de jumătate din casa din lemn a fost mistuită de flăcări. Din fericire nu s-au înregistrat victime. Pompierii încearcă acum să stabilească din ce cauză a izbucnit incendiul.

Doar prin programare telefonică: Donează viață!

De către
M.Ex.
-
0

• Braşovenii pot obţine un bilet la UNTOLD sau NEVERSEA dacă donează sânge sau plasmă în acest weekend
Braşovenii au ocazia de a face o faptă bună şi de a obţine, în acelaşi timp, un bilet la următoarea ediţie a Festivalului UNTOLD sau a Festivalului NEVERSEA, donând sânge sau plasmă, în cazul foştilor pacienţi care au trecut cu bine de infectarea cu SARS-CoV-2. Sâmbătă, 5 septembrie și duminică, 6 septembrie, caravana mobilă BLOOD NETWORK se va afla în Brașov, la Centrul de Transfuzii din strada Doctor Victor Babeș, nr. 21, între orele 08.00-14.00.

Numărul donatorilor de plasmă este în creştere

Donarea de sânge în cadrul caravanei mobile se face doar prin programare telefonică, la numărul de telefon 0730.073.940, de luni până vineri, între 9:00 și 16:00. Programările pentru caravana mobilă de la Brașov se face până pe 4 septembrie la numărul de telefon menționat mai sus. Același lucru îl pot face și pacienții care s-au vindecat de COVID-19 și care doresc să doneze plasmă pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu virusul. De altel, se pare că la Braşov a crescut numărul celor care, trecând de infecţia cu SARS-CoV-2 au ales să doneze plasmă convalescentă. Dr. Camelia Roşu, coordonatorul Centrului de Transfuzii Sanguine Braşov, spune că săptămâna trecută au fost trei zile pline cu donatori, cu câte trei sau patru afereze pe zi, inclusiv sâmbăta.

În Braşov, prima donare de plasmă pentru tratarea COVID s-a făcut în luna mai

La Braşov, prima procedură de donare de plasmă convalescentă de la un pacient vinecat de COVID-19 s-a făcut, la Centrul de Transfuzii Sanguină, la data de 25 mai. Braşovul deţine un echipament de plasmafereză de ultimă generaţie, care a ajuns la sfârşitul lunii aprilie, la Centrul de Transfuzii Sanguine printr-un contract de sponsorizare de la firma BESMAX PHARMA DISTRIBUTION. Terapia cu plasma umană hiperimună de la convalescenți este considerată soluția cea mai promițătoare pentru perioada imediat următoare, până la crearea și validarea unui vaccin anti-COVID-19 și a unui tratament medical standard. Principiul de bază e cunoscut de peste un secol și a fost aplicat și în alte cazuri de infecții virale. Cei vindecați de COVID-19 dezvoltă anticorpi în sânge, care pot fi preluați împreună cu plasma lor și transferați în sângele pacienților aflați în stare critică, ajutându-i să lupte împotriva bolii.

Ulițele din cartierul ultra-modern al Ghimbavului vor deveni străzi

De către
M.Ex.
-
0

Locuitorii de pe mai multe străzi din zona nouă a Ghimbavului vor avea străzi asfaltate, după mulți ani în care și-au „rupt” mașinile sau picioarele pe drumurile pietruite sau de pământ. Proiectul de modernizare a străzilor Freziei, Iasomiei, Zorelelor, Garoafei, Hortensiei, Margaretei, Lalelei, Crinului este acum în etapa licitației de lucrări, procedura fiind lansată de primăria Ghimbav. Conform anunțului licitației, valoarea contractului 7.552.631 lei, fără TVA, iar ofertele pot fi depuse până la data de 23 septembrie. Proiectul de modernizare a acestor străzi prevede refacerea fundațiilor, asfaltarea căilor de rulare, amenajarea trotuarelor, a pistelor pentru bicicliști și a parcărilor. Tot prin acest proiect se vor amenaja și spații verzi, acolo unde este posibil chiar între pistele pentru bicicliști și suprafața carosabilă. Suprafața carosabilă va avea o lățime de 5,5 m, iar lățimea trotuarelor va fi de 1,5 m. Durata de implementare a acestui proiect este de 15 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor, iar perioada de garanție este de 15 luni. Starea drumurilor care urmează a fi modernizate prin acest proiect este una deplorabilă. Drumurile sunt pietruite, pline de praf sau noroi, în funcție de vreme. De altfel, starea jalnică a acestor „ulițe” i-a determinat pe locuitorii din zonă să organizeze anul trecut un protest în fața primăriei, asta după ce au pietruit „în regie proprie” un segment din strada Freziei. De cealaltă parte, de câte ori se punea problema modernizării acestor drumuri, reprezentanții Primăriei spuneau că nu pot moderniza străzile din cauza faptului că nu este reglementată situația juridică a drumurilor.

Săptămâna Națională a Voluntariatului deschide ediția a 19-a și la Brașov

De către
M.Ex.
-
0

Luni, 7 septembrie, începe Săptămâna Națională a Voluntariatului (SNV), ediția a 19-a. O săptămână cu peste 120 de activități în localități din toată țara, evenimente care pe lângă celebrarea muncii voluntarilor aduc în atenția comunității ideea de dezvoltare durabilă. Mai mult de 100 de organizații și școli vor desfășura activități în săptămâna 7-13 septembrie 2020, chiar și în condițiile dificile din acest an, dar respectând cu strictețe toate regulile de siguranță în vigoare. Voluntarii vor sărbători prin ceea ce știu ei să facă cel mai bine, prin bucuria de a fi de ajutor altora. Iar organizațiile cu care aceștia lucrează vor avea ocazia să le mulțumească încă o dată pentru contribuția lor.
O mare parte dintre organizații și-au însușit tema ediției: ”Orașe și comunități durabile” și au înscris pe saptamanavoluntariatului.ro proiecte prin care să vorbească despre o temă importantă pentru toți, și anume dreptul la locuire și viitorul locuirii la noi în țară, dar și în lume. Până în 2030 se estimează că 1 din 4 oameni nu vor avea un loc decent în care să trăiască. În prezent, la nivelul planetei, mai mult de jumătate din oameni locuiesc în zone urbane, iar dintre aceștia mai mult de jumătate trăiesc în ghetouri. Până în 2050 numărul orășenilor va crește cu peste 2.5 miliarde. Peste 1.6 miliarde de oameni de pe întreg globul trăiesc în condiții nedemne. Peste 2 miliarde de oameni nu au acces la toalete și apă. În România peste 60.000 de familii trăiesc în locuințe informale. 14 milioane de oameni își pierd anual locuința în urma dezastrelor naturale. Toate acestea sunt motive suficiente pentru a aborda această temă, pentru a vorbi despre locuire și pentru a ne pune întrebarea cum putem contribui la schimbarea situației. Calendarul de acțiuni va fi disponibil pe pagina de facebook a SNV.

Școala nr. 14 din Bartolomeu s-ar putea extinde

De către
M.Ex.
-
0

Propunere pentru Şcoala nr. 14 din Bartolomeu: extindere pe orizontală cu corp nou şi sală de sport
Școala nr. 14 din Bartolomeu, de pe strada Agicultorilor, s-ar putea extinde cu încă un corp de clădirea dar și cu o sală de sport, pentru a răspunde cererii locuitorilor din Bartolomeu, o zonă care a devenit din ce în ce mai populată odată cu dezvoltarea cartierului Avantgarden. În prezent, Școala gimnazială nr. 14 funcționează la trei adrese. Proprietarul terenului de pe strada Agricultorilor, pe care s-at putea extinde școala, este o fostă intreprindere de stat care nu mai funcționează. În acest moment, în cele trei corpuri de clădire ale Școlii Gimnaziale nr. 14 învață 1.220 de elevi, împărțiți în 39 de clase. În corpul A, de pe strada Lungă nr. 229, şcoala are nouă săli de clasă unde învaţă 380 de elevi. Aici există o sală de sport la parter, care a fost transformată în sală de clasă şi este în curs de finalizare un proiect tehnic pentru extindere pe vericală. În corpul B, de pe strada Agricultorilor nr. 5, sunt clasele primare ale unităţii de învăţământ, unde sunt 20 de clase cu 650 de elevi. Şi aici, sala de sport de la parter a fost transformată în sală de clasă şi este în fază de reglementare a situaţiei juridice terenul necesar extinderii pe orizontală. Corpul C; din Strupini, de pe strada Fagurului nr. 1 are zece săli de clasă, cu 190 de elevi, dintre care 50 sunt preşcolari de a Grădiniţa nr. 16, iar restul de 140, copii din ciclul gimnazial. Şi aici, sala de sport este folosită pentru cursuri.

O nouă promisiune: din decembrie s-ar putea circula pe vechiul Pasaj Fartec

De către
M.Ex.
-
0

Inginerul firmei de construcţii care lucrează la pasajul Fartec spune că este posibil ca la finele acestui an să se poată circula pe pasaj, în ciuda faptului că lucrarea care se face acum este una dificilă care ar are ca termen de finalizare jumătatea anului viitor. Că este o lucrare dificilă se vede şi după multiplele termene de finalizare pe care lucrarea le-a depăşit până acum, având în vedere că pasajul este în lucru de cinci ani. Ieri, la psajul Fartec s-au turnat grinzile de parapet pietonal și direcțional, ultimele lucrări pe primele patru deschideri ale pasajului Fartec, urmând ca, în două săptămâni, să fie turnat şi asfaltul, să fie montate parapetele, să finalizate 100% primele patru deschideri ale acestui pasaj, spune inginerul Mihai Filip, şef de şantier la Pasajul Fartec. Pasajul a fost construit la începutul anilor ‘70 și în momentul începerii lucrărilor se afla într-o stare de degradare foarte accentuată. Lucrarea este una dificilă, pentru că multe dimensiuni ale componentelor sunt atipice și nu respectă standardul din proiectul inițial. Fiecare pilon și fiecare element are nevoie de foarte multă manoperă. La finalul lucrărilor, există trei obiective ce trebuie atinse: menținerea capacității portante, respectarea normativelor seismice actuale și prelungirea duratei de funcționare cu cel puțin 25 de ani. Lucrările sunt executate de Asocierea SC RECON SA– SC PRINFO SRL. Reparaţiile capitale ale pasajului costă 15.844.267,04 lei cu TVA şi implică unirea grinzilor în tronsoane de câte 4 deschideri, necesitând ridicarea tuturor grinzilor și înlocuirea tuturor aparatelor de reazem pentru respectarea normelor de proiectare antiseismice actuale.

Orban: Data alegerilor parlamentare nu poate fi decât 6 decembrie

De către
M.Ex.
-
0

• Guvernul este obligat, atât de Constituţie, cât şi de legea alegerilor parlamentare, să ia această decizie
Guvernul discută, joi, o HG pentru stabilirea datei alegerilor, iar premierul Ludovic Orban a anunţat ă „data alegerilor parlamentae nu poate fi decât 6 decembrie”. „Guvernul este obligat, atât de Constituţie, cât şi de legea alegerilor parlamentare, să ia această decizie”, a afirmat premierul.
Orban a explicat că data alegerilor partamentare trebuie anunţată cu 90 de zile înainte, mandatele parlamentarilor expirând în data de 21 decembrie. „Astăzi va trebui să luăm o decizie foarte importantă, şi anume să adoptăm HG privitoare la alegeri. Prioritare sunt HG privind stabilirea datei alegerilor şi apoi stabilirea calendarului. Îl văd pe domnul ministrul Vela că este pregătit, atât cu cele două hotărâri de guvern, cât şi cu celelalte două în primă lectură, urmând să obţinem avizul Consiliului Legislativ. Vreau să informăm opinia publică despre această dată. Guvernul este obligat, atât de Constituţie, cât şi de legea alegerilor parlamentare, să ia această decizie, să stabilim data alegerilor parlamentare. În conformitate cu legea, această decizie trebuie adoptată cu minim 90 de zile înainte de data alegerilor. De asemenea, trebuie să ţinem cont de prevederile constituţionale.”, a afirmat premierul. Potrivit acestuia, coroborând prevederile legale şi constituţionale în vigoare, „data alegerilor parlamentae nu poate fi decât 6 decembrie”.
„Ca atare, proiectul de HG pe care-l va introduce pe ordinea de zi domnul ministrul Vela este cel referitor la stabilirea datei alegerilor parlamentare pe data de 6 decembrie”, a afirmat Ludovic Orban.
„Suntem pregătii, domnule prim-ministru”, a replicat ministurl Marcel Vela. Guvernul discută, de asemenea, o HG pentru stabilirea calendarului tuturor acţiunilor referitoare la alegerile parlamentare.

Brașovul, în afara jocului: Autostrada Sibiu-Piteşti a primit o finanțare europeană de 875,5 milioane de euro

De către
M.Ex.
-
0

• Executivul european subliniază că aceasta va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre
Comisia Europeană a anunţat, ieri, că a aprobat o investiţie de 875,5 milioane de euro, de la Fondul de Coeziune, pentru construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. Executivul european subliniază că aceasta va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Acest coridor va oferi o legătură neîntreruptă de-a lungul României, de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi.
„Acest proiect va rezolva un mare blocaj de trafic din reţeaua românească de transport. Va creşte siguranţa rutieră, va scurta durata călătoriilor şi va reduce costul pentru pasageri şi marfă. Va avea un efect foarte pozitiv asupra economiei şi calităţii vieţii oamenilor din zonă“, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira. Deocamdată, Brașovul este scos din jocul autostrăzilor cu finanațare europeană.

Autostrada Sibiu – Piteşti va avea o lungime de 122,11 km

Autostrada Sibiu – Piteşti va avea o lungime de 122,11 kilometri şi va fi împărţită în cinci loturi: Sibiu – Boiţa, Boiţa – Cornetu, Cornetu – Tigveni, Tigveni – Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş – Piteşti. Aceasta va avea opt noduri rutiere şi nouă tuneluri. Autostrada Sibiu – Piteşti este o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European. Lucrările la primul lot de 13,17 kilometri dintre Sibiu şi Boiţa au început în luna martie 2020. Contractul cu o valoare de 613 milioane lei, fără TVA, prevede un termen de proiectare de 12 luni şi unul de execuţie de trei ani. Lotul 1 al Autostrăzii Sibiu – Piteşti este construit de compania austriacă Porr Construct. Aceiaşi firmă a realizat şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş – Turda, între Unirea şi Turda, finalizat în 2018.

3 etape

Etapa I vizează construirea a 53,38 km de autostradă, inclusiv: 6 noduri rutiere ; 28 poduri și pasaje; 10 viaducte; 1 tunel; 1 parcare de scurtă durată; 2 spatii de servicii; 3 centre de întreținere și coordonare. Valoarea totală a primei etape a proiectului este de 1.334.389.643,74 Euro și va fi finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 astfel: 85% din valoarea totală eligibilă aprobată, respectiv 875.548.843,35 Euro va fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanțare în valoare de 458.840.800,39 Euro lei va fi asigurată de la bugetul de stat.
Pentru accesarea finanțării nerambursabile în scopul asigurării implementării în integralitate a obiectivului, CNAIR SA, în calitate de beneficiar al fondurilor nerambursabile alocate în cadrul POIM 2014-2020 va proceda la parcurgerea a 2 etape ulterioare de accesare a finanțării, astfel:
Etapa 2 – Proiectarea și execuția lucrărilor pentru Secțiunea 3, Cornetu – Tigveni – L= 37,40 km.
Etapa 3 – Include proiectare și execuție lucrări pentru: Secțiunea 1, Sibiu – Boița, lot 1.2 – L= 0,98 km; Secțiunea 2, Boița – Cornetu, L=-30,35 km. Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în 5 secțiuni care traversează 3 județe: Sibiu, Vâlcea și Argeș.

Finanțare de 578 de milioane de euro pentru capacitatea de răspuns la dezastre

De asemenea, Comisia a aprobat şi o finanţare de 578,4 milioane euro de la Fondul de Coeziune pentru a îmbunătăţi capacitate de răspuns la dezastre a României. Această investiţie va îmbunătăţi capacitatea de răspuns terestră, aeriană şi maritimă a României prin achiziţionarea de noi echipamente precum şi prin pregătirea personalului. Va proteja mai bine populaţia în situaţii de urgenţă şi va ajuta România să respecte obligaţiile internaţionale şi strategia naţională cu privire la schimburile climatice şi o creştere economică cu emisii reduse.

Vacanța de lângă casă: Comori semnate de Gustav Klimt, la Castelul Peleș

De către
M.Ex.
-
0

l De două ori a venit Klimt și în România: în anul 1884, la invitația Regelui Carol I, și în anul 1917, cu un an înainte de a muri
l Comanda primită de la Regele Carol I a fost una din cele mai importante lucrări pe care le-a făcut
Controversat la vremea sa, pictorul Gustav Klimt este acum unul dintre cei mai bine cotati pe plan mondial. În 2006, Portretul Adelei, cunoscut drept “Mona Lisa” a Austriei, a fost vândut cu 135 de milioane de dolari unui muzeu particular din New York. În lumea licitațiilor de artă, Klimt l-a detronat astfel pe Picasso.
La 45 de km de Brașov, Castelul   Peleș ascunde comori rare ale acestui pictor invitat de însuși regele Carol   I al Românei pentru a picta în castelul de la Sinaia. Unele picturi murale aflate în sala de teatru sau pe tavanul sălii de onoare din Peleș au fost reproduse în anul 2012 pentru a putea fi admirate mai ușor, în detaliu, de vizitatori.

Burghezi șocați

Pictura lui Klimt șoca burghezii Austriei, iar critica îi reproșa „urâțenia“ personajelor sale. Azi, Klimt este considerat unul dintre cei mai importanți pictori vienezi, și fondatorul curentului Art Nouveau. La fel ca Impresionismul, acest curent a pornit ca o revoltă contra stilului academic tradițional de artă. Creația lui Klimt este un omagiu adus femeii și e plină de un erotism rafinat. Alături de Mozart și de Strauss, reprezintă unul dintre pilonii identității vieneze.

Două vizite în România

De două ori a venit Klimt și în România, în anul 1884 și în anul 1917. Comanda primită de la Regele Carol I a fost una din cele mai importante lucrări pe care le-a făcut. A pictat pe piatră portretele strămoșilor regelui și portrete alegorice în Sala de Teatru a palatului. L-au ajutat un frate și un coleg de școală, în micul atelier pe care și l-au închiriat. Lucrările fost montate cu mare grijă. Ruxandra Beldiman, muzeograf la Palatul Peleș, a studiat mult viața artistului vienez. Despre vizitele lui în Ardeal nu se cunosc prea multe date. Se pare că tot el a pictat și decorațiile vechilui Teatru Național din București, care a fost bombardat în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Fiu de aurar

S-a născut în Baumgarten, lângă Viena, în familia unui gravor. Tatăl își avea atelierul în suburbiile Vienei. Meșterea cu mult aur și argint, dar afacerile îi mergeau prost. Familia a trăit chiar multă vreme în sărăcie. Împreună cu frații săi, Klimt a copilărit în atelierul tatălui. Peste ani a început să folosească mult auriu și argintiu în picturile lui, influențat de munca tatălui său și de amintirile copilăriei.

Sursă de inspirație pentru Brâncuși

Viena epocii lui Klimt înseamna cafenele boeme, valsul și femeile elegante. Portretelor oficiale ale marilor doamne de la curtea imperială a Habsburgilor, pictorul le răspundea cu cele ale femeilor fatale împodobite ca niște idoli orientali. Prietenii îl descriau ca pe un om câteodată depresiv, de multe ori însă vesel, glumeț, cu tabieturi sâcâitoare și reacții din cele mai ciudate, timid în general, dar și îndrăzneț. Pictorul Klimt rămâne în istoria artei ca părinte al „Secesiunii“ și ca primul artist modern.   A fost o sursă de inspirație pentru sculptorul Brâncuși.

Decorator de biserici

Klimt a studiat la Școala de Arte Decorative din Viena, de la 14 ani. Încă de pe atunci a primit mici comenzi. În 1882, și-a deschis un atelier de pictură, împreună cu fratele său Ernst și cu colegul lui, Franz Matsch. S-au specializat în picturi murale. Afacerile nu le-au mers deloc rău. Au primit comenzi de la teatre, muzee, instituții publice, dar și biserici.

Picturi controversate

În 1892, i-au murit tatăl și fratele. A făcut rost de bani și s-a mutat într-un atelier mai mare, unde și-a continuat munca. În 1893, Klimt și Matsch au primit comanda să decoreze marele hol din Universitatea vieneză. Au fost mici certuri între cei doi artiști, iar comenzile au fost onorate cu întârziere. Seria de picturi „Filosofia“, „Medicina“ și „Justiția“ au provocat controverse. Câțiva ani mai târziu, lucrarea „Filosofia“ a fost expusă, așa neterminată, la Paris World Fair și a primit marele premiu al expoziției.

Mișcarea secesionistă

O dată cu trecerea anilor, Klimt simțea tot mai mult că arta vieneză se cramponează de normele academice. Mișcarea secesionistă din rândurile artiștilor îi încuraja pe tineri. Prima mare expoziție a acestora a atras 57.000 de vizitatori. Klimt a rămas în centrul acestui curent până la începutul secolului XX.

Somnul, viața și moartea

După anul 1900, Klimt s-a concentrat pe portrete și peisaje. Somnul, viața, speranța și moartea, au fost subiectele principale abordate de artistul vienez. A terminat două mari comenzi de picturi murale „The Beethoven Frieze“ și decorațiile pentru Palatul Stoclet. Multe veri și le-a petrecut la Attersee, lângă Salzburg. Peisajele de aici au fost o sursă importantă de inspirație.

„Sărutul“ amanților

Tot la Attersee, în 1907, a pictat și cel mai cunoscut tablou al său, ,,Sărutul“. Pictura îl reprezintă pe autor împreună cu una dintre iubitele sale. Tema celebrează atracția sexuală dintre cele două sexe. Pentru prima dată a fost expusă în public în 1908. Cele mai somptuoase portrete sunt cele ale iubitelor sale: Emilie, Adele, Margaret. Admiratorii artistului obișnuiau să spună despre frumoasele doamne: „Freud le interpreta visele, Klimt le pictează“. Grotescul morții și pulsiunea sexuală se împletesc în picturile lui.
Acum, celebra pictură „Sărutul“ se află în Galeria Belvedere din capitala Austriei. Tabloul este considerat un simbol al Vienei.

În dizgrația împăratului

Din 1900 până în 1903, Klimt a primit mai multe comenzi din partea Universității din Viena. Pentru lucările sale decorative a folosit mult metal, ceramică și sticlă. Împăratul Austriei, Franz Joseph II, nu îl agreea însă deloc pe Klimt. Atât de mult îi displăcea pictura lui, încât șoferul împăratului avea poruncă să ocolească toate clădirile decorate de artist. În 11 ianuarie 1918, Klimt s-a îmbolnăvit grav. A murit pe 6 februarie, de pneumonie. Cu numai un an înainte, fusese în vizită în România.

Peleș, reședința regilor României

Castelul Peleș a fost reședința preferată a Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914). Construcția sa a început în anul 1873 și a fost încheiată în anul 1914. Primul arhitect al castelului a fost Wilhelm Doderer, urmat de Johannes Schultz și de Karel Liman. Decorațiile interioare se datorează unor ateliere germane și austriece. Având diverse stiluri decorative (neo-Renaștere germană și italiană, neo-baroc german și austriac, rococo, hispano – maur) sălile castelului constituie cel mai reprezentativ ansamblu istoric din România. Se remarcă contribuțiile pictorului Gustav Klimt, reprezentând curentul Secession-ului vienez. Sfătuit de importanti istorici, Regele Carol I a strâns o colecție bogată de artă, o colecție de arme (cca.4000), precum și o valoroasă bibliotecă. Împreună cu soția sa, Regina Elisabeta, regele a încurajat artiștii. La castel, aveau rezervate apartamente poetul Vasile Alecsandri și muzicianul George Enescu. Peleșul putea fi vizitat de oricine își dorea asta, încă din vremea Regelui Carol I. A devenit muzeu în anul 1953. Pe vremea lui Ceaușescu, Palatul a fost închis.

135 milioane $ pentru „Portretul Adelei Bloch-Bauer“

Tabloul „Bauerngarten”, de Gustav Klimt, s-a vândut în martie 2017 la Sotheby’s Londra cu 48 de milioane de lire sterline, stabilind atunci al treilea cel mai ridicat preţ pentru o operă a artistului vândută în Europa. Estimat la 45 de milioane de lire sterline, lucrarea a fost adjudecată în final cu 47.971.250 de lire sterline, la licitaţia dedicată impresionismului şi artei moderne organizată la Londra.
Reprezentanţii casei de licitaţie au spus că tabloul de la 1907, „Bauerngarten”, este una dintre cele mai remarcabile lucrări ale artistului care a apărut pe piaţă. Klimt este totodată unul dintre cei 10 artişti a cărui operă a depăşit la licitaţii suma de 100 de milioane de dolari, următorii artişti în top fiind Gaugain, Cezanne, Rothko, Picasso, Modigliani, Bacon, Giacometti, Pollock şi De Kooning. La aceeaşi licitaţie, tabloul lui Pablo Picasso, „Plant de tomates”, a fost vândut pentru suma de 17 milioane de lire sterline. Tabloul lui Gustav Klimt „Portretul Adelei Bloch-Bauer“,   una din capodoperele artistului, a fost vândut în iunie 2006 la o licitatie care a avut loc în New York, pentru fabuloasa suma de 135 milioane $. Adele Block-Bauer este singurul model pe care Klimt l-a imortalizat în două tablouri.

Și-a șocat părinții: Anna Lesko a ajuns în România ca dansatoare

De către
M.Ex.
-
0

Anna Lesko a vorbit, într-un interviu acordat pentru viva.ro, despre trecutul ei neștiut. A ajuns în România la vârsta de 16 ani. Inițial, ea a lucrat ca dansatoare, iar recent s-au împlinit două decenii de când a intrat în industria muzicală. A ajuns în România cu trupa de balet. „Tatăl meu nici nu ştia, era plecat în Moscova atunci, iar mama rămăsese să aibă grijă de noi, fetele. Şi noi eram crescute cu mare stricteţe, nu mergeam la discotecă, ci învăţam să avem grijă de gospodărie şi să ne pregătim pentru viaţă. Iniţial, în trupă, eu coseam costumele pentru fete. Apoi, am intrat ca rezervă în trupă, iar în câteva luni am ajuns să dansez. Am reuşit să depăşesc acel moment. A trebuit să le demonstrez multor oameni din jurul meu că puteam face această trecere din Chişinău în Bucureşti”, a spus Anna Lesko.
Atunci a văzut pentru prima dată cum este atmosfera într-un club, iar asta s-a întâmplat datorită iubitului ei. „Când m-am hotărât să rămân în România, pentru părinţii mei a fost un şoc. A fost ceva cumplit pentru ei, mai ales că eu vin şi dintr-o zonă în care educaţia era mai rigidă. Am văzut prima oară un club când am venit în România. Eram într-o relaţie şi partenerul meu de atunci m-a dus pentru prima dată într-un astfel de loc. Până la 17 ani şi jumătate nu intrasem în niciun club”, a mai povestit Anna Lesko.

1...4.7824.7834.784...4.843Pagina 4.783 din 4.843

ALEGEREA EDITORULUI

POSTĂRI POPULARE

CATEGORIE POPULARĂ

DESPRE NOI

Monitorul Expres este membru al Biroului Roman de Audit al Tirajelor si al A.P.E.L. (Asociaţia Patronală a Editorilor Locali). Data primei apariţii 5 ianuarie 2004. Fondat de Marius Stoianovici. (Şi) acest site foloseşte cookie-uri proprii şi ale terţilor.

URMĂRIȚI-NE PE

Copyrights © All Rights Reserved.

Organismul tău consumă permanent resurse pentru a produce energie, a repara țesuturi, a susține imunitatea și a menține funcționarea normală a sistemului nervos, a mușchilor și a oaselor. Alimentația oferă majoritatea vitaminelor, mineralelor și celorlalți nutrienți necesari acestor procese.

Un meniu variat nu elimină orice risc de deficit, mai ales în sarcină, în cazul dietelor restrictive, al unor afecțiuni digestive sau al tratamentelor de lungă durată. În acest articol afli ce sunt nutrienții, care sunt sursele lor alimentare, ce simptome necesită o evaluare medicală și de ce suplimentele cer atenție.

Ce sunt nutrienții și de ce are nevoie organismul de ei

Nutrienții sunt substanțe pe care corpul le preia din alimente și băuturi. Ei ajută la formarea țesuturilor, producerea energiei și reglarea reacțiilor biochimice. Îi poți împărți în două categorii principale:

Apa și fibrele alimentare completează acest tablou. Apa contribuie la hidratare și transportul nutrienților, iar fibrele susțin tranzitul intestinal, sațietatea și controlul glicemiei. O dietă cu multe calorii, dar cu puține alimente nutritive, poate favoriza oboseala și aportul insuficient de micronutrienți.

În categoria vitaminelor din grupul B intră și folatul. În anumite situații, medicul poate discuta despre aportul de folat și despre produse precum acidul folic de la DrMax, însă alegerea dozei trebuie individualizată. Poți consulta și pagina despre acidul folic, care explică pe scurt funcțiile sale biologice.

Vitaminele: liposolubile și hidrosolubile

Vitaminele sunt compuși organici pe care îi obții mai ales prin alimentație. Ele se împart în vitamine liposolubile și hidrosolubile, în funcție de modul în care corpul le absoarbe și le stochează.

Vitaminele liposolubile A, D, E și K se absorb împreună cu grăsimile alimentare. Organismul le poate depozita, astfel că dozele mari, luate fără recomandare, pot crea probleme.

Vitaminele hidrosolubile includ vitamina C și vitaminele din complexul B. Organismul le stochează în măsură limitată, deci alimentația regulată contează.

Vitamina C participă la formarea colagenului și crește absorbția fierului din surse vegetale. Ardeiul gras, kiwi, citricele, căpșunile și broccoli sunt exemple accesibile. Vitaminele B susțin metabolismul energetic, formarea celulelor sanguine și funcția sistemului nervos. Le găsești în leguminoase, cereale integrale, carne, pește, ouă, lactate, nuci și semințe.

Mineralele importante: de la calciu la iod

Mineralele sunt elemente anorganice pe care le preiei din apă și hrană. Unele, precum calciul și magneziul, sunt necesare în cantități mai mari. Altele, inclusiv fierul, zincul, iodul și seleniul, se consumă în cantități mici.

Calciul susține structura oaselor și a dinților, contracția musculară și coagularea. Îl găsești în lactate, sardine cu oase, tofu fortificat, broccoli și băuturi vegetale fortificate.

Fierul intră în compoziția hemoglobinei, proteina care transportă oxigenul în sânge. Carnea și peștele conțin fier hemic, pe care organismul îl absoarbe mai ușor. Lintea, fasolea, năutul și semințele oferă fier non-hemic. Asociază aceste alimente cu surse de vitamina C, de exemplu o salată cu ardei lângă o porție de linte.

Magneziul participă la funcția musculară și nervoasă. Îl poți obține din semințe de dovleac, migdale, leguminoase, cacao și cereale integrale.

Potasiul și sodiul influențează echilibrul lichidelor și tensiunea arterială. Cartofii, fasolea, spanacul, bananele și avocado pot crește aportul de potasiu. Limitează sarea din mezeluri, snacksuri și semipreparate.

Iodul ajută organismul să producă hormoni tiroidieni. Peștele, lactatele, ouăle și sarea iodată consumată moderat reprezintă surse frecvente. Persoanele cu boli tiroidiene trebuie să ceară sfatul endocrinologului înainte de a folosi produse cu iod.

De ce nu există o doză potrivită pentru toată lumea?

Necesarul de nutrienți diferă în funcție de vârstă, sex, greutate, sarcină, alăptare, activitate fizică, dietă, boli cronice și medicamente. Valorile de referință de pe etichete oferă orientare generală, însă nu stabilesc nevoile tale personale.

Acordă atenție suplimentară dacă:

Medicul poate recomanda analize țintite, precum hemoleucograma, feritina, vitamina B12 sau vitamina D, în funcție de simptome și istoricul tău medical.

Semne care merită discutate cu medicul

Oboseala, căderea părului sau crampele musculare pot apărea din multe cauze. Nu indică automat un deficit de vitamine sau minerale. Programează un consult dacă observi simptome persistente, precum:

Nu începe produse cu vitamine sau minerale înaintea analizelor fără să întrebi medicul. Unele pot modifica rezultatele și pot îngreuna interpretarea lor.

Suplimentele: când pot ajuta și ce riscuri au

Suplimentele nu înlocuiesc mesele echilibrate. Alimentele oferă, pe lângă vitamine și minerale, fibre, proteine și alți compuși utili pentru sănătate.

Medicul sau farmacistul poate evalua dacă există un motiv documentat pentru suplimentare, de exemplu un deficit confirmat, sarcina, malabsorbția sau o dietă care exclude grupe alimentare. Evită alegerea produselor pe baza simptomelor observate online.

Excesul poate produce efecte adverse. Vitaminele A, D, E și K se pot acumula în organism. Fierul poate provoca tulburări digestive și poate fi periculos în exces. Zincul în cantități mari poate reduce absorbția cuprului, iar potasiul poate deveni riscant pentru persoanele cu boală renală sau pentru cele care iau anumite medicamente pentru tensiune.

Verifică mereu eticheta, ingredientele și doza totală din toate produsele pe care le folosești. Spune medicului și farmacistului despre tratamentele curente, inclusiv despre produsele fără prescripție.

Cum construiești zilnic un meniu bogat în micronutrienți

Pentru utilizare uzuală, urmărește diversitatea alimentară pe parcursul săptămânii. Poți porni de la câteva alegeri simple:

Variază tipurile de fructe și legume, gătește blând și limitează alimentele ultraprocesate. Controalele medicale regulate completează măsurile de prevenție.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Iarna pune presiune pe ținutele de zi cu zi: diminețile reci, ploaia, trotuarele umede și diferențele de temperatură dintre exterior și birou cer alegeri practice. Accesoriile potrivite te ajută să rămâi confortabil, fără să încarci ținuta cu multe piese. În continuare, descoperi șase categorii utile și sfaturi simple pentru a le alege și combina.

1. Căciula care protejează fără să încarce ținuta

Căciula devine utilă în zilele cu vânt, temperaturi scăzute sau precipitații. Pentru utilizare uzuală, alege un model din lână, amestec de lână sau fibre tehnice care se usucă repede. Modelele din bumbac se potrivesc mai bine toamna, deoarece absorb umezeala și pot păstra senzația de rece pe vreme umedă.

Un beanie simplu, fără logo-uri mari, se integrează ușor într-o ținută casual cu geacă matlasată, jeanși și bocanci. Dacă porți un palton, alege un tricot fin, în nuanțe de gri, bleumarin, maro închis sau negru. Căciulile cu manșetă acoperă bine urechile și funcționează pentru drumurile zilnice pe jos sau pentru ieșirile de weekend.

Pentru o alegere echilibrată, verifică trei detalii:

2. Fularul potrivit pentru frig, birou și timp petrecut afară

Fularul protejează zona gâtului și completează firesc o ținută de sezon. Un model gros, tricotat, merge bine cu o parka, o geacă matlasată sau o jachetă din lână. Pentru birou ori întâlniri, o eșarfă mai subțire, din lână fină sau amestec cu cașmir, arată mai îngrijit alături de un palton.

Nu trebuie să potrivești perfect fularul cu căciula și mănușile. Este suficient să alegi culori apropiate ca intensitate. De exemplu, un palton gri poate merge cu un fular bleumarin, verde închis sau bordo. O geacă neagră permite și un model discret în carouri, dacă restul ținutei rămâne simplu.

În zilele cu navetă, laptopul și documentele au nevoie de protecție împotriva umezelii. Un rucsac cu fermoare bine acoperite sau o geantă structurată poate organiza mai ușor lucrurile personale. Modelele de genți pentru bărbați oferă opțiuni potrivite atât pentru ținute office, cât și pentru ieșiri mai relaxate.

3. Mănușile pentru confort și libertate de mișcare

Mâinile se răcesc repede, mai ales dacă aștepți transportul în comun, conduci sau petreci mult timp afară. O garderobă de iarnă funcționează mai bine cu două tipuri de mănuși: o pereche mai elegantă și una practică, pentru activități zilnice.

Mănușile din piele se potrivesc cu paltoane, pantaloni din stofă și ghete Chelsea. Maroul închis arată bine lângă ghete și curele în aceeași familie cromatică, iar negrul se potrivește ușor cu ținute în tonuri reci. Pentru o opțiune cu aspect îngrijit, poți consulta selecția de mănuși de piele pentru bărbați.

Pentru plimbări lungi, condus sau activități în aer liber, alege mănuși tricotate cu căptușeală ori modele tehnice cu inserții antiderapante. Unele au zone compatibile cu ecranele tactile, utile dacă folosești telefonul des. Probează-le înainte: degetele trebuie să se miște natural, iar materialul nu trebuie să strângă palma.

4. Șosetele și ghetele care mențin picioarele uscate

Șosetele influențează confortul mai mult decât pare la prima vedere. Lâna merinos ajută la reglarea temperaturii și gestionează umezeala pentru utilizare uzuală. Pentru bocanci, poți alege șosete mai groase, cu zone întărite la călcâi și vârf. În ghetele elegante, o variantă medie ca grosime lasă suficient spațiu piciorului.

Evită șosetele foarte groase în încălțăminte strâmtă. Piciorul stă comprimat, circulația poate avea de suferit, iar senzația de frig apare mai repede. Ghetele pentru oraș au nevoie de talpă aderentă și de un material care rezistă la umezeală. După purtare, îndepărtează urmele de sare cu o lavetă ușor umedă și lasă încălțămintea să se usuce natural, departe de calorifer.

5. Rucsacul sau geanta pentru zilele aglomerate

O geantă bine aleasă păstrează organizate obiectele pe care le porți zilnic: laptopul, încărcătorul, agenda, portofelul sau o pereche de mănuși de rezervă. Pentru navetă, rucsacul cu compartiment separat pentru laptop și spate căptușit oferă mai mult confort. Pentru birou, o geantă structurată sau o servietă din piele se potrivește cu un palton și ghete curate.

Alege un format proporțional cu rutina ta. Un rucsac mare nu ajută dacă porți doar câteva lucruri, iar o geantă mică devine incomodă dacă transporți zilnic documente sau echipamente. Negrul, bleumarinul și maroul se asortează ușor cu majoritatea hainelor de iarnă.

Construiește garderoba de iarnă treptat, pornind de la piesele pe care le vei purta cel mai des. Alege materiale potrivite pentru vreme, culori ușor de combinat și dimensiuni confortabile. Astfel, fiecare accesoriu își găsește locul în ținutele tale de zi cu zi.

Dosarele și documentele în lucru se pot acumula rapid, mai ales în birourile în care sunt gestionate facturi, contracte, formulare și proiecte. Când toate ajung pe aceeași suprafață, activitățile zilnice devin mai dificile: spațiul pentru calculator și notițe se reduce, iar identificarea actelor importante durează mai mult.

Suporturile pentru dosare ajută la delimitarea documentelor și la păstrarea lor la îndemână, fără să aglomereze inutil biroul. Alegerea lor depinde de dimensiunile mobilierului, formatul documentelor, volumul de lucru și frecvența consultării. O soluție potrivită pentru un post individual poate să nu fie la fel de practică într-o recepție sau într-un departament cu mai mulți colegi.

Evaluează spațiul disponibil înainte de achiziție

Începe prin a măsura suprafața biroului, rafturile din apropiere și spațiul disponibil în dulapuri sau sertare. Notează lățimea și adâncimea blatului, dar ține cont și de locul necesar pentru monitor, tastatură, mouse și activitățile de scriere. Un suport prea voluminos poate rezolva problema dosarelor, dar poate încurca restul activității.

Privește și dincolo de suprafața biroului. Un raft lateral, un corp de mobilier sau o porțiune liberă de perete pot găzdui organizatoare fără să ocupe zona de lucru.

Pentru birourile compacte, sunt utile în special:

Păstrează liberă zona în care semnezi, verifici sau completezi documente. Suportul trebuie să completeze spațiul, nu să transforme blatul într-o suprafață greu de folosit.

Organizează documentele în funcție de fluxul de lucru

Înainte să stabilești câte suporturi îți trebuie, separă documentele după frecvența utilizării și etapa în care se află. Actele consultate zilnic și cele aflate în procesare au nevoie de acces rapid, în timp ce documentele finalizate sau arhivele vechi pot fi mutate în dulapuri și cutii.

Într-un birou administrativ, poți delimita documentele în câteva categorii:

Această separare previne amestecarea documentelor urgente cu cele deja rezolvate. Într-o recepție, de exemplu, tăvile pot avea etichetele „De înregistrat”, „De distribuit” și „Finalizat”. În contabilitate, un suport vertical poate păstra dosarele furnizorilor curenți, iar documentele din perioadele anterioare pot fi depozitate separat.

Stabilește și cine este responsabil de mutarea actelor între compartimente. Dacă fiecare coleg folosește alte reguli, suporturile se vor umple rapid cu documente fără o destinație clară.

Alege forma și dimensiunea potrivite pentru dosare

Formatul și greutatea documentelor influențează direct stabilitatea organizatorului. Majoritatea actelor de birou sunt A4, însă mapele, cataloagele, prezentările și planurile pot avea dimensiuni mai mari. Verifică dimensiunile interioare ale suportului, înălțimea lateralelor și lățimea compartimentelor, astfel încât documentele să nu se îndoaie sau să alunece.

Suporturile verticale sunt potrivite pentru:

Tăvile orizontale sunt mai potrivite pentru coli, formulare, plicuri și documente care intră sau ies frecvent din circuit. Le poți suprapune pentru a separa etapele de lucru, cu condiția să poți scoate ușor actele din fiecare nivel.

Bibliorafturile pline și dosarele voluminoase au nevoie de o bază stabilă și de un suport rezistent. Nu le înghesui în tăvi subțiri, concepute pentru hârtii. Pentru documente numeroase, un raft solid sau un dulap poate fi o alegere mai sigură decât un organizator de birou.

Dacă gestionezi dosare suspendabile sau ai nevoie de soluții dedicate pentru arhivare, consultă gama de suporturi pentru dosare. Alege modelul în funcție de sistemul de șine, mobilierul disponibil și numărul de dosare pe care vrei să le păstrezi la îndemână!

Ține cont de material și de rezistență

Materialul trebuie ales în funcție de greutatea documentelor, frecvența manipulării și mediul în care va fi folosit suportul.

Contează și finisajele. Marginile trebuie să fie netede, baza să nu alunece ușor, iar compartimentele să nu se deformeze sub greutatea documentelor. Dacă mai multe organizatoare sunt amplasate în aceeași încăpere, păstrarea unei game cromatice unitare contribuie la un aspect ordonat.

Valorifică rafturile și spațiul vertical

Atunci când blatul este deja ocupat, mută o parte dintre documente în afara suprafeței de lucru. Rafturile deasupra sau lângă birou pot găzdui dosare consultate periodic, iar suporturile de perete pot păstra formularele și mapele subțiri la vedere.

Așază documentele folosite cel mai des la o înălțime la care ajungi fără efort. Rafturile superioare sunt mai potrivite pentru dosare consultate rar sau materiale de referință. Nu amplasa volume grele deasupra zonei în care stau angajații și verifică rezistența mobilierului înainte de încărcare.

În spațiile comune, organizatoarele trebuie amplasate astfel încât să nu blocheze trecerile, sertarele sau accesul la imprimantă. Dacă mai multe persoane folosesc același raft, rezervă compartimente distincte pentru fiecare departament ori categorie de documente.

Decide între suporturi fixe, mobile și modulare

Suporturile fixe funcționează bine atunci când documentele rămân la același post de lucru. Sunt potrivite pentru contabilitate, resurse umane sau secretariat, unde dosarele sunt consultate în mod repetat și trebuie să aibă un loc stabil.

Pentru echipele care transportă frecvent acte între birouri și săli de ședință, un organizator mobil poate simplifica activitatea. Mânerele și compartimentele bine delimitate ajută la păstrarea documentelor în ordine în timpul deplasării. Verifică stabilitatea și modul de fixare a dosarelor înainte de utilizare.

Sistemele modulare permit adăugarea de tăvi, separatoare sau compartimente pe măsură ce crește volumul documentelor. Sunt utile în birourile în care apar proiecte noi sau se schimbă periodic numărul de dosare active. Astfel, poți extinde organizarea fără să înlocuiești toate accesoriile.

Protejează documentele și folosește etichete clare

Suporturile deschise sunt practice pentru documentele curente, dar nu sunt potrivite pentru toate actele. Contractele, documentele de personal, informațiile salariale și alte materiale care conțin date sensibile trebuie păstrate într-un spațiu cu acces controlat.

Folosește sertare care se încuie sau dulapuri dedicate și evită să lași documente confidențiale pe tăvi aflate la vedere, mai ales în recepții și birouri în care intră vizitatori. Stabilește reguli clare privind persoanele care pot consulta sau muta dosarele.

Pentru celelalte documente, etichetele ajută echipa să folosească suporturile în același mod. Alege denumiri scurte și concrete, precum:

Dacă organizezi documente pentru mai multe departamente, poți completa etichetele cu numele echipei sau perioada la care se referă. Codurile de culoare sunt utile, dar păstrează aceeași convenție în toate zonele de lucru.

Verifică periodic conținutul și golește tăvile în care documentele finalizate au rămas prea mult timp. Mută actele inactive în arhivă, înlocuiește organizatoarele deteriorate și ajustează numărul de compartimente dacă volumul de lucru se schimbă. O verificare scurtă la sfârșitul săptămânii poate preveni acumularea teancurilor.

Un sistem de organizare adaptat biroului

Alegerea suporturilor pentru dosare pornește de la măsurarea spațiului și de la înțelegerea modului în care circulă documentele. Soluțiile verticale eliberează blatul, tăvile suprapozabile separă actele aflate în lucru, iar rafturile și dulapurile păstrează dosarele consultate mai rar.

Alege materiale rezistente, verifică dimensiunile și stabilește reguli simple de etichetare și utilizare. Un sistem potrivit nu trebuie să ocupe cât mai mult spațiu, ci să facă documentele ușor de găsit și de gestionat. Astfel, biroul rămâne funcțional, iar echipa își poate desfășura activitatea fără să piardă timp printre dosare și teancuri de hârtie.

Închiderea de lună ajunge adesea să însemne documente căutate în grabă, mesaje trimise seara și întrebări repetate despre aceeași plată sau factură. Antreprenorul vrea să afle rapid cum stă cu încasările, cheltuielile și taxele, iar cabinetul are nevoie de documente complete pentru a pregăti evidențele și declarațiile corect. Dacă informațiile ajung târziu sau pe canale diferite, ambele părți pierd timp.

Un flux bine stabilit reduce această presiune. Clientul știe ce documente pregătește, până la ce dată și cui le transmite. Cabinetul verifică informațiile într-o ordine clară, centralizează întrebările și oferă raportări care pot susține deciziile de business.

Ce presupune închiderea de lună în relația dintre client și cabinet

Închiderea de lună reprezintă procesul prin care firma și cabinetul contabil colectează, verifică și înregistrează documentele aferente unei perioade. Procesul include facturi emise și primite, extrase bancare, documente de casă, date despre salarii, stocuri, active și alte operațiuni care influențează contabilitatea.

Scopul nu este doar respectarea obligațiilor fiscale. O închidere realizată ordonat vă ajută să înțelegeți ce bani aveți de încasat, ce plăți urmează, care sunt costurile principale și ce obligații fiscale trebuie pregătite. Pentru rezultate stabile, informațiile comerciale trebuie să corespundă cu documentele și cu situația reală din firmă.

Responsabilitățile se împart între cele două părți. Clientul pune la dispoziție documentele primare și explică operațiunile pe care doar echipa sa le cunoaște. Cabinetul verifică documentele, efectuează înregistrările contabile și semnalează lipsurile sau neconcordanțele.

De ce apar blocaje la final de lună

Cele mai multe întârzieri nu pornesc de la o regulă contabilă dificilă, ci de la documente incomplete sau transmise târziu. O factură poate rămâne într-un e-mail, un bon fiscal într-un sertar, iar extrasul unui cont bancar secundar poate fi omis complet. Dacă aceste informații ajung în ultimele zile înainte de depunerea unei declarații, cabinetul nu mai are suficient timp pentru verificări.

Un alt blocaj apare atunci când firma folosește prea multe canale. Facturile ajung pe WhatsApp, contractele într-un e-mail, rapoartele de la procesatorul de plăți într-un folder separat, iar bonurile fiscale rămân pe hârtie. Fără o locație comună pentru documente, este dificil să verificați ce a fost predat și ce lipsește.

Mai apar neclarități și în cazul operațiunilor speciale. De exemplu, extrasul bancar poate arăta o plată de 8.000 lei către un furnizor, însă contabilul nu poate afla doar din extras dacă suma reprezintă un avans, o factură, o garanție sau un transfer între conturi. Firma trebuie să ofere contextul și documentul justificativ.

Principiul de lucru: închiderea începe pe parcursul lunii

O firmă care adună toate actele în primele zile ale lunii următoare lucrează sub presiune. O firmă care colectează documentele săptămânal poate identifica mai ușor facturile lipsă, plățile nealocate sau contractele care trebuie transmise contabilului.

Este util să stabiliți un calendar intern mai devreme decât termenele fiscale. Acest interval lasă loc pentru verificări, întrebări și corecții. Termenul intern trebuie să fie realist, acceptat de persoanele implicate și revizuit după primele luni de aplicare.

De exemplu, o firmă de servicii poate transmite documentele pe parcursul lunii, poate face o verificare internă în ultimele trei zile lucrătoare și poate preda setul final până în ziua 3 sau 4 lucrătoare a lunii următoare. Cabinetul poate trimite clarificările centralizate, iar firma le poate răspunde într-un termen convenit.

1. Emiteți și colectați documentele imediat ce apar

Primul pas începe în activitatea zilnică. Emiteți facturile către clienți imediat după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, în condițiile stabilite prin contract. Verificați datele beneficiarului, descrierea produselor sau serviciilor, cota de TVA aplicabilă, scadența și condițiile de plată.

O factură emisă cu date incomplete poate întârzia încasarea și poate genera corecții ulterioare. Dacă factura trebuie corectată, informați cabinetul și păstrați documentele care explică operațiunea, cum ar fi factura storno sau factura corectată. În cazul facturilor primite, salvați documentul într-un spațiu unic imediat ce îl primiți.

Pentru documentele transmise prin RO e-Factura, sistemul național administrat de ANAF, stabiliți cine verifică periodic facturile primite și cine le corelează cu bunurile sau serviciile efectiv recepționate. Documentul electronic nu explică întotdeauna întregul context comercial. De aceea, contractele, comenzile, avizele și procesele-verbale pot fi necesare pentru o înregistrare corectă.

2. Pregătiți lunar un set complet de documente și informații

Facturile reprezintă doar o parte din dosarul lunar. Cabinetul are nevoie și de informații despre plăți, încasări, numerar, angajați, stocuri sau contracte noi. Lista exactă depinde de activitatea firmei și de serviciile prevăzute în contractul cu cabinetul.

În majoritatea cazurilor, setul lunar include următoarele documente:

Înainte de predare, verificați dacă ați avut operațiuni care nu apar direct într-o factură: un împrumut acordat sau primit, o plată făcută de asociat, un avans, o achiziție de echipament, o investiție ori un contract nou de închiriere. Aceste situații trebuie comunicate din timp, deoarece pot necesita documente suplimentare sau un anumit tratament contabil și fiscal.

3. Stabiliți un punct unic pentru documente și statusuri

Documentele transmise prin mai multe aplicații se pierd ușor. Alegeți un singur spațiu de lucru: o platformă agreată cu cabinetul, un folder securizat sau un sistem de management al documentelor. Organizați fișierele pe luni și categorii, astfel încât fiecare document să poată fi identificat rapid.

O regulă simplă de denumire ajută mult. De exemplu, puteți salva o factură de achiziție în formatul „2026-09-Furnizor-Număr factură”. Pentru un document de plată, puteți include data, furnizorul și suma. Nu este nevoie de o structură complicată; este suficient ca echipa să o aplice constant.

Este util să urmăriți și statusul documentelor. Un tabel partajat poate arăta ce documente au fost încărcate, ce informații lipsesc, ce întrebări a transmis cabinetul și cine trebuie să răspundă. Limitați accesul la persoanele autorizate și păstrați istoricul modificărilor, mai ales pentru documentele financiare sau cele care conțin date personale.

4. Cabinetul verifică documentele și centralizează clarificările

După primirea documentelor, cabinetul verifică dacă acestea sunt complete, lizibile și încadrate în perioada corectă. Contabilul urmărește legătura dintre facturi, extrase bancare, încasări, plăți, documente de casă și evidențele comerciale. Dacă apar diferențe, cabinetul are nevoie de explicații înainte de finalizarea înregistrărilor.

Pentru această activitate, cabinetele folosesc de regulă un program pentru evidență contabilă, care permite preluarea structurată a documentelor, urmărirea înregistrărilor și verificarea informațiilor pe perioade. Instrumentul susține organizarea procesului, însă documentele corecte și explicațiile operaționale rămân responsabilitatea firmei.

Este mai eficient ca întrebările să ajungă într-o listă centralizată, nu în mesaje separate trimise pe măsură ce apar. O solicitare clară ar trebui să conțină documentul vizat, problema identificată, informația necesară și termenul de răspuns. De exemplu: „Plata din 18 septembrie către Furnizor X, în valoare de 2.450 lei: vă rugăm factura sau explicația plății până la data de 4 octombrie.”

Această abordare reduce mesajele urgente și oferă firmei o imagine completă asupra punctelor deschise. În același timp, cabinetul poate prioritiza situațiile care influențează raportarea, TVA-ul sau obligațiile declarative.

5. Răspundeți rapid la întrebări și validați operațiunile importante

Contabilul poate interpreta documentele în baza regulilor contabile și fiscale, însă nu poate ghici natura economică a unei tranzacții. Dacă firma a plătit un avans pentru un serviciu, a primit marfă fără factură sau a achitat o cheltuială personală cu un card de firmă, echipa internă trebuie să explice situația.

Desemnați o persoană responsabilă de relația curentă cu cabinetul. Aceasta nu trebuie să fie administratorul în toate cazurile; poate fi un coleg din financiar, operațional sau administrativ, cu acces la documentele necesare. Stabiliți și o persoană de rezervă pentru concedii sau perioade aglomerate.

Acordați atenție specială următoarelor situații:

Răspunsurile oferite la timp permit cabinetului să înregistreze corect operațiunile și să pregătească o situație financiară mai apropiată de realitatea firmei. Pentru tranzacții cu tratament fiscal complex, cereți opinia unui expert contabil sau a unui consultant fiscal autorizat înainte de a lua decizii.

6. Cabinetul reconciliază datele și pregătește raportarea

Reconcilierea înseamnă compararea mai multor surse de date pentru a identifica diferențele. De exemplu, cabinetul compară soldul contabil al contului bancar cu extrasul emis de bancă, verifică dacă încasările sunt asociate facturilor și urmărește dacă plățile au documente justificative.

În această etapă se verifică și soldurile clienților și furnizorilor, avansurile, casa, cardurile de firmă și conturile de la procesatorii de plăți. Pentru o firmă care vinde online, raportul marketplace-ului trebuie corelat cu comenzile, facturile, comisioanele și sumele efectiv încasate în cont. Dacă apar diferențe, acestea se clarifică înainte de raportarea finală.

Cabinetul poate înregistra și operațiuni specifice perioadei, cum ar fi amortizarea activelor, cheltuielile în avans sau veniturile în avans. Amortizarea reprezintă distribuirea contabilă a valorii unui activ, cum ar fi un laptop sau un echipament, pe durata sa de utilizare. Pentru firmele cu stocuri, această etapă poate include și analiza diferențelor de inventar sau a ajustărilor de gestiune.

După verificări, cabinetul pregătește raportarea convenită. În funcție de activitate, aceasta poate include situația veniturilor și cheltuielilor, soldurile de clienți și furnizori, poziția de numerar, facturile restante, principalele costuri și obligațiile fiscale estimate sau calculate.

7. Analizați raportarea, arhivați documentele și ajustați fluxul

Raportarea lunară trebuie să ofere informații utile pentru decizii, nu doar documente necesare pentru conformare. Analizați ce facturi au depășit scadența, ce plăți urmează, cum au evoluat cheltuielile și dacă există costuri neobișnuite. Dacă raportul nu răspunde la o întrebare importantă pentru firmă, cereți cabinetului o formă mai potrivită de prezentare.

De exemplu, un antreprenor care are dificultăți de lichiditate poate urmări separat facturile de încasat pe intervale de scadență: până la 30 de zile, între 31 și 60 de zile și peste 60 de zile. O firmă cu mai multe puncte de lucru poate solicita o comparație a veniturilor și cheltuielilor pe fiecare locație, dacă datele disponibile permit această analiză.

După validarea raportării, arhivați documentele și păstrați explicațiile pentru tranzacțiile importante. Stabiliți momentul în care luna se consideră închisă operațional. Dacă ulterior apare un document nou, analizați împreună cu cabinetul modul în care îl tratați și impactul asupra perioadei deja raportate.

Programați o discuție scurtă după închidere. Puteți analiza ce documente au lipsit, unde au apărut întârzieri și ce reguli trebuie ajustate. O revizuire de 15 minute, făcută lunar, previne repetarea acelorași probleme.

Cine face ce: responsabilități clare pentru client și cabinet

O delimitare simplă a responsabilităților reduce presupunerile. Clientul furnizează documente și explicații, iar cabinetul verifică, înregistrează și semnalează problemele. Contractul de prestări servicii trebuie să descrie limitele colaborării, termenele și responsabilitățile ambelor părți.

Activitate Client Cabinet
Emiterea facturilor Emite și verifică datele comerciale Poate verifica înregistrarea contabilă
Colectarea facturilor de achiziție Încarcă sau transmite documentele Verifică documentele primite
Transmiterea extraselor bancare Furnizează extrasele pentru toate conturile Reconcilează mișcările bancare
Explicarea plăților și încasărilor Oferă context și documente suport Solicită clarificări punctuale
Comunicarea operațiunilor speciale Informează imediat Analizează tratamentul contabil
Calculul obligațiilor fiscale Validează informațiile operaționale Pregătește calculele și declarațiile, conform contractului
Raportarea lunară Analizează și formulează întrebări Transmite rapoartele convenite
Arhivarea și îmbunătățirea procedurii Participă Participă

Este util să stabiliți termene interne pentru fiecare activitate. De exemplu, firma poate transmite extrasele bancare până în ziua 2 lucrătoare, poate răspunde la clarificări până în ziua 5, iar cabinetul poate transmite raportarea după finalizarea verificărilor.

Checklist practic înainte de predarea documentelor

Înainte de transmitere, parcurgeți o listă scurtă. Aceasta reduce riscul de a omite documente recurente și ajută persoana responsabilă să lucreze constant, inclusiv în perioadele aglomerate.

Păstrați checklistul într-un loc accesibil și actualizați-l dacă apar activități noi. O firmă care începe să vândă prin marketplace, de exemplu, trebuie să adauge rapoartele specifice acestei surse de venit.

Reguli de comunicare care reduc urgențele

Folosiți un canal principal pentru documente și un canal separat pentru întrebări rapide. Dacă trimiteți documentele în conversații lungi, acestea pot fi ușor omise sau pierdute între mesaje. Pentru documente, folosiți spațiul comun agreat; pentru clarificări, folosiți e-mailul sau o platformă de colaborare.

Formulați întrebările și răspunsurile cât mai concret. În loc de „Verificați plata aceasta”, transmiteți data, suma, furnizorul și explicația. În loc de „Lipsește o factură”, cabinetul poate preciza furnizorul, tranzacția și documentul necesar.

Stabiliți și o regulă pentru documentele sosite după termen. Cabinetul trebuie să analizeze dacă acestea afectează declarațiile, raportarea sau perioada contabilă deja închisă. Nu presupuneți că un document întârziat poate fi inclus automat fără consecințe; tratamentul depinde de natura tranzacției și de situația fiscală a firmei.

Indicatori utili pentru evaluarea procesului

Nu este nevoie de un sistem complicat pentru a afla dacă fluxul funcționează. Urmăriți lunar câțiva indicatori ușor de calculat și discutați rezultatele cu cabinetul.

Dacă numărul clarificărilor crește lunar, analizați cauza. Poate lipsesc rapoarte de la un procesator de plăți, poate persoana responsabilă nu are acces la toate documentele sau poate firma emite facturi din mai multe sisteme fără centralizare. Corectați cauza, nu doar efectul.

Greșeli frecvente de evitat

Predarea documentelor în ultima zi rămâne una dintre cele mai comune greșeli. Această practică lasă prea puțin timp pentru verificări și crește riscul de raportări incomplete. Este mai util să transmiteți documentele continuu și să păstrați finalul de lună pentru controlul ultimei liste de verificare.

Evitați și ideea că extrasul bancar este suficient pentru toate plățile. Extrasul arată că banii au plecat sau au intrat în cont, dar nu justifică întotdeauna scopul economic al tranzacției. Contractele, facturile, ordinele de plată, deconturile și explicațiile interne completează informația necesară.

Nu modificați facturi sau documente după ce le-ați predat fără să informați cabinetul. Dacă anulați o factură, emiteți o corecție sau primiți un document nou, transmiteți imediat schimbarea. Comunicarea la timp ajută cabinetul să actualizeze evidențele înainte de pregătirea raportărilor și declarațiilor.

O închidere de lună organizată se construiește prin pași repetați: documente colectate la timp, responsabilități clare, clarificări centralizate și raportări analizate. Începeți cu un calendar simplu și cu un checklist agreat împreună cu cabinetul, apoi ajustați procedura după primele două sau trei luni de aplicare. Pentru decizii fiscale sau contabile cu impact ridicat, solicitați întotdeauna recomandarea unui expert contabil sau consultant fiscal autorizat.

Cu exporturi de peste 3 miliarde de euro în zece ani, compania ilustrează contribuția industriei de prelucrare a lemnului la balanța comercială a României și rolul Brașovului în această industrie.

Industria de prelucrare a lemnului se numără printre sectoarele care contribuie pozitiv la balanța comercială a României, iar Brașovul ocupă un loc important pe această hartă industrială. Kronospan operează aici o unitate de producție de plăci OSB, integrată în activitatea companiei din România, ale cărei produse ajung pe piețe din Europa, Asia, Africa, America și Australia.

Un material publicat recent de Profit.ro arată că industria de prelucrare a lemnului ajută România să exporte mai mult și să importe mai puțin. Pentru o zonă cu tradiție industrială precum Brașovul, exporturile înseamnă activitate pentru fabricile locale, locuri de muncă, comenzi pentru furnizori și venituri care se întorc în economia locală.

Un exemplu relevant este Kronospan România, care operează o fabrică și la Brașov. La nivelul activității sale din România, compania exportă produse în peste 75 de țări, iar valoarea cumulată a exporturilor din ultimii zece ani depășește 3 miliarde de euro. Aceste rezultate arată că produsele fabricate în România sunt competitive și căutate pe piețe cu cerințe și standarde diferite.

Relațiile construite pe termen lung reprezintă una dintre bazele acestei performanțe. Kronospan lucrează cu parteneri care cumpără produse din România încă din 2001, inclusiv din țări precum Egipt și Japonia.

„Avem clienți cu tradiție, care cumpără de la noi încă din 2001, inclusiv din țări precum Egipt sau Japonia. Produsele realizate în România ajung și pe piețe mai îndepărtate, precum Madagascar. Activitatea de export este susținută de o echipă extinsă, cu colegi în Australia, Nigeria, China, Egipt și Japonia. Fiecare piață are propriile exigențe și standarde, iar pentru fiecare dintre acestea avem certificările și produsele care răspund cerințelor specifice”, declară Mircea Nedelea, Directorul de Vânzări al Kronospan Trading.

Această extindere geografică presupune adaptarea produselor la cerințe tehnice, standarde și certificări diferite. Exporturile nu se bazează astfel doar pe capacitatea de producție, ci și pe cunoașterea fiecărei piețe, pe relațiile comerciale construite în timp și pe capacitatea companiei de a livra produse conforme cu cerințele clienților.

Brașov, parte a unei industrii care aduce bani în economia României

Importanța activității industriale de la Brașov trebuie privită și în contextul mai larg al industriei românești de prelucrare a lemnului. Conform analizei amintite, industria lemnului și cea a mobilei au exportat împreună produse în valoare de 4,25 miliarde de euro în 2024, aproximativ dublul importurilor, generând un excedent comercial de circa 2 miliarde de euro.

Datele UN Comtrade incluse în analiză indică exporturi românești de lemn și articole din lemn în valoare de 1,941 miliarde de dolari în 2024. Dintre acestea, exporturile de plăci aglomerate au avut o valoare de 475 de milioane de dolari, iar cele de plăci fibrolemnoase, de 165 de milioane de dolari. În 2023, România s-a situat pe locul al patrulea la nivel mondial între exportatorii de plăci aglomerate.

Dincolo de aceste cifre, exportul produselor prelucrate în România înseamnă valoare adăugată creată în țară. Înainte de a ajunge la clienții externi, produsele trec prin procese industriale, controlul calității, certificare și logistică, activități care susțin locuri de muncă și servicii specializate.

Pentru Brașov, activitatea Kronospan conectează economia locală la circuite comerciale internaționale. Fabrica locală produce plăci OSB, utilizate în construcții și alte aplicații, iar activitatea sa susține producția industrială, logistica, serviciile specializate și competențele tehnice din zonă. În același timp, relațiile comerciale dezvoltate de companie pe piețele externe confirmă competitivitatea produselor fabricate în România.

Industria are nevoie de predictibilitate și de o imagine bazată pe date

Performanța la export nu elimină însă dificultățile cu care se confruntă industria. Analiza amintită mai sus semnalează birocrația, accesul dificil la materia primă, suprareglementarea și lipsa predictibilității drept obstacole care pot afecta competitivitatea companiilor românești. În același timp, o percepție publică negativă asupra întregului sector poate afecta reputația producătorilor inclusiv pe piețele externe.

Datele economice arată că industria de prelucrare transformă lemnul în produse cu valoare adăugată, exporturi, locuri de muncă și venituri pentru comunitățile locale. Exemplul Kronospan România arată concret cum o capacitate industrială dezvoltată la Brașov poate fi conectată la piețe internaționale și poate susține relații comerciale construite pe termen lung.

Cu exporturi cumulate de peste 3 miliarde de euro în zece ani și o prezență comercială extinsă la nivel global, activitatea Kronospan plasează și Brașovul pe harta industriei românești de prelucrare a lemnului. Contribuția poate fi măsurată nu doar prin valoarea produselor exportate la nivelul companiei, ci și prin legătura dintre producția locală, furnizori, servicii specializate și piețele internaționale.

În 2027, alegerea unui program de facturare ține mai puțin de aspectul facturii și mai mult de ce se întâmplă cu ea după emitere. Pentru un IMM, opțiunile se împart în trei categorii: programe de facturare, programe de contabilitate și sisteme ERP. Un program de facturare emite și transmite documente, unul de contabilitate le înregistrează, iar un ERP leagă facturarea de stocuri, plăți, cashflow și raportare.

Diferența contează într-un an în care fiecare factură trece prin RO e-Factura, apare în SAF-T și influențează decontul de TVA. O alegere potrivită reduce munca dublă dintre aplicații, iar una nepotrivită o mută doar dintr-un fișier în altul. Ghidul de mai jos compară cele trei categorii și criteriile după care alegi între ele.

Ce diferență există între un program de facturare, unul de contabilitate și un ERP?

Un program de facturare emite facturi, proforme și avize și le transmite în SPV, dar se oprește, de regulă, la document. Un program de contabilitate înregistrează documentele în conturi, generează balanța și declarațiile, însă lucrează pe date introduse sau importate din alte aplicații. Un sistem ERP reunește facturarea, gestiunea, achizițiile, cashflow-ul și raportarea în aceeași bază de date.

Pe scurt, cele trei categorii acoperă:
• programul de facturare, cu emiterea documentelor și transmiterea în RO e-Factura;
• programul de contabilitate, cu înregistrările contabile, balanța și declarațiile fiscale;
• sistemul ERP, cu fluxul complet, de la ofertă și stoc la încasare, cashflow și rapoarte.

Pentru o firmă cu câteva facturi pe lună, un program simplu de facturare poate acoperi nevoia de bază. Pe măsură ce apar stocuri, furnizori, mai multe conturi bancare și termene de plată, aceeași informație ajunge introdusă de mai multe ori, în aplicații diferite. Din această dublare apar diferențele dintre factură, extras și contabilitate.

Ce avantaje are un ERP față de un program de facturare?

Avantajul central al unui ERP este că o singură operațiune actualizează toate zonele afectate de ea. Factura emisă descarcă stocul, apare la încasări și intră în cashflow-ul previzionat, iar factura primită de la furnizor ajunge direct în achiziții și în gestiune. Rezultatul se vede în mai puține reintroduceri de date și în rapoarte disponibile fără exporturi în Excel.

Un ERP se adaptează și la specificul fiecărui domeniu, de la producție și distribuție până la servicii. Un ERP pentru companii de construcții de la QuickFin.erp, de exemplu, urmărește bugetele, contractele, costurile cu materialele și plățile pentru fiecare proiect. Într-un program de facturare clasic, aceeași urmărire înseamnă tabele separate și verificări manuale.

Ce cerințe trebuie să acopere un program de facturare în 2027?

În 2027, un program de facturare trebuie să transmită facturile în RO e-Factura în 5 zile lucrătoare de la emitere și să păstreze XML-urile validate, care reprezintă exemplarul original al facturii. Datele lui ajung apoi în SAF-T, în declarația 394 și în decontul de TVA, pe care ANAF îl compară cu decontul precompletat RO e-TVA. Orice diferență dintre aceste surse cere explicații.

Criteriile minime de verificat în 2027 sunt:
• transmiterea automată în SPV și urmărirea statusului fiecărei facturi;
• arhivarea XML-urilor validate;
• preluarea automată a facturilor primite din SPV;
• legătura cu încasările și cu reconcilierea bancară;
• compatibilitatea cu standardul european EN 16931, obligatoriu prin pachetul ViDA pentru facturile B2B intracomunitare din 2030.

Un ERP acoperă aceste cerințe din același flux, fără exporturi între aplicații. Un program izolat de facturare le acoperă doar parțial, iar restul muncii revine contabilului sau antreprenorului la închiderea de lună.

Unde se încadrează QuickFin.erp?

QuickFin.erp se încadrează în categoria sistemelor ERP construite pentru firmele din România, cu facturare, e-Factura integrată cu SPV, gestiune, achiziții și cashflow în același cont. Platforma folosește agenți AI pentru sarcini concrete: reconcilierea bancară pornită de la extrasul în format PDF, procesarea facturilor primite din SPV și răspunsuri la întrebări despre datele financiare ale firmei.

Pentru facturarea zilnică, programul de facturare cu agenți AI QuickFin ERP emite facturi, proforme și facturi storno, le transmite automat în SPV și arată statusul fiecăreia în listă.

Stocul se descarcă la emitere, notele contabile se generează automat, iar cashflow-ul previzionat se actualizează la fiecare document. Planul Lite Starter pornește de la 4,99 € pe lună plus TVA, iar planurile superioare adaugă gestiune, producție și contabilitate completă.

În 2027, un program de facturare rămâne suficient pentru activitățile foarte simple, însă firmele cu stocuri, furnizori și termene de plată câștigă mai mult dintr-un ERP care leagă documentele de bani și de raportare. QuickFin.erp oferă 30 de zile gratuite pe orice plan și 365 de zile gratuite pentru firmele înființate în ultimele 12 luni. Testează platforma pe datele firmei tale și compară rezultatul cu fluxul actual.

Te-ai mutat într-o locuință nouă, ai eliberat camera în care până acum ținea biroul sau pur și simplu nu te mai regăsești în dormitorul de acum? Amenajarea unei camere de la zero pare la început copleșitoare, dar devine simplă dacă o iei în ordinea firească: întâi pereții, apoi podeaua, apoi patul și, la final, detaliile. Fiecare etapă influențează următoarea, așa că merită gândite împreună. La Leroy Merlin găsești soluții pentru toate aceste etape, plus idei care te ajută să vezi cum se leagă între ele.

Stabilește atmosfera înainte de orice cumpărătură

Înainte să alegi materiale, decide ce vrei să simți când intri în cameră. Un dormitor în nuanțe calde, de bej, teracotă sau verde salvie, transmite liniște, iar unul în tonuri reci, de gri sau albastru, pare mai aerisit. Pentru o cameră mică, culorile deschise o fac să pară mai mare. Alege două-trei culori de bază și păstrează-le pe tot parcursul proiectului. Notează și dimensiunile camerei, poziția ferestrei și a prizelor, pentru că de ele depinde unde va sta patul.

Pereții, fundalul întregii camere

Vopseaua rămâne varianta cea mai simplă, dar un tapet ales cu grijă poate da caracter întregii încăperi. O idee des folosită este peretele de accent din spatele patului: restul camerei rămâne într-o culoare neutră, iar un model floral, geometric sau cu textură aduce personalitate fără să încarce spațiul. Tapetul pe suport de vlies se montează mai ușor, pentru că adezivul se aplică direct pe perete, iar cel din vinil rezistă mai bine la ștergere. Calculează numărul de role în funcție de înălțimea peretelui și de raportul modelului și pregătește suprafața, care trebuie să fie netedă și uscată.

Podeaua, confort la fiecare pas

Dormitorul este camera în care umbli cel mai des desculț, așa că senzația de sub picioare contează. Dacă îți dorești căldură și liniște, mocheta este o alegere potrivită: este moale, reduce zgomotul pașilor și ecoul din cameră și păstrează mai bine căldura decât o pardoseală rece. Pentru dormitor, alege un fir mai des, care rămâne plăcut la atingere și se uzează mai greu, iar dacă ai încălzire în pardoseală, verifică dacă modelul este compatibil cu ea. Aspiratul regulat o păstrează curată și îi prelungește viața.

Patul, piesa centrală

Odată stabiliți pereții și podeaua, patul își găsește locul firesc. Ideal este să ai acces din ambele părți, cu cel puțin 60 de centimetri liberi, iar tăblia să stea lipită de peretele de accent. Dimensiunea lui o alegi în funcție de cameră și de câte persoane dorm în el.

Când compari modelele de saltele pat, pornește de la dimensiunile exacte ale somierei, pentru că o saltea mai mică sau mai mare decât cadrul se deformează în timp. Uită-te apoi la materiale, de la spumă la arcuri independente, și la husă: una detașabilă și lavabilă îți ușurează mult întreținerea. După despachetare, lasă salteaua câteva ore să se aerisească și să-și recapete forma înainte să o folosești.

Detaliile care fac camera a ta

Ultima etapă este cea mai plăcută: perdelele care filtrează lumina dimineții, o oglindă, câteva rafturi și textilele care leagă culorile alese la început. Nu uita de lumină: o sursă principală pe tavan, câte o veioză de fiecare parte a patului și, eventual, o bandă discretă de lumină caldă în spatele tăbliei schimbă complet atmosfera serii. La Leroy Merlin găsești, în același loc, tapet, pardoseli, saltele și decorațiuni, așa că poți gândi camera ca pe un întreg și poți păstra stilul de la un capăt la altul. Iar dacă vrei să vezi materialele înainte să te decizi, magazinul este locul potrivit să le compari.

Un dormitor amenajat de la zero este o ocazie rară să construiești exact spațiul de care ai nevoie. Ia deciziile pe rând, păstrează-te în paleta aleasă și nu te grăbi la detalii. Rezultatul va fi o cameră în care te întorci cu plăcere în fiecare seară.

Mănânci echilibrat, mergi regulat la sală, ai grijă la somn, iar greutatea ta pare stabilă. Totuși, abdomenul inferior, flancurile, coapsele sau brațele par să nu se schimbe în ritmul în care ai vrea. Situația este frecventă și nu însemnă că regimul alimentar sau că antrenamentele tale nu funcționează.

Corpul nu elimină grăsimea uniform. Unele zone răspund mai lent la deficitul caloric, iar altele păstrează depozite subcutanate chiar și după ce ai obținut o greutate apropiată de cea dorită. Iată ce înseamnă grăsimea localizată rezistentă, care sunt cauzele posibile și ce opțiuni medicale pot exista după ce ai construit obiceiuri sănătoase.

Ce înseamnă grăsimea localizată rezistentă la dietă și sport?

Expresia „grăsime rezistentă” descrie, de regulă, depozite de țesut adipos care rămân vizibile în anumite regiuni ale corpului, deși ai slăbit sau urmezi consecvent un program de mișcare. Nu există un tip separat de grăsime pe care dieta și sportul să nu îl poată influența deloc. Mai degrabă, organismul mobilizează mai greu energia stocată în anumite zone, precum abdomenul inferior, talia, flancurile, coapsele, partea posterioară a brațelor sau zona submentală.

Poți suspecta un depozit localizat dacă hainele devin mai largi în anumite zone, dar continuă să fie strâmte în altele. Această situație nu confirmă o indicație pentru vreo procedură, dar merită discutată cu un medic dacă te preocupă. Când depozitele rămân clar delimitate, chiar și după luni de alimentație echilibrată și mișcare constantă, liposucția poate fi una dintre soluțiile medicale discutate pentru remodelarea zonelor respective.

Dacă apar umflături recente, asimetrie pronunțată, modificări rapide ale formei corpului sau sensibilitate locală, programează un consult, pentru că aceste semne pot necesita o evaluare diferită de cea estetică.

Ce să faci când problema nu este doar grăsimea, ci și pielea în exces?

Uneori, abdomenul rămâne proeminent sau lipsit de fermitate din alte motive decât grăsimea localizată. După sarcină sau după o scădere mare în greutate, pot apărea exces de piele, laxitate cutanată și diastază abdominală, adică depărtarea mușchilor drepți abdominali.

În astfel de situații, liposucția are anumite limite, mai exact nu îndepărtează un exces mare de piele și nu corectează diastaza. Poți analiza împreună cu chirurgul beneficiile operației de abdominoplastie, o procedură care îndepărtează pielea în exces și poate corecta diastaza, atunci când există indicație medicală pentru asta. Consultația ar trebui să includă și discuția despre cicatrici, recuperare, controale și activitățile pe care le vei relua gradual.

Un abdomen mărit nu reprezintă automat o indicație pentru liposucție sau abdominoplastie. Balonarea, grăsimea viscerală, postura și laxitatea pielii pot contribui separat sau împreună, iar examinarea clinică ajută medicul să diferențieze aceste situații.

De ce apar depozitele adipoase persistente, chiar și cu un stil de viață sănătos?

Distribuția țesutului adipos diferă de la o persoană la alta. Două persoane cu aceeași greutate, înălțime și rutină sportivă pot avea forme corporale diferite, din câteva motive:

Discută cu medicul de familie dacă observi oboseală persistentă sau schimbări rapide în greutate, pentru a exclude alte cauze medicale.

De ce abdomenele nu elimină grăsimea de pe burtă?

Exercițiile abdominale întăresc musculatura, dar nu forțează organismul să ardă grăsimea exact din zona antrenată. Acest fenomen poartă numele de „slăbire localizată”, iar literatura de specialitate nu îl susține ca efect obținut prin exerciții direcționate pe o singură zonă. Sportul rămâne, totuși, esențial pentru sănătate: crește consumul energetic total, păstrează masa musculară și reduce riscul de recâștigare a kilogramelor, dar nu poate controla ordinea în care organismul folosește rezervele de energie sau îndepărta excesul de piele.

Cum verifici dacă stagnarea este reală, înainte de un consult?

Înainte să iei în calcul o soluție de remodelare corporală, analizează-ți obiceiurile. Un checklist simplu te poate ajuta:

Dacă bifezi majoritatea punctelor și depozitele persistă, o discuție cu un chirurg plastician te poate ajuta să înțelegi ce opțiuni sunt realiste pentru corpul tău.

Ce merită să reții înainte de a lua o decizie?

Grăsimea localizată rezistentă apare frecvent dintr-o combinație de factori ce țin de genetică, hormoni, structură corporală și adaptări normale după slăbire. Alimentația echilibrată, somnul și mișcarea rămân baza menținerii sănătății, dar nu pot direcționa slăbirea către o singură zonă.

Dacă ai o greutate stabilă și observi depozite persistente, discută cu un specialist despre opțiunile potrivite pentru tine. Un specialist în chirurgie plastică îți poate explica la ce rezultate realiste te poți aștepta.

Disclaimer: Acest articol are un scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Surse de informare:

c2cfb2d6b1281b9b34bd8299ec5dc780.jpgDr. med. Priv. Mihai Chertif M.D.

Chirurgie plastică și estetică

Administrator Clinica Cosmedica Baia Mare

www.cosmedica.ro

https://www.instagram.com/clinica.cosm

Pregătești cârnați după tăierea porcului, faci chiftele pentru familie sau procesezi carne pentru o pensiune? Înainte să alegi o mașină de tocat, merită să estimezi realist cât poți lucra într-o oră. Cifra de pe cutie arată de regulă randamentul obținut în condiții bune: carne rece, bucăți potrivite, sită curată și motor folosit corect.

În gospodărie, timpul real include pregătirea cărnii, alimentarea aparatului, schimbarea sitei și curățarea pieselor. Următorii pași te ajută să alegi o capacitate potrivită, fără să plătești pentru un aparat prea mare sau să forțezi unul prea mic.

1. Înțelege ce arată capacitatea în kg/oră

Producătorii exprimă capacitatea prin cantitatea de carne pe care mașina o poate toca într-o oră de funcționare. Folosește această valoare ca punct de plecare, nu ca promisiune fixă. De exemplu, un aparat cotat la 100 kg/oră poate procesa aproximativ 60–75 kg într-o oră în care incluzi pauzele și manipularea cărnii.

Verifică și cât timp poate funcționa motorul fără oprire. Un model care lucrează 30 de minute, apoi are nevoie de o pauză scurtă, poate susține un ritm mai bun decât unul care se încălzește după 10 minute. Pentru rezultate stabile, citește instrucțiunile privind pauzele recomandate de producător.

2. Alege tipul de mașină după cantitatea de carne

Fiecare gospodărie lucrează în alt ritm. Dacă toci de două ori pe an câteva kilograme pentru sarmale sau chiftele, nu ai aceleași nevoi ca o fermă familială care pregătește 100 kg de carne într-o zi.

Tip mașină de tocat Randament realist orientativ Potrivită pentru
Manuală 5–15 kg/oră Cantități mici, utilizare ocazională
Electrică de uz casnic 15–60 kg/oră Gospodării și preparate pentru familie
Semiprofesională 60–150 kg/oră Ferme familiale, pensiuni, loturi mari
Profesională 150–500+ kg/oră Măcelării și procesare frecventă

O mașină manuală te ajută la 2–5 kg de carne, mai ales dacă lucrezi fără acces la electricitate. Pentru un lot de 20–30 kg de cârnați, o mașină electrică bine construită îți reduce efortul și păstrează un ritm constant.

Modelele semiprofesionale au de obicei componente metalice, tavă mai mare și motor pregătit pentru sesiuni mai lungi. Dacă administrezi o mică fermă, o pensiune sau vinzi produse pregătite legal, acest tip de aparat oferă un raport corect între preț, putere și ritm de lucru.

3. Pregătește carnea pentru un randament bun

Carnea rece trece mai ușor prin melc și sită. Pune bucățile la frigider înainte de lucru, iar dacă sunt moi, lasă-le 20–30 de minute la congelator. Nu le îngheța complet: carnea trebuie să fie fermă la exterior, dar ușor de tăiat cu cuțitul.

Taie carnea în cuburi care intră lejer în gura de alimentare. Îndepărtează oasele, cartilajele tari, pielițele groase și tendoanele mari. Aceste resturi pot bloca mecanismul sau pot uza cuțitul. Folosește împingătorul aparatului, nu degetele și nici coada unui cuțit.

Sita influențează atât viteza, cât și textura. O sită cu găuri de 6–8 mm merge bine pentru cârnați rustici și chiftele. Pentru umpluturi mai fine, poți toca apoi printr-o sită de 3–4,5 mm, dar timpul de lucru crește. La cârnați, păstrează și grăsimea rece; ea ajută compoziția să rămână suculentă după gătire.

4. Verifică piesele care influențează tocarea

Motorul contează, însă cuțitul, sita, melcul și angrenajele decid cum se comportă aparatul după mai multe utilizări. Un cuțit tocit nu taie curat, ci împinge carnea spre sită. Vei observa că aparatul se mișcă greu, carnea se încălzește și ies fibre neuniforme.

Montează cuțitul cu partea tăietoare spre sită și verifică dacă sita stă dreaptă. Spală piesele imediat după lucru, usucă-le complet și păstrează-le într-un loc ferit de umezeală. Pentru gospodării care caută aparate și accesorii pentru prepararea alimentelor, poți compara echipamentele disponibile aici.

După tocare, umple rapid mațele cât compoziția este rece. Pentru loturi mai mari, mașinile de umplut cârnați ajută la obținerea unor cârnați uniformi și reduc timpul petrecut cu umplerea manuală.

5. Calculează capacitatea necesară

Împarte cantitatea totală de carne la timpul în care vrei să termini lucrarea. Apoi alege o mașină cu o capacitate declarată mai mare decât rezultatul obținut, deoarece vei avea pauze pentru curățare și reîncărcare.

De exemplu:

Nu alege strict după cea mai mare cifră afișată. Uită-te la materiale, disponibilitatea pieselor de schimb și cât de simplu cureți aparatul după fiecare lot.

6. Află ce înseamnă nr. 12, nr. 22 și nr. 32

Aceste numere arată dimensiunea capului de tocare și a componentelor compatibile. Nr. 12 se potrivește pentru folosire ocazională în gospodărie. Nr. 22 oferă un ritm bun pentru familii mari și ferme mici. Nr. 32 se adresează activităților cu volum ridicat, unde ai spațiu suficient și lucrezi frecvent.

Nu presupune că un număr mai mare garantează automat un rezultat mai bun. Un nr. 22 cu motor solid, cuțit bun și angrenaje rezistente poate lucra mai eficient decât un nr. 32 slab construit.

7. Evită greșelile care opresc lucrul

Nu introduce carne caldă, oase sau bucăți prea mari dacă manualul nu permite acest lucru. Oprește aparatul dacă auzi zgomote neobișnuite, simți miros de motor încins sau observi că sita se umple rapid. Curăță piesele, verifică montajul și lasă motorul să se răcească.

Alege aparatul după cel mai mare lot pe care îl pregătești într-un an. Pregătește carnea din timp, lucrează în porții mici și testează întâi textura pe 500 g de compoziție. Astfel poți ajusta sarea, condimentele și sita înainte să pregătești întregul lot de cârnați.

Capacitatea potrivită a unei mașini de tocat carne depinde de cantitatea procesată, frecvența utilizării și timpul disponibil. Compară randamentul declarat cu durata de funcționare recomandată și ia în calcul pregătirea cărnii, pauzele și igienizarea. Astfel, poți alege un aparat care susține ritmul de lucru al gospodăriei sau al micii afaceri.

Geamurile aburite dimineața, pervazurile ude și petele din colțurile pereților apar frecvent în locuințe odată cu răcirea vremii. Un strat fin de condens poate fi normal după o noapte rece, însă picăturile care curg zilnic pe sticlă arată că aerul din casă reține prea mulți vapori. Iată șase măsuri practice care reduc umezeala și ajută la păstrarea unui mediu mai confortabil pentru familie.

1. Măsoară umiditatea și identifică tipul de condens

Condensul apare când aerul cald și umed din interior atinge o suprafață rece, cum este geamul iarna. Vaporii ajung la „punctul de rouă”, adică la temperatura la care se transformă în picături de apă. Ferestrele nu produc umezeala, însă o fac vizibilă.

Înainte să schimbi garnituri sau să investești în aparate, verifică unde apare condensul. Situațiile diferă și cer soluții diferite:

Folosește un higrometru, un dispozitiv simplu care arată umiditatea relativă din încăpere. Așază-l la distanță de calorifer, fereastră, aragaz sau baie, deoarece aceste zone pot modifica temporar valoarea afișată. Multe locuințe se simt confortabil la o umiditate între 40% și 60%. Iarna, dacă geamurile se udă frecvent, urmărește valori apropiate de 40-50%.

Verifică higrometrul dimineața în dormitor, după duș și după ce gătești. Dacă valoarea sare constant peste 60%, ai un indiciu clar că trebuie să reduci vaporii din aer.

2. Aerisește scurt, complet și la momentele potrivite

Mulți proprietari țin geamul rabatat ore întregi, cu intenția de a usca aerul. Metoda răcește pereții, tâmplăria și podeaua, iar încăperea are nevoie apoi de mai mult timp pentru a reveni la o temperatură confortabilă. Pereții reci pot favoriza apariția condensului, mai ales în apartamentele cu izolație modestă.

Deschide ferestrele larg timp de 5-10 minute, de două sau trei ori pe zi. Dacă poți crea curent între camere, schimbul de aer devine mai rapid. Aerul rece de afară conține, de regulă, mai puțini vapori decât aerul din casă. După ce intră și se încălzește, poate prelua umezeala din încăpere.

Acordă atenție momentelor care cresc umiditatea:

Aerisirea ajută mult, însă poate să nu fie suficientă într-un apartament de parter, într-o baie fără geam sau într-o cameră unde se usucă rufe. În astfel de situații, un dezumidificator camera poate menține umiditatea la valoarea setată, fără să fie nevoie să răcești locuința prin aerisiri repetate.

3. Redu umezeala produsă în baie, bucătărie și la uscarea rufelor

Într-o locuință locuită de o familie, vaporii se acumulează repede. Respirația din timpul nopții, un duș fierbinte, fierberea apei și rufele întinse în casă pot ridica umiditatea într-un interval scurt. Într-un dormitor mic, cu ușa închisă, două persoane pot produce suficienți vapori peste noapte cât să apară picături pe geam dimineața.

În baie, pornește ventilatorul înainte de duș, dacă ai unul, și lasă-l activ după terminare. Șterge apa rămasă pe cabina de duș, faianță și baterii. Această rutină reduce cantitatea de apă care se evaporă treptat în următoarele ore. Verifică și robinetele, sifonul de pardoseală sau rezervorul toaletei: o pierdere mică, dar constantă, menține umezeala ridicată.

În bucătărie, pornește hota de la începutul preparării mâncării și acoperă oalele. Fierberea fără capac eliberează rapid vapori, mai ales în apartamentele cu bucătărie deschisă spre living. Curăță periodic filtrele hotei, deoarece grăsimea acumulată scade capacitatea de evacuare.

Rufele uscate pe calorifer sau pe un suport amplasat în sufragerie pot elibera câțiva litri de apă în aer. Dacă nu ai balcon, curte sau uscător de rufe, limitează uscarea la o singură cameră. Închide ușa, ține geamul închis cât timp funcționează aparatul de control al umidității și verifică periodic rezervorul. Hainele se pot usca mai repede, iar vaporii nu ajung în toate camerele.

4. Păstrează o temperatură stabilă și lasă aerul cald să circule

Condensul se formează mai ușor pe sticla rece. De aceea, oprirea completă a căldurii peste noapte poate agrava problema, mai ales în camerele orientate spre nord sau în apartamentele de la ultimul etaj. Dimineața, aerul se încălzește mai repede decât geamul, iar picăturile apar înainte ca suprafața sticlei să ajungă la o temperatură mai ridicată.

Menține o temperatură relativ constantă, cu o diferență moderată între zi și noapte. Pentru multe familii, reducerea temperaturii cu 1-2 grade noaptea este mai practică decât oprirea totală a încălzirii.

Verifică și zona din jurul ferestrei. Draperiile lungi, perdelele groase sau mobilierul lipit de calorifer pot opri circulația aerului cald către geam. Lasă spațiu între calorifer și textile, iar dacă ai pervazuri foarte late, evită să le încarci cu ghivece mari sau obiecte decorative care blochează fluxul de aer.

Dulapurile masive amplasate lângă pereții exteriori merită și ele atenție. Lasă câțiva centimetri între mobilă și perete, astfel încât aerul să circule. Dacă observi miros de umezeală sau puncte negre în spatele dulapului, mută piesa de mobilier, curăță zona și verifică umiditatea din încăpere câteva zile la rând.

5. Verifică ferestrele, garniturile și zonele reci din locuință

Dacă higrometrul arată valori normale, dar geamurile continuă să se ude, fereastra poate avea o problemă de etanșare, reglaj sau izolație. În timp, garniturile se pot turti, crăpa ori desprinde, iar feroneria poate necesita ajustare. Aerul rece pătrunde pe lângă ramă și răcește excesiv marginea geamului.

Poți face câteva verificări simple acasă. Privește cu atenție garniturile și observă dacă există porțiuni desprinse. Verifică siliconul din jurul ramei și caută urme de apă pe glafuri. În zilele cu vânt, apropie palma de marginile ferestrei, fără să atingi sticla; uneori poți simți curenți reci care indică o etanșare slabă.

Pentru rezultate stabile, cheamă un specialist dacă observi una dintre aceste situații:

Petele care se accentuează după ploaie pot indica infiltrații, nu condens. Infiltrația cere o intervenție asupra fațadei, acoperișului, glafurilor sau instalațiilor, în funcție de sursă. Ștergerea geamului ori reducerea umidității din casă nu rezolvă această problemă.

6. Acționează rapid dacă apar mucegaiul și mirosul de umezeală

Condensul repetat poate afecta tâmplăria, vopseaua lavabilă, pervazurile și finisajele. În timp, umezeala favorizează mucegaiul, care apare frecvent în colțurile camerelor, după dulapuri, pe pereții exteriori sau în jurul ferestrelor. Pentru părinții cu copii mici, merită să urmărească din timp aceste zone, deoarece aerul încărcat și mirosul persistent pot crea disconfort în locuință.

Dacă geamurile sunt deja ude, șterge apa de pe sticlă, ramă și pervaz cu o lavetă absorbantă. Nu lăsa apa să pătrundă în rosturile tâmplăriei sau în tencuială. Apoi aerisește scurt și identifică sursa: rufe, duș, gătit, plante multe, acvariu, umidificator folosit prea des sau o posibilă pierdere de apă.

Curăță petele mici de mucegai cu produse potrivite pentru suprafața respectivă și poartă mănuși. Aerisește încăperea în timpul curățării. Dacă petele reapar după câteva săptămâni, se extind sau vin însoțite de tencuială umedă, cere o evaluare tehnică. Problema poate ține de punți termice, infiltrații sau ventilație insuficientă.

Pentru o rutină simplă, urmărește timp de o săptămână umiditatea din camerele cu probleme, aerisește după activitățile care produc vapori și menține o temperatură constantă. Aceste măsuri ajută geamurile să rămână mai uscate și reduc riscul ca umezeala să ajungă pe pereți.