Acasă Blog Pagina 4326

Fost deputat băut la volan – 40.000 lei amendă penală

0

Procurorii de la Parchetul General au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu fostul deputat Pro România Mihai Valentin Popa, prins băut la volan în noiembrie 2019, parlamentarul acceptând să plătească o amendă penală de 40.000 de lei.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei trimis în instanţă, procurorii au reţinut că, în seara zilei de 28 noiembrie 2019, Mihai Valentin Popa a șofat sub influenţa băuturilor alcoolice. Prin analiza toxicologică efectuată, s-a stabilit o alcoolemie de 1,25 g/l, după cum nota libertatea.ro în decembrie 2020, când au fost oferite informații despre acordul de recunoaștere a vinovăției. Potrivit acordului, politicianul ar urma să plătească o amendă de 40.000 lei, corespunzătoare a 160 zile-amendă, cu un cuantum al unei zile-amendă de 250 lei.

Grădinița nr. 2 din Brașov – închisă de Covid19

0

Ca urmare a infectării cu SARS-Cov-2 a trei educatoare și a unei îngrijitoare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Brașov a adoptat ieri decizia de suspendare a activității didactice ce presupune prezența fizică în Grădinița cu program prelungit nr. 2, de pe strada Constantin Brâncoveanu, nr.33.
Reluarea cursurilor care presupun prezența fizică în Grădinița cu program prelungit se va relua prin hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Brașov, la propunerea conducerii unității de învățământ, cu avizul Inspectoratului Școlar al Județului Brașov și al Direcției de Sănătate Publică a județului Brașov.

Fără mască? Amenzi de peste 13.000 de lei

0

În ultimele 24 de ore polițiștii brașoveni au verificat peste 1.700 de locaţii, 97 societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și aproximativ 170 mijloace de transport persoane.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 178 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 143 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 35 pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, valoarea totală a acestora fiind de 13.250 lei.
Totodată, polițiștii au verificat aproximativ 3.250 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.

Tăcere arogantă / Ne dați ori… nu ne dați?

0

l Arhivele Securităţii

Trei cercetători ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului (CNSAS), Mihai Demetriade, Mădălin Hodor, şi cercetătorul asociat Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu (ucis de Securitate, prin tortură în 1985) susțin într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Apărării că, de-a lungul timpului, Ministerul Apărării Naționale a trimis „selectiv și parcimonios” anumite documente către CNSAS și acuză instituția de „tăcere arogantă” și „lipsă de voință în restituirea in integrum a arhivelor capturate în contextul Revoluției române:
„Ascunzând memoria represiunii, domnule ministru, deveniți complice cu răul. Prin gestul continuu și ilegal al ministerului pe care-l conduceți, pagini dureroase și infame din istoria principalului actor represiv al regimului totalitar sunt excluse circuitului civil, dezbaterii democratice și înfăptuirii juridice a dreptății. Ați antrenat, prin lipsa dumneavoastră de voință, un lung șir de consecințe nefaste. Un trecut odios a fost ascuns privirii victimelor, potențialele acțiuni în instanță reglementate de lege au fost anulate înainte de a fi putut să existe, voința însăși a statului privind decomunizarea prin deschiderea arhivelor represive a fost scandalos încălcată” – spun cei trei semnatari ai scrisorii, adresându-se ministrului apărării, Nicolae Ciucă.

Ciucă anunță comisie mixtă

În replică la această scrisoare deschisă a cercetătorilor CNSAS Nicolae Ciucă anunță că formează o comisie MApN – CNSAS pentru analiza documentelor din arhiva ministerului legate de activitatea fostei Securități.
Anunțul vine ca urmare a scrisorii deschise semnată de trei cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care i-au cerut ministrului Apărării să predea către CNSAS arhiva pe care o are cu documente care au aparţinut Securităţii.
Ministerul Apărării arată într-un comunicat că „în anul 2006, toate documentele care privesc fosta Securitate din arhiva Ministerului Apărării Naționale au fost predate Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale, în conformitate cu prevederile Hotărârii CSAT nr. 60/2006”.
Pe 22 februarie 2021, ministrul Nicolae Ciucă și specialiști din minister s-au întâlnit cu o delegație a Colegiului CNSAS, condusă de președintele Constantin Buchet, iar în urma discuțiilor, la nivelul MApN se derulează în prezent etapele procedurale de constituire a unei comisii paritare mixte MApN-CNSAS, în conformitate OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
„Această comisie, formată din specialiști ai celor două instituții, urmează să stabilească un grafic de consultare și analiză a documentelor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale și vor decide cu privire la caracterul și destinația acestor documente, în conformitate cu prevederile art. 2 al Hotărârii CSAT nr. 60/2006 și prevederilor OUG 24/2008”, precizează reprezentanții MApN.

Foame continuă ? Vizitează un psihiatru! De ce mâncăm când suntem deprimați?

0

l Foame reală versus foame emoțională

Mulți dintre noi ne îngrășăm pentru că mâncăm când suntem deprimați. Nu pentru că ne-ar fi cu adevărat foame! Alimentele ne asigură un confort emoțional. Dar, în același timp, ne pot expune riscului de obezitate. Deşi depresia şi obezitatea reprezintă afecţiuni diferite, între depresie şi excesul ponderal există o relaţie de reciprocitate.
Foarte multe cazuri de supraponderabilitate au ca motiv principal o depresie mai veche. Netratată la timp, s-a manifestat prin fenomenul reprezentat de mâncatul pe fond emoţional.
Statisticile arată că 1 din 10 români este afectat de stări specifice depresiei. Totodată, rata obezităţii creşte îngrijorător odată cu cea a depresiei. Un studiu recent a scos la iveală faptul că stările depresive reprezintă un factor de risc cu 58% mai important în ceea ce priveşte apariţia obezităţii în rândul persoanelor cu o greutate normală.

De ce simţim nevoia să mâncăm când suntem deprimați?

Mâncatul pe fond emoţional este modalitatea persoanelor deprimate de a se simţi bine pentru câteva minute. Acest obicei este răspândit în special în rândul nefumătorilor.
Persoanele care şi-au făcut un obicei din a deschide frigiderul ori de câte ori se simt deprimate, stresate, extenuate se supraalimentează din dorinţa de a-şi satisface anumite nevoi emoţionale.
Mulţi dintre cei care apelează la acest truc pentru a-şi păcăli emoţiile sunt conştienţi de ceea ce fac. Unii ating punctul în care ajung să se supraalimenteze pe ascuns. Ulterior, se simt vinovați, promiţându-şi mai mereu că e ultima dată când vor apela la această metodă de relaxare psihică.
Alţii folosesc mâncarea ca pe un premiu, recompensându-se pentru orice reuşită. Oricât de mică şi nesemnificativă ar fi aceasta…
Există, aşadar, o senzaţie de „foame pe fond emoţional” pe care o simţim cu toţii din când în când. Însă ignorarea ei o face să apară tot mai rar.
Persoanele care îşi alimentează această nevoie a subconştientului nu se satură niciodată. Practic, saţietatea este doar o iluzie de moment. Aceste persoane intră într-un cerc vicios. Dacă nu se opresc la timp, ajung să sufere de afecţiuni precum bulimia, supraponderabilitatea sau chiar obezitatea.

Cum deosebim foamea reală de foamea emoţională?

În realitate, creşterea apetitului pe fond nervos nu are nimic de-a face cu foamea. Pofta de mâncare cauzată de anumiţi factori de stres apare brusc, nu treptat, aşa cum se întâmplă în cazul nevoilor fizice. De asemenea, foamea pleacă din stomac, creând o senzaţie de disconfort fizic în cazul în care nu este satisfăcută. Nevoia psihică de a mânca naşte însă o nervozitate greu de controlat, persoana în cauză reuşind să se calmeze abia după ce se alimentează.
După acest moment apar regretele şi sentimentele de vinovăţie, frustrările şi senzaţia de anxietate. În situaţia în care mâncatul reprezintă o reacţie la impulsurile organismului, procesul creează satisfacţie fizică şi psihică în egală măsură.

Cum se tratează aceste tulburări alimentare

De cele mai multe ori, vizita la specialist confirmă faptul că persoanele care simt o nevoie permanentă de a mânca suferă, de fapt, o depresie. Practic, în rezolvarea acestei probleme este necesar ca, în primul rând, afecţiunea să fie diagnosticată şi tratată.
Singurul mod eficient de a scăpa definitiv de aceste probleme este vizita la medicul specialist psihiatru, care se poate pronunţa în privinţa evoluţiei disfuncţiilor şi care, eventual, poate prescrie un tratament adecvat situaţiei în cauză.

Fumezi lângă animalul de companie?

0

Dacă ești posesorul unui animal de companie și ai prostul obicei să fumezi în casă, ar fi bine să te gândești de două ori înainte să îți aprinzi țigara.
Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe toxice, dintre care cel puțin 43 sunt cancerigene. Numeroase studii au demonstrat pericolul fumatului pasiv pentru adulţi şi copii.
Dar ce se întâmplă cu animalele de companie într-o casă de fumători? Aceste animale, la fel ca şi copiii, nu au nicio şansă să se apere de fumul de ţigară din jurul lor. Animalele de companie sunt victime sigure ale fumatului pasiv atunci când stăpânii lor îşi satisfac viciul.
Inhalând fumul şi înghiţind substanţele toxice depuse pe blăniţa lor, animalele de casă sunt mai expuse riscului de a dezvolta cancer, limfom şi bronşită. Astfel, pisicile expuse la fumul de ţigară sunt predispuse la cancer oral (carcinom scuamos celular). Explicaţia cercetătorilor de laTufts University este că particulele carcinogene din fum se opresc pe blana pisicilor şi acestea le ingerează când îşi fac toaleta.

Câinii cu botul scurt, extrem de vulnerabili la fumul de țigară

Şi câinii pot dezvolta o formă de cancer nazal din cauza fumului de ţigară, mai ales câinii cu botul lung. Câinii cu botul scurt (boxeri, pechinez etc.) sunt mai vulnerabili deoarece fumul inhalat de la stăpâni merge direct în plămâni şi nu este expirat complet. Fumatul pasiv le scurtează pisicilor speranța de viață și din alte cauze. Atunci când animalul este ţinut într-un mediu în care fumul de ţigară este omniprezent, ochii pisicii vor avea de suferit. Fumul poate provoca iritaţii neplăcute la nivelul ochilor, care se manifestă prin înroşirea acestora, secreţii lacrimale în exces şi usturime.Pe termen lung, expunerea repetată şi prelungită la fumul de ţigară poate duce la inflamaţii ale gâtului, traheei şi bronhiilor, animalul manifestând simptome precum tuse cronică, dureroasă şi obositoare. Pisicile nu sunt deloc ocolite de pericol deoarece, pe lângă dificultăţile respiratorii provocate de fum, apare şi riscul de limfom. Aceasta este o tumoră malignă frecventă la pisici, care le scurtează foarte mult speranţa de viaţă.

Citești în timp ce (încerci să) îți faci nevoile? 3 motive să renunți la acest obicei

0

Dacă obișnuiești să citești o revistă sau o carte în timp ce folosești vasul de toaletă, renunță la acest obicei. La fel și dacă îți place să butonezi telefonul când stai pe WC. Bărbaților le place foarte mult să citească pe vasul de toaletă, întrucât ei consideră aceste momente pline de liniște și pace. Femeile, în schimb, petrec mult mai puțin timp pe vasul de toaletă decât bărbații. Unele dintre ele au o atitudine chiar radicală față de acest obicei, motivând că este antisocial și constituie o adevărată pierdere de timp. Specialiștii atrag atenția că activitatea în sine ridică niște probleme la capitolul igienă și poate declanșa probleme de sănătate demne de luat în seamă. Vezi mai jos de ce nu e bine să citești atunci când stai pe vasul de toaletă:

3 motive să nu mai citești pe WC

l Agravarea hemoroizilor
Statul îndelungat pe vasul de toaletă creează presiuni la nivelul venelor din jurul anusului și rectului, provocând sau agravând hemoroizii. Ce înseamnă acest lucru… bănuim că știi deja. Dacă nu, îți amintim: mâncărimi, dureri foarte mari, sângerări sau chiar fisuri anale. În loc să citești o carte, s-ar putea ca obiceiul acesta să te aducă în pragul cititului de prospecte pentru medicamente anti-hemoroizi.
l Dereglări intestinale
Mișcările intestinului trebuie să fie rapide. Nu e nicidecum recomandat să stai o oră pe vasul de toaletă, forțându-ți corpul să se încadreze în acest interval orar, doar ca să citești ultimul capitol din cartea preferată.
Din contră, încearcă să elimini cât mai repede posibil fecalele, să te ștergi și să tragi apa. Abia după poți să citești în liniște cartea.
l Probleme de igienă
Inutil să mai spunem ce înseamnă să îți petreci o oră pe vasul de toaletă din punct de vedere igienic. Credem doar că este mult mai plăcut să citești în dormitor sau în living, unde igiena este sporită, iar aerul, mult mai proaspăt.
Așa că, după ce ți-ai rezolvat nevoile la toaletă, trage imediat apa, spală-te pe mâini și retrage-te într-un loc unde poți să te concentrezi și să te relaxezi mult mai bine când citești cartea preferată!

Factorii de risc / Hernia de disc: simptome, cauze, diagnostic și tratament

0

Hernia de disc afectează 15% din persoane, dar multe persoane o neglijează. Există tratamente care includ mişcare, medicamente şi operaţie pentru hernia de disc.
Hernia de disc face referire la o deplasare a discurilor intervertebrale care susţin coloana vertebrală. De cele mai multe ori, afecţiunea se manifestă prin dureri de spate la nivel lombar, care iradiază pe membrele inferioare, slăbiciune musculară, amorţeală la nivelul mâinilor sau în degetele mari de la picioare ori senzaţie de presiune în călcâi. Însă există şi cazuri când hernia de disc nu prezintă astfel de simptome, iar majoritatea pacienţilor nici măcar nu au nevoie de intervenţie chirurgicală.
Discurile intervertebrale se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă, dar simptomele deranjante pot apărea chiar şi la 30 de ani, mai ales dacă persoana în cauză are un loc de muncă ce presupune ridicarea de greutăţi mari sau statul pe scaun un timp îndelungat.
Se estimează că incidenţa herniei de disc în rândul populaţiei este de aproximativ 15%, dar multe persoane nu acordă atenţia cuvenită durerilor atroce de spate şi nu se prezintă la medic, motiv pentru care acest procent ar putea fi mult mai mare.

Hernia de disc: simptome şi cauze

Majoritatea cazurilor de hernie de disc se manifestă la nivel lombar, deşi pot apărea simptome şi la nivel cervical (dureri de ceafă) sau, foarte rar, toracic.
Cele mai frecvente simptome ale herniei de disc sunt:
l durerea resimţită la nivelul spatelui, mâinilor, umerilor, picioarelor sau gâtului – aceasta se înrăutăţeşte în timpul strănutului, tusei sau când persoana respectivă stă într-o anumită poziţie
l amorţeli sau senzaţie de înţepătură la nivelul mâinilor şi picioarelor
l slăbiciune musculară, incapacitate de a ridica sau de a ţine strâns în mână anumtie obiecte
De multe ori se întâmplă însă ca hernia de disc să fie lipsită de simptome deranjante, iar pacienţii află că suferă de această problemă doar la un consult de rutină sau în urma unei radiografii.
Hernia de disc se instalează treptat, pe măsură ce îmbătrâneşti, ca urmare a degenerării şi pierderii de colagen din discurile intervertebrale. Acest lucru favorizează întinderea excesivă, răsucirea sau ruptura unui disc intervertebral. Şi ridicarea de greutăţi mari sau un accident la nivelul coloanei vertebrale poate avea acelaşi rezultat.

Principalii factori de risc în apariţia herniei de disc sunt:

l supraponderabilitatea (greutatea în exces pune presiune pe discurile din regiunea lombară)
l sedentarismul
l activităţile ce presupun ridicarea, împingerea, răsucirea sau aplecarea trunchiului
l moştenirea genetică
Solicită ajutor medical de urgenţă dacă:
l durerea, amorţeala şi slăbiciunea nu îţi mai permit să desfăşori activităţi zilnice obişnuite
l apare incontinenţa urinară sau fecală ori ai senzaţia că vezica nu este golită complet după urinare
l îţi pierzi sensibilitatea la nivelul picioarelor sau în regiunea anală

Diagnosticul de hernie de disc: examen clinic şi analize necesare

Pentru a se stabili cu certitudine diagnosticul de hernie de disc, medicul va efectua în primul rând un examen clinic, adică te va întreba când au apărut simptomele, dacă se înrăutăţesc în anumite situaţii, unde te doare. De asemenea, îţi va testa reflexele, rezistenţa musculară, capacitatea de a simţi vibraţiile, înţepăturile sau atingerile şi cea de mobilitate.
De cele mai multe ori, examenul clinic şi istoricul medical sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului, dar există şi situaţii când medicul poate suspecta o altă afecţiune care se poate manifesta prin simptomele descrise mai sus, aşa că poate recomanda efectuarea unor investigaţii suplimentare. Acestea includ teste de imagistică precum: radiografii, tomografie computerizată ,imagistică prin rezonanţă magnetică sau mielogramă .

Tratamentul herniei de disc

În majoritatea cazurilor, tratamentul herniei de disc presupune corectarea obiceiurilor care au provocat-o. Asfel, un plan de exerciţii personalizat, evitarea poziţiilor dureroase şi a ridicatului de greutăţi, medicamentele anticonvulsivante, antiinflamatoare sau analgezice, injecţiile cu cortizon şi scăderea în greutate pot ameliora semnificativ simptomele. Foarte puţine cazuri impun necesitatea intervenţiei chirurgicale. Înainte de a ajunge la această soluţie, medicul va monitoriza pe o perioadă de cel puţin 6 săptămâni starea pacientului care urmează tratamentul recomandat. De asemenea, dacă nu se observă îmbunătăţiri, medicul va sugera fizioterapia. Pacientul trebuie să facă exerciţiile recomandate de medic şi de fizioterapeut pentru a putea relua activităţile uzuale. Intervenţia chirurgicală este, după cum s-a menţionat deja, ultima soluţie şi se impune doar atunci când pacientul nu răspunde deloc la tratamentul anterior şi prezintă simptome precum amorţeală şi slăbiciune severă, incapacitatea de deplasare sau de a sta în picioare ori incontinenţa urinară şi fecală.Unele soluţii complementare pot ameliora durerile de spate cauzate de hernia de disc. Acestea includ:chiropractica,acupunctura, masajul terapeutic, yoga. Toate aceste metode alternative pentru ameliorarea durerilor cauzate de hernia de disc trebuie discutate în prealabil cu medicul curant, pentru expunerea beneficiilor şi a riscurilor implicate.

Mâncăm zilnic 46 de lingurițe de zahăr

0

Suntem tentați să credem că zahărul se află doar în dulciuri. Complet greșit, este concluzia cercetătorilor americani de la Școala de Medicină Emory. Zilnic mâncăm 46 de lingurițe de zahăr, chiar dacă suntem la dietă, iar regimul pe care îl urmăm este unul sărac în glucide. Și totuși unde se „ascunde” zahărul? Potrivit specialiștilor, încă de la micul dejun, compus din cereale integrale, o ceașcă de cafea sau ceai, mâncăm până la 9 lingurițe de zahăr; prânzul ajunge până la 22 de lingurițe de zahăr, iar la cină cantitatea de dulce ajunge până la 8 lingurițe. Adunate, acestea dau 39 de lingurițe de zahăr. Dacă adăugăm și cantitatea de zahăr conținută de băuturile carbogazoase, numărul lingurițelor „dulci” ajunge la 46.
„O sticlă de 500 de mililitri de suc conține 7 lingurițe de zahăr”, precizează prof. Miriam Vos, coordonatorul cercetării.

Zahărul îmbunătățeşte gustul produselor

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic, autoarea cărţii „Mănânc deci exist”, spune că zahărul este folosit într-o multitudine de produse.
„De la muştar şi conserve, până la mezeluri, deoarece zahărul îmbunătăţeşte gustul produselor şi reduce aciditatea alimentelor”, subliniază dr. Bilic.
Medicul susţine că zahărul este un glucid rapid care, în afară de aportul energetic, nu conţine niciun element nutritiv. „Ca şi alcoolul, acest aliment are calorii goale, iar organismul uman poate să funcţioneze perfect fără niciun gram de zahăr rafinat”, spune nutriţionistul.
Potrivit medicilor, zahărul conţine glucide care se absorb rapid în sânge, cresc glicemia şi determină eliberarea de insulină.
„Zahărul şi fructoza duc la creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolului din sânge, în special a fracţiunii LDL, care se depune pe vasele sangvine”, spune medicul Mihaela Bilic.

Excesul de zahăr duce la scăderea imunității

Nutriționistul precizează că un consum regulat de zahăr duce la apariţia obezităţii, dar şi la scăderea imunităţii, organismul fiind predispus la apariţia virozelor, candidozelor, cistitelor şi a dermatozelor infecţioase. Medicii spun că zaharoza afectează sinteza unor hormoni direct implicaţi în coordonarea activităţii sistemului imunitar. Specialiştii recomandă părinţilor să nu le dea copiilor dulciuri sau alimente cu un conţinut ridicat de zahăr, deoarece acesta influenţează procesele de creştere, duce la apariţia rahitismului şi a fragilităţii osoase, declanşează pubertatea prematură şi generează probleme de comportament.

Operații estetice? Elena Merișoreanu și-a dezvăluit marele regret al tinereții

0

l Ce greșeală a făcut și vrea să repare

Elena Merișoreanu (72 de ani), una dintre cele mai bune voci din muzica populară românească, știe să păcălească trecerea timpului. Ea a povestit despre micile trucuri, dar și despre marele regret de a-și tatua sprâncenele, în anii tinereții, pe când se afla într-un turneu în America:
„Aveam sprâncene foarte frumoase însă, când eram tânără, m-am dus într-un turneu în America și am văzut la o colegă cât de frumoase sunt, așa că mi-am tatuat și eu la fel ca ea, tot în America. Aveam niște sprâncene naturale așa de frumoase și, după ce mi le-am tatuat, au fost foarte subțiri. Îmi pare rău acum. Însă, vreau să merg, cât de curând, să îmi mai facă sprâncenele mai groase, să mi le facă fir cu fir”.

Ce spune despre operațiile estetice?

Elena Merișoreanu este foarte preocupată de imaginea ei. Artista a dezvăluit secretele unui ten frumos: „Mă duc la cosmetică de două ori pe an, plus că folosesc aceeași cremă de față, pe bază de plante, de 55 de ani, pe care o cumpăr de la Plafar. Am fost prin toate țările, și am folosit tot felul de creme dar nu au fost bune pentru tenul meu. Însă, la farduri nu mă zgârcesc, în general îmi cumpăr farduri foarte scumpe, pentru că îmi place să am fardurile mele, mai ales cu pandemia asta”. Totodată, Elena Merișoreanu a mai dezvăluit și cum își întreține podoaba capilară: „Am niște ceaiuri de urzică și de nalbă cu care mă dau după ce mă spăl pe cap, văd că este destul de bun. Plus că eu mă vopsesc foarte des și, în general, îți cade părul și se albește mult mai repede. Pe lângă asta, mă tund la două săptămâni, ca să crească frumos. Țin foarte mult la felul în care arăt pe scenă, să fiu mereu aranjată”. Pe lângă toate aceste trucuri de înfrumusețare, la îndemâna oricui, Elena Merișoreanu a mărturisit că a apelat și la ajutorul medicilor esteticieni pentru a scăpa de unele imperfecțiuni. „Operații estetice nu am, nu vreau să îmi fac și nici nu am nimic nu persoanele care apelează la asta. Însă, mi-am pus acid hialuronic în șanțurile de la nas și gură, în frunte am botox și cam atât. Nu sunt adepta intervențiilor chirurgicale”, a mai spus artista.