Primarul Allen Coliban și-a prezentat, duminică seară, într-o postare pe facebook, prioritățile pentru acest an.
„Vă prezint câteva dintre proiectele noi pe care Primăria Brasov le-a bugetat pentru 2021. În afară de continuarea proiectelor vechi, ce se aflau în diferite stadii de implementare, anul acesta reprezintă și un început în implementarea viziunii noii administrații. În aceste 6 luni am lucrat pe mai multe paliere, cu aparatul tehnic, alături de consilierii din coaliția de la Brașov și societatea civilă, pentru a pune pe hârtie – și de acolo în implementare – proiectele pe care le considerăm importante pentru creșterea calității vieții fiecăruia dintre cetățeni.
Prioritățile mele sunt, pe lângă creșterea calității serviciilor publice din capitolele de bază, tranziția orașului nostru spre Capitala Verde a României, creșterea calității educației si a serviciilor din zona socială și a sănătății. Bugetul record din acest an prioritizează aceste capitole, iar detaliile lui le puteți vedea aici: http://buget2021.brasovcity.ro
Vă reamintesc că acest proiect este în consultare publică până în 14 Aprilie, iar în data de 13 Aprilie va avea loc dezbaterea publică, desfăsurată online. Pentru a vă înscrie la această dezbatere și pentru a aduce amendamente sau exprima opinii legate de buget, accesați link-ul de mai sus și completați formularul de la final!”, a scris acesta.
Coliban, despre prioritățile bugetate pe 2021
Galeriile din Dealul Warthe devin muzeu de artă „new media”
Galeriile au fost săpate în Dealul Warthe în Al Doilea Război Mondial, pentru a servi drept adăpost antiaerian iar până recent au fost doar un focar de infecție în zonă. În 2020 Asociația Amural a lansat viziunea ”Parc Cultural După Ziduri”, care conține 7 puncte pentru transformarea zonelor din jurul cetății medievale într-un parc natural și cultural. Unul dintre aceste puncte este transformarea galeriilor subterane din Dealul Warthe în galerii de arte digitale, sub numele de Brașov Underground Museum (BUM), primul muzeu de arte new media din țară. Cei de la Asociația Amural spun că prin reconversia galeriilor ignorate până acum se propune constituirea unui spațiu de artă contemporană redat comunității și reintegrat în țesutul urban. Proiectul cultural va debuta în luna aprilie 2021 cu o cercetare istorică a spațiului pentru a afla mai multe despre trecutul său. În paralel, Primăria va încheia amenajările inițiale pentru transformarea spațiului într-un muzeu inedit. În zilele următoare va urma un apel pentru artiști new media și amenajarea exponatelor primului muzeu de artă și tehnologie. Prima expoziție underground va fi vernisată în iunie 2021. Aceasta va fi deschisă în tot sezonul cald cu respectarea regulilor de siguranță sanitară, ca orice alt muzeu sau galerie de artă. Prin proiectul [BUM], Asociația Amural pilotează un parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov pentru a crea condiții de colaborare în viitor între administrație și societatea civilă atât în mediul cultural cât și în alte aspecte ale vieții orașului.
Grădiniţele nr. 33 şi nr. 35 din Tractorul îşi vor putea extinde spaţiile
După ce părinţii copiilor de la Grădiniţele nr. 33 şi 35 din Tractorul au transmis mai multe petiţii către Primărie, fără să primească niciun răspuns în timpul admis de lege, Municipalitatea anunţă acum că, în cazul în care Consiliul Local va aproba acest demers, cele două unităţi de învăţământ vor prelua spaţiile propuse de comitetele reprezentative. Este vorba despre două spaţii pe care primăria, prin societatea de administrare a imobilelor din proprietatea municipalității SC RIAL SRL, le-a recuperat de la fostul centrul Musashino şi de la un fost consilier local. Anunţul extinderii celor două grădiniţe a fost făcut de viceprimarul Flavia Boghiu, aceeaşi care cu o lună îi răspundea consilierului local Radu Paul – venit atunci cu o propunere similară-, că nu aşa funcţionează lucrurile: „Nu înțeleg care este rolul dumneavoastră în această tranzacție. Probabil că nu sunteți la curent cu modul în care se atribuie spații”, a fost una dintre primele reacţii ale viceprimarului la această propunere. Ultimul cuvânt în predarea spaţiilor către grădiniţe îl va avea Consiliul Local, care va avea proiectul în dezbatere în următoarea şedinţă. După aprobarea de către Consiliul Local a acestei propuneri, fostul centru Musashino va intra în administrarea Grădiniței cu program prelungit nr. 33, de pe str. Olteț, iar spațiile aflate pe str. Bronzului vor fi date în administrare Grădiniței cu program prelungit nr. 35. Conform precizărilor făcute de reprezentanții celor două grădinițe, în ambele locații se vor putea crea spațiile necesare pentru funcționarea a două grupe noi pentru preșcolari. În cazul Grădiniței nr. 33 vor fi amenajate spații pentru încă 45 de copii, iar în cazul Grădiniței nr. 35, pentru alți 50 de copii.
Au plecat drogații, au rămas bețivii
Duminică seara, polițiștii au depistat în trafic un tânăr, în vârstă de 20 ani, care conducea un autovehicul pe DJ131D, pe raza localității Hoghiz, județul Brașov, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice. La testarea alcoolscop, rezultatul a fost 0,67 mg/l alcool pur.
Tot duminică , polițiști din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Hoghiz au oprit în trafic, pentru control, un bărbat, în vârstă de 35 ani, care conducea un autovehicul pe DJ131F, pe raza localității Ungra din județul Brașov. La testarea conducătorului auto din punct de vedere al prezenței alcoolului în aerul expirat rezultatul a fost 0,86 mg/l alcool pur.
Și polițiștii de la Codlea au avut ”noroc” de un șofer turmentat duminică, după ce au depistat în trafic un bărbat, în vârstă de 33 ani, care conducea un autovehicul pe DN1,cu o alcoolemie de 0,44 mg/l alcool pur. Toți trei șoferii au acum dosare penale pentru conducerea unui autovehicul sub influența bauturilor alcoolice.
Ajutor de pandemie: Bani la Spitalele din Rupea şi Săcele
Autor: Mihaela Parghel
l 26 de milioane de lei, pentru gestionarea crizei sanitare
Spitalul orăşenesc Rupea şi Spitalul municipal Săcele se află pe lista celor 11 unităţi medicale din România şi două centre sociale care vor beneficia de finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene a semnat deja cele 13 contracte de finanţare, prin care pune la dispoziţia spitalelor 124 de milioane de lei, special pentru combaterea pandemiei SARS-CoV-2, în contextul crizei sanitare. Sunt finanțate, prin acest program, achiziții de echipamente medicale și de protecție, precum și dezinfectanți care să permită prevenirea răspândirii virusului.
Peste 15 milioane de lei pentru Spitalul din Rupea
Prin POIM, Spitalului orăşenesc Rupea îi va reveni suma de 15,14 milioane lei, pentru a asigura un răspuns prompt şi eficient al sistemului medical la criza actuală. De asemenea, o sumă de 10,98 milioane lei, asigurată prin intermediul altul proiect finanțat în cadrul POIM, va permite şi consolidarea capacității Spitalului municipal Săcele, de a gestiona actuala criză sanitară.
Sumele cele mai mari au fost accesate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin (30,89 milioane lei) şi spitalul din Tîrgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. Alte două contracte, în valoare de aproximativ 12 milioane lei fiecare, vor sprijini activitatea Spitalului Municipal Oltenița din județul Călărași, respectiv a Spitalului Orășenesc Huedin județul Cluj. Proiectele vor asigura finanțarea echipamentelor medicale și de protecție necesare pentru tratamentul bolnavilor, dar și pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
Aproape 9 milioane pentru Institutul Inimii, din Cluj
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din județul Cluj, beneficiază de fonduri în valoare de 8,96 milioane lei. Finanțarea va permite dotarea Institutului cu echipamentele de care are nevoie pentru a preveni răspândirea virusului și tratamentul bolnavilor, anunţă Ministerul. Un alt proiect POIM, în valoare de 2,70 milioane lei, implementat de orașul Siret din județul Suceava va asigura creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare la nivelul spitalului din localitate, prin dotarea cu echipamente şi dispozitive și aparatura medicală necesare pentru tratamentul pacienților.
Pentru dotarea Spitalului Orășenesc Beclean din județul Bistrița Năsăud, MIPE va asigura tot prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare o finanțare de 829.900 lei.
Fost deputat băut la volan – 40.000 lei amendă penală
Procurorii de la Parchetul General au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu fostul deputat Pro România Mihai Valentin Popa, prins băut la volan în noiembrie 2019, parlamentarul acceptând să plătească o amendă penală de 40.000 de lei.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei trimis în instanţă, procurorii au reţinut că, în seara zilei de 28 noiembrie 2019, Mihai Valentin Popa a șofat sub influenţa băuturilor alcoolice. Prin analiza toxicologică efectuată, s-a stabilit o alcoolemie de 1,25 g/l, după cum nota libertatea.ro în decembrie 2020, când au fost oferite informații despre acordul de recunoaștere a vinovăției. Potrivit acordului, politicianul ar urma să plătească o amendă de 40.000 lei, corespunzătoare a 160 zile-amendă, cu un cuantum al unei zile-amendă de 250 lei.
Grădinița nr. 2 din Brașov – închisă de Covid19
Ca urmare a infectării cu SARS-Cov-2 a trei educatoare și a unei îngrijitoare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Brașov a adoptat ieri decizia de suspendare a activității didactice ce presupune prezența fizică în Grădinița cu program prelungit nr. 2, de pe strada Constantin Brâncoveanu, nr.33.
Reluarea cursurilor care presupun prezența fizică în Grădinița cu program prelungit se va relua prin hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Brașov, la propunerea conducerii unității de învățământ, cu avizul Inspectoratului Școlar al Județului Brașov și al Direcției de Sănătate Publică a județului Brașov.
Fără mască? Amenzi de peste 13.000 de lei
În ultimele 24 de ore polițiștii brașoveni au verificat peste 1.700 de locaţii, 97 societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și aproximativ 170 mijloace de transport persoane.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 178 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 143 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 35 pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, valoarea totală a acestora fiind de 13.250 lei.
Totodată, polițiștii au verificat aproximativ 3.250 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.
Tăcere arogantă / Ne dați ori… nu ne dați?
l Arhivele Securităţii
Trei cercetători ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului (CNSAS), Mihai Demetriade, Mădălin Hodor, şi cercetătorul asociat Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu (ucis de Securitate, prin tortură în 1985) susțin într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Apărării că, de-a lungul timpului, Ministerul Apărării Naționale a trimis „selectiv și parcimonios” anumite documente către CNSAS și acuză instituția de „tăcere arogantă” și „lipsă de voință în restituirea in integrum a arhivelor capturate în contextul Revoluției române:
„Ascunzând memoria represiunii, domnule ministru, deveniți complice cu răul. Prin gestul continuu și ilegal al ministerului pe care-l conduceți, pagini dureroase și infame din istoria principalului actor represiv al regimului totalitar sunt excluse circuitului civil, dezbaterii democratice și înfăptuirii juridice a dreptății. Ați antrenat, prin lipsa dumneavoastră de voință, un lung șir de consecințe nefaste. Un trecut odios a fost ascuns privirii victimelor, potențialele acțiuni în instanță reglementate de lege au fost anulate înainte de a fi putut să existe, voința însăși a statului privind decomunizarea prin deschiderea arhivelor represive a fost scandalos încălcată” – spun cei trei semnatari ai scrisorii, adresându-se ministrului apărării, Nicolae Ciucă.
Ciucă anunță comisie mixtă
În replică la această scrisoare deschisă a cercetătorilor CNSAS Nicolae Ciucă anunță că formează o comisie MApN – CNSAS pentru analiza documentelor din arhiva ministerului legate de activitatea fostei Securități.
Anunțul vine ca urmare a scrisorii deschise semnată de trei cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care i-au cerut ministrului Apărării să predea către CNSAS arhiva pe care o are cu documente care au aparţinut Securităţii.
Ministerul Apărării arată într-un comunicat că „în anul 2006, toate documentele care privesc fosta Securitate din arhiva Ministerului Apărării Naționale au fost predate Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale, în conformitate cu prevederile Hotărârii CSAT nr. 60/2006”.
Pe 22 februarie 2021, ministrul Nicolae Ciucă și specialiști din minister s-au întâlnit cu o delegație a Colegiului CNSAS, condusă de președintele Constantin Buchet, iar în urma discuțiilor, la nivelul MApN se derulează în prezent etapele procedurale de constituire a unei comisii paritare mixte MApN-CNSAS, în conformitate OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
„Această comisie, formată din specialiști ai celor două instituții, urmează să stabilească un grafic de consultare și analiză a documentelor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale și vor decide cu privire la caracterul și destinația acestor documente, în conformitate cu prevederile art. 2 al Hotărârii CSAT nr. 60/2006 și prevederilor OUG 24/2008”, precizează reprezentanții MApN.
Foame continuă ? Vizitează un psihiatru! De ce mâncăm când suntem deprimați?
l Foame reală versus foame emoțională
Mulți dintre noi ne îngrășăm pentru că mâncăm când suntem deprimați. Nu pentru că ne-ar fi cu adevărat foame! Alimentele ne asigură un confort emoțional. Dar, în același timp, ne pot expune riscului de obezitate. Deşi depresia şi obezitatea reprezintă afecţiuni diferite, între depresie şi excesul ponderal există o relaţie de reciprocitate.
Foarte multe cazuri de supraponderabilitate au ca motiv principal o depresie mai veche. Netratată la timp, s-a manifestat prin fenomenul reprezentat de mâncatul pe fond emoţional.
Statisticile arată că 1 din 10 români este afectat de stări specifice depresiei. Totodată, rata obezităţii creşte îngrijorător odată cu cea a depresiei. Un studiu recent a scos la iveală faptul că stările depresive reprezintă un factor de risc cu 58% mai important în ceea ce priveşte apariţia obezităţii în rândul persoanelor cu o greutate normală.
De ce simţim nevoia să mâncăm când suntem deprimați?
Mâncatul pe fond emoţional este modalitatea persoanelor deprimate de a se simţi bine pentru câteva minute. Acest obicei este răspândit în special în rândul nefumătorilor.
Persoanele care şi-au făcut un obicei din a deschide frigiderul ori de câte ori se simt deprimate, stresate, extenuate se supraalimentează din dorinţa de a-şi satisface anumite nevoi emoţionale.
Mulţi dintre cei care apelează la acest truc pentru a-şi păcăli emoţiile sunt conştienţi de ceea ce fac. Unii ating punctul în care ajung să se supraalimenteze pe ascuns. Ulterior, se simt vinovați, promiţându-şi mai mereu că e ultima dată când vor apela la această metodă de relaxare psihică.
Alţii folosesc mâncarea ca pe un premiu, recompensându-se pentru orice reuşită. Oricât de mică şi nesemnificativă ar fi aceasta…
Există, aşadar, o senzaţie de „foame pe fond emoţional” pe care o simţim cu toţii din când în când. Însă ignorarea ei o face să apară tot mai rar.
Persoanele care îşi alimentează această nevoie a subconştientului nu se satură niciodată. Practic, saţietatea este doar o iluzie de moment. Aceste persoane intră într-un cerc vicios. Dacă nu se opresc la timp, ajung să sufere de afecţiuni precum bulimia, supraponderabilitatea sau chiar obezitatea.
Cum deosebim foamea reală de foamea emoţională?
În realitate, creşterea apetitului pe fond nervos nu are nimic de-a face cu foamea. Pofta de mâncare cauzată de anumiţi factori de stres apare brusc, nu treptat, aşa cum se întâmplă în cazul nevoilor fizice. De asemenea, foamea pleacă din stomac, creând o senzaţie de disconfort fizic în cazul în care nu este satisfăcută. Nevoia psihică de a mânca naşte însă o nervozitate greu de controlat, persoana în cauză reuşind să se calmeze abia după ce se alimentează.
După acest moment apar regretele şi sentimentele de vinovăţie, frustrările şi senzaţia de anxietate. În situaţia în care mâncatul reprezintă o reacţie la impulsurile organismului, procesul creează satisfacţie fizică şi psihică în egală măsură.
Cum se tratează aceste tulburări alimentare
De cele mai multe ori, vizita la specialist confirmă faptul că persoanele care simt o nevoie permanentă de a mânca suferă, de fapt, o depresie. Practic, în rezolvarea acestei probleme este necesar ca, în primul rând, afecţiunea să fie diagnosticată şi tratată.
Singurul mod eficient de a scăpa definitiv de aceste probleme este vizita la medicul specialist psihiatru, care se poate pronunţa în privinţa evoluţiei disfuncţiilor şi care, eventual, poate prescrie un tratament adecvat situaţiei în cauză.














