Acasă Blog Pagina 4697

Poveștile cetății: Primele patru „cartiere“ ale Braşovului s-au născut acum 500 de ani

0

Autor: Alex RAICU

l Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu, instalat în vara anului 1916, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov

Prima reformă a administraţiei oraşului Braşov a fost făcută de judele primar Johann Benkner, între anii 1547-1565. A fost o reorganizare teritorială, dar şi una fiscală, privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor şi inventarierea privilegiilor Braşovului. Împărţirea teritorială pe „cartiere“ cuprindea patru zone. Prima era Cetatea, constituită pe bazele aşezării Corona, înconjurată de ziduri, turnuri şi bastioane, cu o populaţie compusă din proprietari de case, ateliere meşteşugăreşti sau prăvălii, consideraţi cetăţeni cu drepturi politice depline, saşi şi unguri. A doua zonă, Scheii Braşovului, era suburbia de la vest de Cetate, cu populaţie majoritar românească, dar şi cu locuitori unguri şi saşi. Braşovul vechi era suburbia de la nord de cetate, de pe Dealul Şprenghi şi de la poalele Dealului Cetăţuia. Aici predomina populaţia agrară. Cam la fel şi Blumăna, suburbia de la est de Cetate.

Braşovenii erau la început germani şi români

În secolul al XIII-lea existau aşezări ale populaţiei româneşti în Schei şi Bartolomeu. Pe lângă acestea s-au dezvoltat şi coloniile de germani Corona, Dealul Şprenghi şi Dealul Cetăţuia. În 1235, anul atestării aşezării Corona, existau în medie cam 30 de gospodării, cu câte patru membri în medie, în fiecare din aceste aşezări. Ceea ce presupune că populaţia de atunci a Braşovului era cam de 600 de locuitori. După invazia mongolilor din anul 1241 populaţia a scăzut, dar, la începutul secolului XIV, în Corona erau înregistrate 100 de gospodării. Sporul demografic este evidenţiat şi în celelalte suburbii ale Braşovului, şi era datorat dezvoltării economice care a atras din Transilvania saşi, secui, unguri. Chiar şi greci şi bulgari. La mijlocul secolului XV, Braşovul devenise unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei, cu o populaţie de peste 6.000 de locuitori.

Drept de „cetăţean al Braşovului“

În 1847, doi tineri români absolvenţi de studii universitare, C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan se adresează instanţei, „Înaltului magistrat“, cerând să emită o hotărâre publică prin care românii să aibă dreptul de acces în funcţii publice, iar în Consiliul Oraşului să fie admişi un număr mai mare de români. Cererea este aprobată un an mai târziu, pe fondul mişcării Revoluţiei. Astfel, la 19 aprilie 1848, în aparatul administrativ sunt primiţi patru tineri români. În acelaşi an, s-a convocat Adunarea Consiliului Orăşenesc, care hotărăşte ca pe viitor consiliul să fie ales de către toţi locuitorii cu drept de cetăţean al Braşovului. Adică, puteau avea, cum s-ar spune astăzi, drept de vot, doar braşovenii care puteau face dovada că au o avere de cel puţin 700 de florini de argint sau un venit sigur anual.

Primul primar român și primii români cu funcţii la Braşov

C.I Secăreanu şi C.Gh. Ioan, semnatarii protestului, apar după 1848 ca membri ai Consiliului Comunal. Alţi români care ajung în importante funcţii de răspundere, conform unor documente, sunt I. Bran, inspector, Alduleanu, preşedinte al Tribunalului urbarian. Primul primar român al Braşovului, rămas în funcţie doar câteva luni, a fost doctorul Gheorghe Baiulescu. O personalitate a vremii, în vara anului 1916, lui i-a fost încredinţată Primăria, la o zi după intrarea trupelor române în Braşov. În octombrie, o dată cu retragerea ostaşilor dincolo de Carpaţi, la conducerea municipiului revine însă fruntaşul sas dr. Carol Schnell. Care rămâne primar al braşovenilor până în 1926. La începutul anului 1926, şi la aproape 6 ani de la Marea Unire, Braşovul era unul din cele mai dinamice oraşe, ca dezvolare economică, din ţară. Oraşul liniştit de graniţă devenise brusc unul agitat din inima României. În acel an, primarul Schnell demisionează, iar câteva luni agendele primăriei sunt încredinţate prin delegaţie secretarului general Emil Socaciu. În 11 decembrie 1926, este instalat oficial primul primar român, avocatul Constantin Moga. Până în 1940, la venirea comuniștilor, la primăria Braşovului s-au succedat apoi 12 primari delegaţi sau titulari.

Prima atestare a Coronei

Prima menţiune documentară certă a Braşovului datează din 1235. Sursa o reprezintă Catalogus Ninivensis din 1236-1241, editat abia în 1949 de către Norbert Backmund. Textul catalogului cuprinde lista „mănăstirilor premonstratense“ din Transilvania şi Ungaria. În 1235, abatele Fredericus din Hamborn a vizitat mănăstirile premonstratense din Transilvania consemnând în catalog şi „Diocesis cumaniae Corona“ alături de „Villa Herrmani“ (Sibiu) în dioceza transilvană. Practic, aceasta este prima atestare a oraşului nostru, sub numele de Corona.

Braşovul, renumit pentru armele care se fabricau aici

Cel mai vechi document păstrat în arhivele Braşovului, datat 28 martie 1353, este un privilegiu de bază emis de regele Lodovic I al Ungariei, acordat la cererea comitelui Jacobus „filius Nicolai Sandur, vilicul oraşului“, după distrugerea vechilor privilegii în urma năvălirilor tătarilor. Acesta se referă la impozite, obligaţii militare, probleme juridice, folosirea în comun a pădurilor, apelor, pescuitului. Conform Privilegiului de bază al oraşului Brasov, activitatea comercială din această zonă era înfloritoare, Braşovul fiind renumit pentru calitatea mărfurilor, dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Primele „exporturi “ ale braşovenilor

La 10 mai 1369, braşovenii au obţinut privilegiul de a ţine târg anual, la 1 noiembrie, după modelul celui de la Buda. Negustorii care veneau la târgul anual erau scutiţi de toate taxele şi vămile. Braşovenii au obţinut dreptul de neguţători peste hotare din 1358, când au primit de la regele Ludovic I libertatea comerţului în Ţara Românească. În 1368, au obţinut libertatea comerţului în marele cnezat al Moscovei. Iar un an mai târziu, la Vidin în Bulgaria şi după încă un an până la Marea Adriatică. Abia în 1374 au avut dreptul să facă negoţ în Ungaria. Iar la Viena în 1395.

Primele servicii publice cu profit

În anii ’30, administraţia municipiului Braşov, scriu documentele, „a dus o luptă aprigă pentru anularea concesiunilor particulare de autobuse şi contra concesionarilor particulari ai iluminatului electric, răuşind să dea municipiului un serviciu de iluminaţie modern şi să organizeze un serviciu cu 51 de autobuse moderne, realizând în acelaşi timp venituri însemnate“. De la 1 august 1932 şi până la 31 martie 1937, prin acest serviciu public au fost încasări de 75.643.071 de lei, cheltuieli de 47.257.338 de lei, şi „venit curat“ 28.385.733 de lei.


În anii ’30, Braşovul avea 2.224 de firme

În 1930, în judeţul Braşov existau peste 4.500 de întreprinderi comerciale şi industriale, iar în municipiul Braşov funcţionau 2.224 dintre acestea. Asta pe când populaţia municipiului număra 59.234 de persoane. Recensământul din acel an împărţea locuitorii oraşului în 14.711 familii. Şi socotea că în oraş există 6.589 de clădiri.


Primarii Braşovului între 1918 şi 1940

1. Dr. Carol Schnell, primar între 1918-1926
2. Emil Socaciu, primar delegat 1926
3. Dr. Constantin Moga, primar între 1926-1928
4. Dr. Carol Schnell, girant al primarului 1928 (1.09 – 16.10)
5. Dr. Sterie Stinghe, primar între 1928-1929
6. Gheorghe Cuteanu, primar între 1929-1931
7. Iuliu Suciu, preş.com. int., 1931-22.06.1932
8. Dr. Ioan Garoiu, preş. com. int., 22.06.1932-15.10.932
9. Dr. Cornel Voicu, primar, 1932-21.03.1934
10. Dr. Filimon Bogdan, preş. com. int., 21.03.1934-31.08.1934
11. C. Dumitrescu Pîrvu, preş. com. int., 31.08.1934-24.05.1935
12. Dr. Tarquiniu Prişcu, primar, 1935-1938
13. Dr. Ioan Laţicu, primar, 6.01.1938-11.02.1938
14. Dr. Virgil Voicu, primar delegat, 13.02.1938-17.02.1938
15. Lt.col. Victor Nanu, primar, 18.02.1938-1940

Pentru o poză bună: Sânziana Negru a fost amendată

0

Sânziana Negru, vloggerița cu 500.000 de fani pe Instagram, a încălcat o proprietate privată din dorința de a realiza câteva fotografii splendide, însă, un martor a sunat la 112, iar ea s-a ales cu o amendă. Într-o postare făcută publică, vedeta a povestit cum a fost prinsă în flagrant delict.
Sânziana Negru a făcut recent o ședință foto pe acoperișul unui restaurant renumit din București. Pentru acest eveniment, a avut pregătite mai multe ținute sexy și provocatoare. La un moment dat, a observat o ușă care ducea spre acoperișul unu magazin. Numai că planul nu se potrivea cu legea. Astfel, polițiștii care au fost alertați cu privire la o încălcare de proprietate privată au sosit imediat la fața locului și au amendat-o pe vedetă. „Am găsit o ușă care ducea pe acoperișul magazinului «Victoria’s». Doar că acoperișul se extindea, iar eu am zis: «Ce tare e și cadrul ăsta, hai să facem și aici poze». Și cum făceam noi poze acolo sus, noi eram foarte entuziasmate cu pahare de proseco, cu fericire…. și, la un moment dat, apar vreo patru polițiști. Jur că semăna cu o scenă de film. Eu eram, imaginați-vă: într-o fustă crăpată pe picior, până sus, pe tocuri înalte, cu un pahar de Prosecco în mână, cu un decolteu frumos, eram machiată toată, vampă, sexy…și cu poliția după mine”, a povestit vloggerița.

Roxana Butnaru a fost bătută și aruncată la gunoi de iubitul traficant

0

Roxana Butnaru, una dintre cele mai de succes creatoare de modă de la noi, a trecut prin momente cumplite, după ce iubitul ei traficant a bătut-o cu bestialitate și a aruncat-o la tomberon. Ea ar fi avut în 2018 o legătură amoroasă cu Marian Cristian Bejan, liderul uneia dintre cele mai mari și mai perculoase grupări de traficanți de droguri din țară. Spynews.ro notează că Bejan a fost suspectat că ar fi pus la cale patru asasinate în stil mafiot. Creatoarea de modă a vrut să rupă legătura amoroasă cu Bejan, însă lucrurile au luat-o razna. Când Roxana i-a mărturisit că are pe altcineva, Bejan ar fi bătut-o și ar fi aruncat-o într-un tomberon. „Fostul concubin nu ar fi fost de acord cu despărțirea, astfel că ar fi început să vină zilnic la locul său de muncă și să o amenințe că îi va rupe picioarele și că o va omorî, spunându-i că nu va mai recunoscută la morgă de mama sa, ar fi lovit-o cu pumnii în mai multe zone ale corpului, iar altă dată ar fi prins-o cu mâna de gât și ar fi ridicat-o pe perete, aceasta nemaiputând să respire”, se arată în cererea Roxanei Butnaru, pentru emiterea ordinului de protecție. Ea a mai menționat că, la un moment dat, după ce i-a spus lui Bejan că are pe altcineva, a fost „luată pe sus de agresor care ar fi încercat să o introducă într-un tomberon, spunându-i că nu va mai avea alt bărbat în afară de el”.

Alina Eremia nu mănâncă mai nimic

0

Alina Eremia a tot slăbit și încă pare să se subțieze. Interpreta a dezvăluit ce alimente consumă zilnic. „Micul meu dejun este destul de sărăcăcios și încerc să îl iau la o oră târzie, ca să pot scăpa de senzația de foame pe parcursul zilei. În principiu mănânc iaurt grecesc cât mai slab în grăsimi, cu fulgi, fără zahăr, sau nuci, ori omletă din albușuri de ou cu niște legume alături”, spunea artista, în urmă cu ceva vreme, potrivit Spynews. A scos din dietă zahărul și preferă să mănânce suficient de multe proteime și grăsimi benefice. „Carbohidrații îi consum doar în anumite zile și mănânc de exemplu orez fiert și atât fără nimic altceva, iar în ceea ce privește pastele, nu mănânc mai mult de 100 de grame”, a mai spus artista.

Cugetări

0

John F. Kennedy: „Dacă găsești un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”

Calendar religios: 16 octombrie

0

Ortodox
Sf. Mc. Longhin Su­taşul; Sf. Mc. Domnin
Greco-catolic
Sf. Longin, sutaşul. [Sf. Maria Margareta Ala­coque].
Romano-catolic
Ss. Margareta M. Ala­coque, călug. *; Hedviga, călug. *; Longin, m., LN

S-a întâmplat la 16 octombrie

0

Ziua Mondială a alimentaţiei
1885: Se naşte Gheorghe Ionescu-Siseşti, agronom român, membru al Academiei Române (d. 1955)
1888: Se naşte Eugene O’Neill, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (d.1953)
1897: Se naşte Alexandru Proca, fizician român, membru al Academiei Române (d. 1967)
1919: Este sfinţită Bazilica Sacré-Cœur din Paris, construită în perioada 1875-1914
1935: Moare Constantin I. Nottara, actor şi regizor la Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1859)
1945: Crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură
1946: Inculpaţii condamnaţi la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executaţi
1967: NATO a inaugurat cartierul general de la Bruxelles
1978: Cardinalul Karol Józef Wojtyła din Cracovia, Polonia, a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă dintr-o ţară slavă şi primul papă neitalian în ultimii 400 de ani
1993: România a devenit membru cu drepturi depline în mişcarea francofonă
2002: Moare Ileana Berlogea, istoric literar şi teatrolog (n. 1931)

Rețeta zilei

0

Ghiveci grecesc

Ingrediente: 1 kg gogonele, 1 kg gogoşari, 1 kg ardei gras(kapia), 1 kg morcov; Sosul: 1/2 l oţet, 1/2 l apă, 1/2 l ulei, 1/4 kg zahăr, 3 linguri sare, 400g muştar, foi de dafin, piper
Mod de preparare: Se taie gogonelele cubuleţe, gogoşarii şi ardeii tăiaţi feliuţe, iar morcovul se dă pe răzătoarea mare. Se pregăteşte sosul separat din ingredientele de mai sus de la sos. Se fierb in sosul respectiv 5-7 minute Se pun rece in borcane şi nu se dunstuiesc.

O carte pe zi

0

„Războiul care mi-a salvat viaţa“, de Kimberly Brubaker Bradley

Într-o lume nesigură, pe fundalul luptei pentru supravieţuire din intunecaţii ani ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Ada, o fetiţă de nouă ani, are de purtat propria ei bătălie pentru a demonstra că nu e cu nimic diferită de ceilalţi. Umilită de propria mamă din cauza unui defect fizic, ţinută captivă în apartamentul lor cu o singură cameră, Ada profită de faptul că toţi copiii sunt evacuaţi din Londra şi, împreună cu fratele ei, Jamie, fuge departe de răutatea mamei. Aşa ajung să o cunoască pe Susan Smith, o femeie posacă, dar care îi iubeşte ca şi cum ar fi copiii ei.

Bancul zilei

0

Soţia caută disperată prin bibliotecă. Soţul, trecând pe acolo, o întreabă:
-Ce cauţi, dragă?
-Caut cartea aia, „Cum să trăieşti 140 de ani”, n-ai idee pe unde e?
-Păi, am aruncat-o că începuse maică-ta s-o citească!