Nu e de ajuns să avem fotografii reușite ale persoanei dragi. Sau tablouri de mare valoare. Contează și cum le înrămăm și cum le amplasăm pe perete sau mobilier. Totul trebuie făcut cu grijă și pricepere. Iată câteva sfaturi care vor face din imaginile celor dragi și din picturile dumneavoastră preferate niște puncte de atracție, punându-le în valoare.

Care e locul potrivit?

Camerele mici pot fi lărgite dacă pe unul din pereți este expus un tablou ce reprezintă un peisaj cu perspectivă îndepărtată. Pentru pereții mai înguști, alegeți tablouri mai mici și invers. În general, tablourile se fixează la înălțimea ochiului, ritmic, regulat, pe o bandă verticală lângă ușă, sau pe o bandă orizontală deasupra unei canapele. E bine să evitați așezarea tablourilor pe același perete cu fereastra, acestea trec neobservate în timpul zilei. Nici așezarea în fața ferestrei nu este recomandabilă deoarece se produc reflexe luminoase, supărătoare. O lumină bună se obține sub un unghi de 45 grade, ceea ce este foarte greu de realizat. Un tablou de mari dimensiuni trebuie atârnat deasupra unui birou astfel încât partea de jos a ramei să nu se afle mai jos de 25 centimetri de suprafața de lucru. În general, atunci când expunem un tablou pe un perete, în spatele unei piese de mobilier, acesta nu trebuie să fie mai lung decât lățimea mobilei.

Cum alegem rama?

Tablourile reprezentând subiecte unice (portrete, vase de flori, natură moartă), cer o ramă groasă și permanentă. Dacă tabloul este realizat în culori delicate, pastelate, se acceptă o ramă mai subțire. Peisajele, marinele, picturile abstracte, cu motive multiple, cer în mod special, o ramă îngustă, plată, neutră. Pentru acuarele, e nevoie de o margine mai lată și mai luminoasă. Tablourile în ulei (în afară de cele foarte mici) nu au nevoie de un spațiu între marginile pânzei și bagheta ancadramentului. Picturile în ulei se încadrează direct fără un geam protector, deoarece se pot curăța ușor, iar lumina și praful le deteriorează mai greu. Acuarelele, pastelurile, guașele, gravurile trebuie protejate sub sticlă, curățarea lor nefiind posibilă.

Color și alb-negru

Vopsiți toate ramele în aceeași culoare. După ce se usucă, curățați geamul și așezați-l în ramă. Lipiți fotografiile pe hârtie și așezați-le pe geam, după care prindeți pe spate un carton. Întindeți fotografiile pe podea sau pe o masă mai mare, în funcție de cât de mare este spațiul pe care doriți să îl acoperiți. Începeți să vă „jucați“ cu fotografiile, aranjându-le în toate felurile posibile, până când vă place ce a rezultat. În acest fel, veți scuti peretele de mutilări inutile. Începeți prin a crea un aranjament ordonat și echilibrat. Aliniați marginile ramelor între ele, unele peste altele, plasați câteva în lateral și unul în centru. Fotografiile alb-negru, expuse în linie, constituie un punct central interesant între podea și tavan. Pentru a evita aspectul aglomerat, înrămați fotografiile în același mod. Alegeți hârtie albă și rame negre. Puteți chiar să așezați mai multe fotografii în aceeași ramă. Poziționați imaginile de dimensiuni mai mari în partea de stânga-jos a aranjamentului. În acest fel, partea de sus va părea mai degajată.

Întreținerea tablourilor

Pentru reîmprospătarea culorilor înnegrite de vreme ale tablourilor în ulei, acestea se șterg de praf cu o cârpă moale, se așază pe o masă plată și se curăță cu ajutorul unui cartof tăiat în două. Apoi, cu o pânză fină, puțin umezită, se șterg urmele de suc de cartofi, care ar putea rămâne după uscare pe pânză.
Tablourile deteriorate grav cer o restaurare făcută de un specialist, operațiile respective comportând o manoperă de mare finețe.
Acuarelele, gravurile și desenele în peniță se curăță frecându-le foarte ușor cu miez de pâine, după care se șterg cu o cârpă moale, foarte curată.
Atunci când plecăm pe perioade lungi de acasă, e bine să acoperim tablourile cu hârtie albă sau cu huse speciale.
Ramele din lemn de stejar se curăță cu lapte dulce și, după ce s-au uscat, se lustruiesc cu o cârpă moale.
Pentru ramele din lemn vopsit se utilizează apă de tărâțe. Ulterior, se pot cerui și lustrui.
Ramele vopsite cu bronz se pot curăța cu o soluție de 50 g zer de lapte și un gălbenuș de ou, după ce au fost șterse în prealabil cu o bucată de postav înmuiată în terebentină. Se bate albușul și se adaugă zerul amestecând continuu. Cu această soluție se șterg ramele și apoi se usucă cu o cârpă moale.