Lars Lagerback, selecționerul Norvegiei, a anunțat lotul de jucători pe care-l va deplasa în România, pentru partida din Liga Națiunilor, de pe 15 noiembrie. De pe lista lui Lagerback nu lipsesc vedetele Erling Haaland și Martin Odegaard. Haaland a reușit un hattrick în meciul din Norvegia, cîștigat cu 4-0 în fața României, iar Odegaard a reusit 2 pase decisive.
Liga Națiunilor. Norvegienii vin la București cu Erling Haaland și Martin Odegaard
163 de noi cazuri COVID la Brașov, 4041 în țară
163 de noi cazuri COVID la Brașov au fost înregistrate în ultimele 24 de ore la Brașov. 4041 de cazuri noi de Covid au fost depistate în România din 10.566 de teste prelucrate în ultimele 24 de ore, rata de pozitivare a acestora fiind de 38%. Alte 86 de decese au fost raportate, iar 916 pacienți sunt internați la Terapie Intensivă.
Buletinul de presă:
Până astăzi, 2 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 250.704 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 177.361 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.041 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.
Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența înregistrată la 14 zile
1. Alba 5381 154 4,46
2. Arad 5656 134 3,5
3. Argeș 7237 176 1,41
4. Bacău 8520 119 2,19
5. Bihor 7007 193 3,86
6. Bistrița-Năsăud 2844 37 2,33
7. Botoșani 3412 75 1,84
8. Brașov 9920 163 2,84
9. Brăila 3470 32 1,3
10. Buzău 4028 37 1,32
11. Caraș-Severin 2752 14 2,13
12. Călărași 1754 38 1,12
13. Cluj 9836 159 4,98
14. Constanța 6257 375 2,15
15. Covasna 2333 0 2,73
16. Dâmbovița 6747 25 2,36
17. Dolj 6976 211 2,98
18. Galați 6483 51 1,49
19. Giurgiu 1956 32 1,45
20. Gorj 3042 45 1,43
21. Harghita 3153 50 2,98
22. Hunedoara 4405 92 2,1
23. Ialomița 2156 16 1,76
24. Iași 11118 126 2,08
25. Ilfov 6254 132 1,79
26. Maramureș 4604 74 2,77
27. Mehedinți 2228 28 1,46
28. Mureș 5598 69 3,36
29. Neamț 6340 42 2,13
30. Olt 3773 44 1,3
31. Prahova 9887 122 1,81
32. Satu Mare 1958 73 1,85
33. Sălaj 3011 23 5,17
34. Sibiu 5813 152 4,04
35. Suceava 9527 44 1,82
36. Teleorman 3221 1 2,21
37. Timiș 9596 123 4,36
38. Tulcea 1561 22 1,08
39. Vaslui 5104 39 1,56
40. Vâlcea 5190 58 2,3
41. Vrancea 3584 45 1,14
42. Mun. București 36888 592 3,91
43. – 124 4
TOTAL 250.704 4041
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 820 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.
Nr. Crt. JUDEȚ Probe pozitive la retestare
1 ALBA 167
2 ARAD 9
3 ARGEŞ 9
4 BACĂU 12
5 BIHOR 17
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD
7 BOTOŞANI
8 BRĂILA 4
9 BRAŞOV 21
10 BUZĂU 2
11 CĂLĂRAŞI 8
12 CARAŞ-SEVERIN
13 CLUJ 2
14 CONSTANŢA 14
15 COVASNA
16 DÂMBOVIŢA 2
17 DOLJ 8
18 GALAŢI 21
19 GIURGIU 1
20 GORJ 8
21 HARGHITA 5
22 HUNEDOARA 6
23 IALOMIŢA 1
24 IAŞI 75
25 MARAMUREŞ 7
26 MEHEDINŢI 43
27 MUREŞ 9
28 NEAMŢ 130
29 OLT 10
30 PRAHOVA 1
31 SĂLAJ 7
32 SATU MARE 14
33 SIBIU 16
34 SUCEAVA
35 TELEORMAN 91
36 TIMIŞ 10
37 TULCEA 5
38 VÂLCEA 26
39 VASLUI 1
40 VRANCEA 49
41 MUNICIPIUL BUCUREŞTI 3
42 ILFOV 6
TOTAL 820
Până astăzi, 7.153 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 01.11.2020 (10:00) – 02.11.2020 (10:00) au fost raportate 86 decese (48 bărbați și 38 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București. Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 29 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 33 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani. 80 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.702. Dintre acestea, 916 sunt internate la ATI. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.274.870 teste. Dintre acestea, 10.566 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.089 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.477 la cerere.
Pe teritoriul României, 30.083 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.114 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 55.963 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 15 persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.899 de apeluri la numărul unic de urgență 112.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.844 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.511.400 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 11 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal. Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară. Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.852 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.018 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Ciudățeniile sistemului electoral în SUA. Cum a câștigat Trump președinția, deși a avut 3 milioane de voturi mai puțin decât contracandidatul
Alegerile pentru președinția Statelor Unite care vor avea loc în 3 noiembrie vor fi mult diferite față de scrutinele din anii anteriori, iar câștigătorul alegerilor mai mult ca sigur nu va fi cunoscut în seara de după închiderea urnelor așa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori până acum. De ce? Experții se așteaptă la o prezența mai ridicată față de acum patru ani, însă voturile de la distanță în acest an ar putea fi chiar și jumătate din total, iar numărarea lor ar putea dura considerabil mai mult. În plus, bătăliile în justiție și contestarea rezultatelor pe acest tip de vot ar putea împinge deznodământul luptei „Trump vs Biden” tocmai în luna decembrie. Dar trebuie ținut seama și de faptul că sistemul de vot din SUA este în așa fel gândit încât multe voturi nu înseamnă automat și victoria.
Sistemul electoral din Statele Unite ale Americii e diferit față de cele tradiționale din alte state ale lumii unde cel care obține cele mai multe voturi este și câștigătorul. Sistemul electoral din SUA este unul de tip federal, și practic fiecare din cele 51 de state își organizează propriile alegeri, iar fiecare stat îi este alocat un număr de electori care să reprezinte rezultatul votului din acel stat.
Votul este pe principiul „câștigătorul ia tot”, astfel încât dacă într-un stat candidatul X ia chiar și doar cu un vot mai mult decât candidatul Y, atunci candidatul X ia toate voturile de electori alocate acelui stat.
Numărul de electori pentru fiecare stat este dat de suma aleșilor din acel stat pentru Congres. Astfel, fiecare stat are automat doi senatori, indiferent de populație, și un număr de reprezentanți în Camera Reprezentanților care este proporțional cu numărul locuitorilor. În total sunt 538 de electori, iar un candidat pentru a fi declarat câștigător are nevoie de cel puțin 270 de voturi.Nimic în Constituție nu obligă marii electori să voteze într-un fel sau altul
Donald Trump a câștigat deși a avut 3 milioane de voturi mai puțin decât Hillary Clinton
Donald Trump a salutat o victorie „frumoasă și importantă” după ce a învins-o pe Hillary Clinton la prezidențialele din 2016, deși a avut aproape trei milioane de voturi mai puțin decât adversara sa democrată, scrie AFP. Dar, prin atragerea câtorva state esențiale de partea sa, miliardarul republican a depășit lejer cele 270 de voturi ale marilor electori necesare pentru a-i deschide porțile Casei Albe.Într-un context tensionat înaintea alegerilor din 3 noiembrie în care Donald Trump luptă împotriva lui Joe Biden pentru un nou mandat prezidențial, iată mai jos regulile colegiului electoral american, conform hotnwes.ro.
De ce un colegiu electoral?
Sistemul datează de la Constituția din 1787, care fixează regulile alegerilor prezidențiale printr-un sugragiu universal indirect într-un singur tur.
Părinții fondatori au căutat aici un compromis între alegerea președintelui prin vot universal direct și o alegere de către Congres, considerată prea puțin democratică.
Sute de propuneri de amendamente care vizau modificarea sau suprimarea colegiului electoral au fost supuse Congresului de-a lungul anilor, dar niciunul nu a reușit. Dezbaterea a fost reaprinsă după victoria lui Donald Trump.
Cine sunt marii electori?
În total, sunt 538 de electori. În mare majoritate sunt aleși și responsabili locali în partidele lor, dar numele acestora nu apar în buletinele de vot și sunt în majoritate zdrobitoare necunoscuți marelui public.
Fiecare stat are tot atâți electori câți aleși are în Camera Reprezentanților (un număr care depinde de populație) și în Senat (doi, un număr fix pentru fiecare stat).
California are spre exemplu 55 iar 38. Vermont, Alaska, Wyoming și Delaware au doar trei. Constituția lasă la latitudinea statelor federale libere să decidă cum sunt desemnați marii electori. În toate statele, cu excepția a două (Nebraska și Maine departajează proporțional), candidatul la prezidențiale care câștigă majoritatea voturilor câștigă toți marii electori (winner-take-all).
Instituție controversată
În noiembrie 2016, Donald Trump a câștigat 306 mari electori. Votul populat era de partea candidatei Clinton, care a adunat 3 milioane de voturi mai mult ca Trump. Indignați, milioane de americani au semnat o petiție prin care cereau marilor electori republicani să-l blocheze pe Trump. În zadar. Doar doi mari electori au dezertat, iar Trump a primit în final 304 voturi. Tabăra republicană a denunțat o tentativă disperată a militanților democrați care refuzau să accepte înfrângerea.
Situația nu a fost însă inedită. Cinci președinți americani, în total, au pierdut votul popular dar au câștigat alegerile. John Quincy Adams a fost primul, în 1824 împotriva lui Andrew Jackson. Mai recent, alegerile din 2000 au generat o luptă epică în Florida între George W. Bush și democratul Al Gore. Acesta din urmă a câștigat în final aproape 500.000 de voturi în plus în țară, dar republicanul a primit 271 de voturi în colegiul electoral.
Adevăratul vot sau simplă formalitate?
Nimic în Constituție nu obligă marii electori să voteze într-un fel sau altul. Dacă unele state îi obligă să respecte votul popular, „electorii infideli” nu riscau în marea parte, până în această vară, decât o simplă amendă.
Dar, în iulie 2020, Curtea Supremă a stabilit că marii electori „neloiali” pot fi sancționați dacă nu respectă alegerea cetățenilor.
Între 1796 și 2016, au existat 180 de voturi contrare așteptărilor în alegerile prezidențiale. Ele nu au alterat niciodată rezultatul final privind câștigătorul.
Când va avea loc votul?
Marii electori se reunesc în 14 decembrie în statele lor. Legea americană prevede că aceștia „se reunesc și își exprimă votul în prima luni după a doua miercuri din decembrie” pentru a alege președintele și vicepreședintele. În 6 ianuarie 2021, la capătul numărători oficiale a voturilor, Congresul anunță solemn numele președintelui. Dar rezultatul ar trebui să fi fost cunoscut cu mult înainte.
Poliția Brașov: Nerespectarea măsurilor de carantinare/izolare!
Având în vedere faptul că în ultima perioadă au fost depistate mai multe cazuri ale unor persoane care nu au respectat măsurile de izolare/carantinare, Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov aduce în atenția cetățenilor următoarele prevederi legale:
• carantina persoanelor este o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase și constă în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau la locaţia declarată de către persoana carantinată;
• carantina zonală, ca măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, reprezintă separarea fizică a persoanelor şi activităţilor, inclusiv limitarea circulaţiei dintr-un perimetru afectat de o boală infectocontagioasă de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecţiei sau contaminării în afara acestui perimetru;
• izolarea reprezintă măsura de separare fizică a persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive, la domiciliu, la locaţia declarată de persoana izolată, într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în vederea monitorizării stării de sănătate şi aplicării unui tratament, după caz;
• persoana suspectă este persoana posibil infectată care provine din zona în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt patogen, pe perioada de incubaţie, în baza dovezilor ştiinţifice, sau persoana care a intrat în contact direct cu o persoană infectată sau cu bunuri contaminate cu agentul înalt patogen, până la trecerea perioadei de incubaţie sau apariţia semnelor sau simptomatologiei clinice sau paraclinice a bolii;
• Carantina în spaţii special desemnate de către autorităţile competente se realizează:
• în situaţia în care persoanele pentru care se instituie măsura de carantină declară pe propria răspundere că nu îşi pot asigura condiţiile de separare fizică la domiciliu sau la locaţia declarată de acestea;
• în situaţia nerespectării măsurii de carantină la domiciliu sau la locaţia declarată, pe durata acesteia, deşi a consimţit-o la data instituirii.
Persoanele care nu respectă măsura de carantină la domiciliu sau la locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile carantinării în spaţiul special desemnat de autorităţi. Cheltuielile ocazionate cu carantinarea acestora se suportă de către Ministerul Sănătăţii din bugetul aprobat cu această destinaţie şi se recuperează de la persoanele în cauză.
Carantina persoanelor se instituie pe baza informaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care:
• sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu;
• au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.
Izolarea persoanelor bolnave cu semne și simptome sugestive specifice se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.
În situaţia în care persoanele refuză măsura izolării prelungită şi recomandată, sau dacă persoanele încalcă măsura izolării instituită la domiciliu sau la locaţia declarată pe durata acesteia, deşi au consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană, care poate confirma sau infirma măsura izolării într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată acesteia, printr-o decizie cu caracter individual.
Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
Dacă persoana menţionată mai sus este un minor, măsura izolării se instituie pentru acesta, după caz, la domiciliul aparţinătorului ori la locaţia declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare. Aparţinătorul minorului este supus măsurii carantinării, dacă măsura izolării nu i se aplică.
Carantina pentru persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, în situaţiile de risc epidemiologic, se dispune prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României şi se pune în aplicare prin ordine ale ministrului sănătăţii şi ale unităţilor din subordine.
ATENȚIE!
Nerespectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID 19 atrage, conform legislației în vigoare, răspunderea contravențională sau, după caz, răspunderea penală.
În România, gunoiul amestecat bate gunoiul reciclabil! În vestul Europei, procentele sunt inversate
Știați că deșeurile nu reprezintă numai o problemă de mediu, ci și o pierdere economică foarte mare? Europa produce sute de mii de tone de deșeuri pe an și o parte foarte mare a acestora este transformată în compost sau este reciclată, iar o parte foarte mică ajunge la depozitele de deșeuri. Ideal ar fi ca și în România să se întâmple la fel, susține managerul general al BRAI CATA SRL, unul din liderii din România, în domeniul managementului integrat al deșeurilor. La noi însă, procentul de recilabile din totalul cantității de deșeuri este încă departe de nivelul dorit și e cu mult mai mic decât cel de deșeuri care ajung la gropile de gunoi. Vestea bună este că, o dată cu reglementările europene, procentul este în creștere.
Cantitatea de deşeuri pe care o producem se află în strânsă legatură cu tiparele noastre de consum şi de producţie. Cantitatea mare de produse care intră pe piaţă reprezintă o adevărată provocare, iar schimbările demografice, creşterea numărului de gospodării alcătuite dintr-o singură persoană afectează, în același timp, cantitatea de deşeuri pe care o generăm. Aspectul cel mai dăunător al deșeurilor este legat de descompunerea lor în perioade îndelungate.
– Sticla, între 1 și 2 milioane de ani să ajungă la descompunere
Spre exemplu, bateriile și acumulatorii au nevoie de peste 2 milioane de ani, pentru a se descompune. Pare incredibil, nu-i așa? În timp ce carcasele metalice ajung să se descompună până la urmă, substanțele chimice din interior cum sunt zincul, plumbul sau mercurul, intră în sol. Din această cauză bateriile ar trebui să fie reciclate și nu aruncate la coșul de gunoi.
Alte produse periculoase sunt sticlele și borcanele. Pare la fel de inimaginabil, dar sticla are nevoie între 1 și 2 milioane de ani să ajungă la descompunere. Este compusă din siliciu, unul din mineralele cele mai stabile și de durată de pe pământ, fiind foarte dăunătoare mai ales animelelor, care o pot înghiți.
– Ceștile de cafea, pielea pantofilor sau poșetelor, anvelopele auto, cutiile de conserve, 50 de ani până la dispariție
Cu o durată de viață ceva mai mică, recipienții din plastic au nevoie de până la 500 de ani pentru a ajunge la o descompunere totală. O mare parte din substanțele chimice conținute de plastic rămân în sol. Majoritatea obiectelor din plastic sunt realizate din polietilenă, care este aproape imposibil de descompus într-o perioadă rezonabilă.
Cutiile din aluminiu reprezintă iarăși un pericol foarte mare pentru animalele de talie mică, pentru că le pot înghiți. Reciclarea aluminiului se poate realiza cu unele costuri de energie mai mici, pentru cutiile reciclate, în comparație cu prețul pentru producerea altora noi.
Alte produse periculoase sunt: pielea netratată chimic, ceștile de cafea, pielea mai groasă a pantofilor sau poșetelor, anvelopele auto sau cutiile de conserve. Toate au nevoie de aproximativ 50 de ani ca să se descompună.
Un alt material periculos și produs în cantități mari este reprezentat de pungile din plastic. Multe din acestea sunt fabricate din polietilenă. Deși ar avea teoretic nevoie de 20 de ani pentru a se descompune, câteva studii de specialitate au scos în evidență că descompunerea lor poate ajunge până la o mie de ani.
„Ce avem de reținut de fiecare dată când ne gândim să aruncăm în loc să reciclăm? Eticheta „biodegradabil” nu reprezintă neapărat descompunerea completă a produsului într-un interval de timp scurt. Echipe de cercetători din întreaga lume militează pentru standarde mai stricte în privința definiţiei pe care instituţiile o folosesc pentru a determina ce este sau nu biodegradabil. Așadar, să avem cu toții grijă de mediul din jurul nostru și să reciclăm cât putem de mult!”, afirmă Bogdan Constantinescu, manager general BRAI CATA SRL.
Incidenţa COVID-19 în judeţul Braşov: Ghimbav a trecut pragul de 5/1000, iar Ormeniş şi Sânpetru au peste 4 cazuri/1000
Judeţul Braşov înregistrează şi azi o creştere a ratei de infectare cu SARS-CoV-2, de la 2,8 la 1000 de locuitori, cât înregistra ieri, la 2,84 azi. Potrivit datelor centralizate şi prezentate de Direcţia de Sănătate Publică Braşov, azi, oraşul Ghimbav a devenit prima localitate din judeţ care depăşeşte pragul incidenţei COVID de 5 la 100 de locuitori, după ce ieri înregistra 3,8/1000. Alte două localităţi, Ormeniş şi Sâmpetru au o rată a infectrilor de peste 4/1000, în timp ce municipiul Braşov, cu o creştere de la 3,84 la 3,91 se apropie şi el de acest prag.
Incidenţă de peste 3/1000, care înseamnă impunerea unor măsuri mai stricte, de „scenariu roşu” au azi şi Părău – 3,9, Hărman – 3,78, Prejmer – 3,38 şi Predeal – 3.
Veste rea pentru turism: Fără petreceri de Revelion
l Turiștii pot merge în staţiuni de Crăciun sau Reveliom, pot sta în hoteluri, dar nu vor putea organiza sau cere tradiționalele petreceri private
Premierul Ludovic Orban anunţă că petrecerile de Revelion sunt considerate petreceri private şi nu vor putea fi organizate, iar românii care vin în ţară de Crăciun vor intra în carantină dacă se întorc din ţări cu un indice de infectare mai mare decât cel înregistrat de România, scrie news.ro.
La munte da, la partiuri ba
Premierul Ludovic Orban afirmă că petrecerile de Revelion sunt considerate evenimente private care intră în categoria celor interzise de actele normative adoptate pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2. „Din punctul meu de vedere, petrecerea de Revelion este considerată o petrecere privată, cum sunt nunţile, botezurile şi alte tipuri de petreceri private. Pot să se ducă la hotel, dar nu se vor putea organiza petreceri private”, a declarat primul ministru duminică, întrebat fiind ce mesaj are pentru cei care au plătit avansuri pentru a petrece sfârşitul de an la munte.
Atenție de unde veniți spre casă!
Şeful Guvernului a transmis un mesaj şi pentru românii din diaspora care iau în calcul revenirea în ţară cu ocazia sărbătorilor de iarnă, el amintind că există prevederi legale conform cărora cei care intră în România dintr-o ţară care înregistrează un indice de infectare mai mare decât cel al României vor intra 14 zile în carantină. „Avem reglementări foarte clare: unde indicele de răspândire a virusului este mai mare decât în România, pentru oricine din ţara respectivă se impune carantina de 14 zile, într-un spaţiu instituţionalizat sau într-un alt spaţiu deţinut de persoana care vine”, a declarat Orban.
14 ţări ale Uniunii Europene care te trimit în carantină
Acesta a precizat că la ora actuală 14 ţări ale Uniunii Europene raportează indici mai mari decât cel al României în ceea ce priveşte infectarea cu noul coronavirus, iar printre acestea sunt state cu o „creştere explozivă” a transmiterii virusului, ţări unde se află foarte mulţi români. „Noi nu am luat această măsură pentru că avem ceva cu românii respectivi, ci am luat-o pentru a ne asigura că nu există un risc suplimentar de creştere a numărului de cazuri provenit de la persoanele care vin în România din ţările cu răspândire foarte largă”, a adăugat premierul.
„Putem să mai amânăm un pic dorinţa de a ne distra“
Întrebat care este mesajul pentru cei care participă la petreceri private, deşi acestea au fost interzise, premierul a răspuns: „Să nu mai participe, putem să mai amânăm un pic dorinţa de a ne distra sau putem să ne distrăm într-un mod care să nu ne pună în pericol sănătatea”.
El a explicat că riscul de transmitere a virusului la astfel de evenimente este „uriaş”, iar tinerii care participă la petreceri riscă să îşi îmbolnăvească familia chiar dacă ei nu au simptome. „Rugămintea mea pentru cei care participă la astfel de petreceri este să amâne astfel de petreceri, pentru că nu se întâmplă nimic”, a mai afirmat primul ministru.
Cifrele pandemiei: 11 brașoveni uciși de COVID într-o zi
l Municipiul Braşov se îndreaptă spre pragul ratei de infectare de 4 cazuri de COVID-19 la 1000 de locuitori
În județul Brașov au fost înregistrate ieri 131 de noi cazuri de COVID 19. Incidența îmbolnăvirilor crește pe zi ce trece în județul Brașov care a ajuns la ultima raportare, de ieri, la 2,8 cazuri la 1000 de locuitori, față de 2,7 cât era cu o zi înainte. O creștere semnificativă s-a produs și în municipiul Brașov, în ciuda faptului că de câteva zile, după intrarea în „scenariul roșu”, în oraș s-au instituit măsuri mai stricte de protecție. Municipiul Brașov a crescut în 24 de ore, de sâmbătă până duminică, de la o incidență de 3,7 la 3,84 la 1000 de locuitori.
Opt localități cu rata de infectare peste 3
Per total, la nivelul județului, ieri erau opt localități în care incidența cazurilor de COVID a trecut de 3 la 1000 de locuitori, una dintre ele, respectiv Ormeniș, având chiar 4,19, în creștere de la 3,26, după raportările din ultimile 24 de ore. O rată a infectărilor mai mare de 3 la 1000 de locuitori au localitățile Sânpetru – 3,96, în creștere de la 3,86 cât avea sâmbătă, Părău – 3,9, Brașov – 3,84, în creștere de la 3,7, Ghimbav – 3,84, Prejmer – 3,48, în creștere de la 3,18 și Bod – 3,28, în creștere de la 3,10. O indecidenţă de peste 2 cazuri la 1000 de locuitori aveau, la raportarea de ieri a Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, Predeal – 2,80, Tărlungeni – 2,77, Rupea – 2,78, Victoria – 2,45, Bran – 2,42, Beclean – 2,38, Şinca Nouă – 2,37, Dumbrăviţa – 2,27, Săcele – 2,25, Râşnov – 2,14 şi Poiana Mărului – 2,09. La polul opus, în judeţul Braşov există şi localităţi în care incidenţa cazurilor de COVID-19 este raportată în continuare ca fiind zero. Este vorba despre Augustin, Budila, Drăguş, Holbav, Racoş, Şoarş şi Ticuşu.
Niciun loc liber la Terapie intetensivă
Potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP), în cele 7 centre locale din județul Brașov de testare COVID-19 s-au prelucrat 78.861 teste, dintre care 889 teste în data de 31.10.2020. Acestora li se adaugă testele recoltate în județul Brașov care au fost prelucrate la alte centre din țară.
Numărul brașovenilor vindecați a fost de 69 la ultima raportate, dar din păcate s-au înregistrat și 11 decese.
În cifre, lupta cu pandemia arăta astfel ieri la Brașov, cu datele raportate din 31 octombrie.
■ 7.586 pacienți au fost declarați vindecați
■ 363 pacienți sunt internați în spitale, dintre care 29 la ATI.
■ 1.726 persoane cu test pozitiv se află în izolare la domiciliu
■ 1.206 persoane sunt în carantină la domiciliu
■ 0 persoane în carantină instituționalizată
■ 297 persoane au decedat.
Rata de infectare în localitățile din județul Brașov în data de 1 noiembrie
Drumul spre Viscri a fost modernizat
l Lucrările de modernizare a drumului judeţean DJL104 Dacia – Viscri – Buneşti au durat doi ani
Lucrările de modernizare a drumului judeţean DJL104 Dacia – Viscri – Buneşti sunt pe ultima sută de metri, anunţă Consiliul Judeţean Braşov. Reprezentanţii administraţiei judeţene au precizat că unele intervenţii se mai fac doar pe două tronsoane care împreună au o lungime de aproximativ un kilometru. Modernizarea DJ104LDacia – Viscri – Buneşti este un proiect în care Consiliul Judeţean a investit, în ultimii doi ani, peste 24 de miloane de lei, sume pe care, în proporţie de 85% le-a acoperit din fonduri europene.
Ultimele lucrări se fac la două tronsoane, care au împreună cam un kilometru
Reprezentanţii Consiliului Judeţean spun că pe două tronsoane din DJ 104 L, respectiv cel cuprins între satul Dacia şi intrarea în satul Viscri, în lungime de 6,950 km, precum şi cel de la ieşirea din Viscri spre Buneşti, până la o zonă afectată de o alunecare de teren (tronson situat între kilometrii 7+711 – 12+851), lucrările sunt finalizate şi recepţionate. Pentru segmentul rutier cuprins între kilometrii 12+851 – 13+150, care include alunecarea de teren, Consiliul Judeţean Braşov a transmis în 12 octombrie 2020 ordinul de începere pentru lucrările de consolidare a acestui sector de drum. Potrivit contractului, executantul are şase luni la dispoziţie pentru a reface această porţiune, a cărei lungime este de 299 de metri. Drumul judeţean 104 L continuă cu sectorul cuprins între kilometrii 13+150 (km 13+174,05) – 14+710,10, respectiv de la capătul zonei afectate de alunecarea de teren şi până la podul situat în localitatea Bunești, la kilometrul 14+730, sector pe care, de asemenea, lucrările s-au încheiat și au fost recepţionate. A fost refăcut şi podul din Buneşti dar şi tronsonul până la intersecţia cu DN13.
Sectorul de drum din satul Viscri îşi păstrează aspectul, cu pavaj de piatră
Sectorul de drum care traversează satul Viscri îşi va păstra aspectul rustic de acum, spun reprezentanţii CJ Braşov. Pentru lucrările la acest segment cuprins între kilometrii 6+950 – 7+711, situat în intravilanul satului Viscri, administraţia judeţeană a cerut şi a primit avizul Direcției Județene pentru Cultură Braşov. Viscri are statutul de sit rural UNESCO şi păstrează imaginea autentică a satului săsesc de la început de secol XIX. De aceea, orice lucrare edilitară realizată în interiorul lui trebuie să respecte cerinţe stricte din punctul de vedere al soluţiei tehnice şi al materialelor folosite. „Consiliul Judeţean Braşov a întocmit proiectul tehnic şi a obţinut autorizaţia de construire cu modificările solicitate de specialiştii Direcţiei pentru Cultură. Soluţia convenită pentru refacerea drumului este executarea stratului de uzură din pavaj de piatră, încadrarea pavajului cu borduri din piatră şi prelungirea podeţelor de acces în curţi cu elemente de tuburi de polietilenă acoperite cu pământ. Constructorul va păstra accesul la proprietăți la nivel de piatră spartă, va acoperi parţial fundul şanţului cu pavaj din piatră cu grosimea de 5 cm, iar şanturile din pământ vor fi menţinute. Astfel, caracteristicile satului săsesc autentic vor fi păstrate în totalitate”, a explicat administratorul public Daniel Gligoraş, managerul Unităţii de Implementare a Proiectului.
Proiectul a fost finanţat iniţial prin PNDL, iar ulterior, din fonduri european
Proiectul „Modernizare și reabilitare DJ 104 L Bunești – Viscri – Dacia (15,06 km)”, în valoare totală de 24.495.058,94 lei, a fost finanţat iniţial în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, iar în anul 2018 a fost preluat în Programul Operaţional Regional 2014-2020 – Axa prioritară 6 Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Practic, 85% din acest proiect înseamnă fonduri nerambursabile accesate de administraţia judeţeană. „Mă bucur că pentru reabilitarea şi modernizarea DJ 104 L am găsit cele mai bune soluţii tehnice şi am făcut tot ceea ce a depins de noi, astfel încât să redăm circulaţiei o cale rutieră importantă pentru comunităţile locale din zona de nord a judeţului. Viscri, satul Prinţului Charles, îşi va păstra autenticitatea, iar turiştii şi localnicii vor putea circula în condiţii normale pe întregul traseu. În noul mandat, 2020-2024, la conducerea Consiliului Judeţean, vom continua să accesăm fonduri pentru refacerea infrastructurii rutiere a judeţului, deoarece ne dorim o reţea de drumuri modernă, adaptată cerinţelor actuale de conectivitate”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Decizii grabnice: Argumentele noului primar al Brașovului pentru un spital regional mai mare
l Allen Coliban a avut prima discuție oficială cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu cei ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pe tema proiectului Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov
Primarul Brașovului, Allen Coliban, a avut vineri prima discuție oficială cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu cei ai Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pe tema proiectului Spitalului Clinic Regional de Urgență Brașov. Cu această ocazie, noul primar şi-a susţinut argumentele privind construirea unui spital regional cu un număr mai mare de locuri, care să acopere astfel necesităţile judeţului Braşov şi ale judeţelor vecine pe care le va deservi. În timpul acestei întâlniri au fost discutate două aspecte ale acestei investiţii, respectiv numărul de paturi de care ar urma să dispună Spitalul Regional Brașov, şi desființarea unor unități sanitare din municipiul Brașov după ce noul spital va deveni funcțional. Primarul Coliban le-a transmis participanților la întâlnire că în următoarele două săptămâni va trebui luată o decizie cu privire la cele două teme, astfel încât proiectul să nu aibă întârzieri faţă de graficul asupra căruia s-a căzut de acord.
Allen Coliban: „Mă uit la diferite cifre şi nu înţeleg matematica din spatele lor”
Pentru a susţine ideea unui spital regional cu o capacitate mai mare, primarul Allen Coliban a făcut o paralelă cu judeţul Sibiu, acolo unde este planificat, de asemenea, un nou spital, cu o capacitate similară celui de la Braşov, însă în contextul în care judeţul vecin are o populaţie mult mai mică decât a judeţului nostru. „Mă uit la diferite cifre și nu prea înțeleg această matematică din spatele lor. De exemplu, în comparație cu proiectul spitalului ce urmează a fi construit la Sibiu, care mi se pare destul de asemănător cu cel de la Brașov din anumite puncte de vedere, și la o populație de 375.000 de locuitori, ei construiesc un spital de 805 paturi, dintre care 185 sunt pentru copii. Dar noi vorbim despre Brașov, care este un județ aproape dublu ca număr de locuitori, și vorbim și de un bazin de populație care depășește 1 milion de persoane, și noi avem cam același număr de paturi, în jur de 800-900. Este un lucru cu care îmi este foarte greu să fiu de acord, pentru că, pe baza bazinului de populație și influență zonală, precum și ținând cont că Brașovul este cel mai important oraș turistic al țării, dacă lăsăm deoparte Bucureștiul, nu înțeleg cum s-au făcut calculele pentru stabilirea numărului de paturi. De aceea cred că acesta este un alt subiect asupra căruia trebuie să discutăm și să hotărâm foarte repede, în cel mult o săptămână sau două. Și acum mă adresez reprezentanților Ministerului Sănătăți: cu toții trebuie să avem această discuție la nivel politic și de strategie națională despre dezvoltarea sistemului spitalicesc în fiecare regiune”, a declarat Coliban.
Ministerul Sănătăţii a aprobat 849 de paturi pentru viitorul spital
Potrivit documentului emis în 1 noiembrie 2018 de Ministerul Sănătăţii, Spitalul Clinic Regional de Urgenţă Braşov va avea 849 de paturi pentru spitalizare continuă, plus alte 60 pentru spitalizarea de zi. Conform actului normativ amintit, noua unitate medicală va avea specializările: Neurologie cu unitate de accidente vasculare acute, Neurochirurgie, ORL, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Pneumologie, Cardiologie cu unitate de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci critici, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie, Nefrologie, Urologie cu transplant renal, Chirurgie generală, Ortopedie traumatologie, Chirurgie plastică şi reconstructivă, Arşi, Chirurgie vasculară, Dermato-venerologie, Medicină internă, Endocrinologie, Diabet zaharat şi nutriţie, Alergologie şi imunologie clinică, Hematologie, Psihiatrie acuţi, Terapie Intensivă, Chirurgie pediatrică-Pediatrie, Obstetrică – Ginecologie, Neonatologie, Oncologie medicală şi spitalizare de zi. De asemenea, în 31 iulie 2020 a fost aprobat un ordin de ministru prin care spitalele din județele Harghita, Covasna și Brașov sunt arondate Centrului Universitar Brașov, respectiv unităților sanitare regionale de tip IA și IB din acest centru.
Studiul de fezabilitate pentru spitalul regional trebuie predat în februarie 2021
Anul trecut, Primăria Brașov și BERD au semnat acordul de asistență tehnică pentru construcția Spitalului Regional Brașov, în valoare de 2,5 milioane de euro nerambursabili, la care cofinanțarea municipiului este de 250.000 de euro. În baza acestui acord de finanțare, BERD a desemnat un consorțiu de firme care să elaboreze studiul de fezabilitate și documentația necesară realizării parteneriatului public-privat (PPP) pentru construirea Spitalului Regional Brașov. Consorțiul selectat de BERD este format din firmele PricewaterhouseCoopers (PwC), International Consulting Engineering SA (BTY), Clifford Chance LLP și Clifford Chance Badea SPRL, un consorțiu cu experiență în construcția a 40 de spitale, prin parteneriat public-privat (PPP), în toată lumea. Studiul trebuie predat cel târziu în luna februarie a anului 2021.
Discuţie și despre viitorul spitalelor din Braşov
Una dintre temele abordate de primarul Allen Coliban, în discuţia cu reprezetanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai BERD, a ţinut şi de viitorul celorlalte spitale din municipiu, după operaţionalizarea spitalului regional. „Unele dintre acestea consideră că discuția despre închiderea Spitalului Județean de Urgență, cu toate clădirile/secțiile care fac parte din el, nu ar fi cea mai bună variantă. Maternitatea și Spitalul de Pediatrie, de exemplu, au avut o serie de investiții majore în ultimii ani, și dacă privim în perspectiva unui sistem spitalicesc modern în 2030 și mai departe, în proiectul actual ele două urmează să se regăsească în noua clădire. Deci, în discuția despre numărul de paturi, văd două subiecte ce trebuie abordate. Unul este care sunt exact spitalele care urmează a fi închise, și sunt de acord că acesta este un subiect foarte important, mai ales pentru că trebuie să luăm o decizie foarte repede. Cel de-al doilea ar fi calculul din spatele stabilirii numărului de paturi din viitorul spital”, a spus Allen Coliban.
