Duminică seara, polițiștii au depistat în trafic un tânăr, în vârstă de 20 ani, care conducea un autovehicul pe DJ131D, pe raza localității Hoghiz, județul Brașov, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice. La testarea alcoolscop, rezultatul a fost 0,67 mg/l alcool pur.
Tot duminică , polițiști din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Hoghiz au oprit în trafic, pentru control, un bărbat, în vârstă de 35 ani, care conducea un autovehicul pe DJ131F, pe raza localității Ungra din județul Brașov. La testarea conducătorului auto din punct de vedere al prezenței alcoolului în aerul expirat rezultatul a fost 0,86 mg/l alcool pur.
Și polițiștii de la Codlea au avut ”noroc” de un șofer turmentat duminică, după ce au depistat în trafic un bărbat, în vârstă de 33 ani, care conducea un autovehicul pe DN1,cu o alcoolemie de 0,44 mg/l alcool pur. Toți trei șoferii au acum dosare penale pentru conducerea unui autovehicul sub influența bauturilor alcoolice.
Au plecat drogații, au rămas bețivii
Ajutor de pandemie: Bani la Spitalele din Rupea şi Săcele
Autor: Mihaela Parghel
l 26 de milioane de lei, pentru gestionarea crizei sanitare
Spitalul orăşenesc Rupea şi Spitalul municipal Săcele se află pe lista celor 11 unităţi medicale din România şi două centre sociale care vor beneficia de finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene a semnat deja cele 13 contracte de finanţare, prin care pune la dispoziţia spitalelor 124 de milioane de lei, special pentru combaterea pandemiei SARS-CoV-2, în contextul crizei sanitare. Sunt finanțate, prin acest program, achiziții de echipamente medicale și de protecție, precum și dezinfectanți care să permită prevenirea răspândirii virusului.
Peste 15 milioane de lei pentru Spitalul din Rupea
Prin POIM, Spitalului orăşenesc Rupea îi va reveni suma de 15,14 milioane lei, pentru a asigura un răspuns prompt şi eficient al sistemului medical la criza actuală. De asemenea, o sumă de 10,98 milioane lei, asigurată prin intermediul altul proiect finanțat în cadrul POIM, va permite şi consolidarea capacității Spitalului municipal Săcele, de a gestiona actuala criză sanitară.
Sumele cele mai mari au fost accesate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin (30,89 milioane lei) şi spitalul din Tîrgu Cărbuneşti, judeţul Gorj. Alte două contracte, în valoare de aproximativ 12 milioane lei fiecare, vor sprijini activitatea Spitalului Municipal Oltenița din județul Călărași, respectiv a Spitalului Orășenesc Huedin județul Cluj. Proiectele vor asigura finanțarea echipamentelor medicale și de protecție necesare pentru tratamentul bolnavilor, dar și pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
Aproape 9 milioane pentru Institutul Inimii, din Cluj
Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din județul Cluj, beneficiază de fonduri în valoare de 8,96 milioane lei. Finanțarea va permite dotarea Institutului cu echipamentele de care are nevoie pentru a preveni răspândirea virusului și tratamentul bolnavilor, anunţă Ministerul. Un alt proiect POIM, în valoare de 2,70 milioane lei, implementat de orașul Siret din județul Suceava va asigura creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare la nivelul spitalului din localitate, prin dotarea cu echipamente şi dispozitive și aparatura medicală necesare pentru tratamentul pacienților.
Pentru dotarea Spitalului Orășenesc Beclean din județul Bistrița Năsăud, MIPE va asigura tot prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare o finanțare de 829.900 lei.
Fost deputat băut la volan – 40.000 lei amendă penală
Procurorii de la Parchetul General au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu fostul deputat Pro România Mihai Valentin Popa, prins băut la volan în noiembrie 2019, parlamentarul acceptând să plătească o amendă penală de 40.000 de lei.
În acordul de recunoaştere a vinovăţiei trimis în instanţă, procurorii au reţinut că, în seara zilei de 28 noiembrie 2019, Mihai Valentin Popa a șofat sub influenţa băuturilor alcoolice. Prin analiza toxicologică efectuată, s-a stabilit o alcoolemie de 1,25 g/l, după cum nota libertatea.ro în decembrie 2020, când au fost oferite informații despre acordul de recunoaștere a vinovăției. Potrivit acordului, politicianul ar urma să plătească o amendă de 40.000 lei, corespunzătoare a 160 zile-amendă, cu un cuantum al unei zile-amendă de 250 lei.
Grădinița nr. 2 din Brașov – închisă de Covid19
Ca urmare a infectării cu SARS-Cov-2 a trei educatoare și a unei îngrijitoare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Brașov a adoptat ieri decizia de suspendare a activității didactice ce presupune prezența fizică în Grădinița cu program prelungit nr. 2, de pe strada Constantin Brâncoveanu, nr.33.
Reluarea cursurilor care presupun prezența fizică în Grădinița cu program prelungit se va relua prin hotărâre a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Brașov, la propunerea conducerii unității de învățământ, cu avizul Inspectoratului Școlar al Județului Brașov și al Direcției de Sănătate Publică a județului Brașov.
Fără mască? Amenzi de peste 13.000 de lei
În ultimele 24 de ore polițiștii brașoveni au verificat peste 1.700 de locaţii, 97 societăți comerciale și persoane fizice autorizate cu privire la respectarea măsurilor impuse în perioada stării de alertă și aproximativ 170 mijloace de transport persoane.
Pentru abaterile constatate au fost aplicate 178 de sancțiuni contravenționale, dintre acestea 143 fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecție individuală și 35 pentru nerespectarea măsurilor de diminuare a impactului riscurilor, valoarea totală a acestora fiind de 13.250 lei.
Totodată, polițiștii au verificat aproximativ 3.250 de persoane cu privire la respectarea măsurilor de izolare/carantină.
Tăcere arogantă / Ne dați ori… nu ne dați?
l Arhivele Securităţii
Trei cercetători ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității Statului (CNSAS), Mihai Demetriade, Mădălin Hodor, şi cercetătorul asociat Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu (ucis de Securitate, prin tortură în 1985) susțin într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Apărării că, de-a lungul timpului, Ministerul Apărării Naționale a trimis „selectiv și parcimonios” anumite documente către CNSAS și acuză instituția de „tăcere arogantă” și „lipsă de voință în restituirea in integrum a arhivelor capturate în contextul Revoluției române:
„Ascunzând memoria represiunii, domnule ministru, deveniți complice cu răul. Prin gestul continuu și ilegal al ministerului pe care-l conduceți, pagini dureroase și infame din istoria principalului actor represiv al regimului totalitar sunt excluse circuitului civil, dezbaterii democratice și înfăptuirii juridice a dreptății. Ați antrenat, prin lipsa dumneavoastră de voință, un lung șir de consecințe nefaste. Un trecut odios a fost ascuns privirii victimelor, potențialele acțiuni în instanță reglementate de lege au fost anulate înainte de a fi putut să existe, voința însăși a statului privind decomunizarea prin deschiderea arhivelor represive a fost scandalos încălcată” – spun cei trei semnatari ai scrisorii, adresându-se ministrului apărării, Nicolae Ciucă.
Ciucă anunță comisie mixtă
În replică la această scrisoare deschisă a cercetătorilor CNSAS Nicolae Ciucă anunță că formează o comisie MApN – CNSAS pentru analiza documentelor din arhiva ministerului legate de activitatea fostei Securități.
Anunțul vine ca urmare a scrisorii deschise semnată de trei cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care i-au cerut ministrului Apărării să predea către CNSAS arhiva pe care o are cu documente care au aparţinut Securităţii.
Ministerul Apărării arată într-un comunicat că „în anul 2006, toate documentele care privesc fosta Securitate din arhiva Ministerului Apărării Naționale au fost predate Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale, în conformitate cu prevederile Hotărârii CSAT nr. 60/2006”.
Pe 22 februarie 2021, ministrul Nicolae Ciucă și specialiști din minister s-au întâlnit cu o delegație a Colegiului CNSAS, condusă de președintele Constantin Buchet, iar în urma discuțiilor, la nivelul MApN se derulează în prezent etapele procedurale de constituire a unei comisii paritare mixte MApN-CNSAS, în conformitate OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
„Această comisie, formată din specialiști ai celor două instituții, urmează să stabilească un grafic de consultare și analiză a documentelor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale și vor decide cu privire la caracterul și destinația acestor documente, în conformitate cu prevederile art. 2 al Hotărârii CSAT nr. 60/2006 și prevederilor OUG 24/2008”, precizează reprezentanții MApN.
Foame continuă ? Vizitează un psihiatru! De ce mâncăm când suntem deprimați?
l Foame reală versus foame emoțională
Mulți dintre noi ne îngrășăm pentru că mâncăm când suntem deprimați. Nu pentru că ne-ar fi cu adevărat foame! Alimentele ne asigură un confort emoțional. Dar, în același timp, ne pot expune riscului de obezitate. Deşi depresia şi obezitatea reprezintă afecţiuni diferite, între depresie şi excesul ponderal există o relaţie de reciprocitate.
Foarte multe cazuri de supraponderabilitate au ca motiv principal o depresie mai veche. Netratată la timp, s-a manifestat prin fenomenul reprezentat de mâncatul pe fond emoţional.
Statisticile arată că 1 din 10 români este afectat de stări specifice depresiei. Totodată, rata obezităţii creşte îngrijorător odată cu cea a depresiei. Un studiu recent a scos la iveală faptul că stările depresive reprezintă un factor de risc cu 58% mai important în ceea ce priveşte apariţia obezităţii în rândul persoanelor cu o greutate normală.
De ce simţim nevoia să mâncăm când suntem deprimați?
Mâncatul pe fond emoţional este modalitatea persoanelor deprimate de a se simţi bine pentru câteva minute. Acest obicei este răspândit în special în rândul nefumătorilor.
Persoanele care şi-au făcut un obicei din a deschide frigiderul ori de câte ori se simt deprimate, stresate, extenuate se supraalimentează din dorinţa de a-şi satisface anumite nevoi emoţionale.
Mulţi dintre cei care apelează la acest truc pentru a-şi păcăli emoţiile sunt conştienţi de ceea ce fac. Unii ating punctul în care ajung să se supraalimenteze pe ascuns. Ulterior, se simt vinovați, promiţându-şi mai mereu că e ultima dată când vor apela la această metodă de relaxare psihică.
Alţii folosesc mâncarea ca pe un premiu, recompensându-se pentru orice reuşită. Oricât de mică şi nesemnificativă ar fi aceasta…
Există, aşadar, o senzaţie de „foame pe fond emoţional” pe care o simţim cu toţii din când în când. Însă ignorarea ei o face să apară tot mai rar.
Persoanele care îşi alimentează această nevoie a subconştientului nu se satură niciodată. Practic, saţietatea este doar o iluzie de moment. Aceste persoane intră într-un cerc vicios. Dacă nu se opresc la timp, ajung să sufere de afecţiuni precum bulimia, supraponderabilitatea sau chiar obezitatea.
Cum deosebim foamea reală de foamea emoţională?
În realitate, creşterea apetitului pe fond nervos nu are nimic de-a face cu foamea. Pofta de mâncare cauzată de anumiţi factori de stres apare brusc, nu treptat, aşa cum se întâmplă în cazul nevoilor fizice. De asemenea, foamea pleacă din stomac, creând o senzaţie de disconfort fizic în cazul în care nu este satisfăcută. Nevoia psihică de a mânca naşte însă o nervozitate greu de controlat, persoana în cauză reuşind să se calmeze abia după ce se alimentează.
După acest moment apar regretele şi sentimentele de vinovăţie, frustrările şi senzaţia de anxietate. În situaţia în care mâncatul reprezintă o reacţie la impulsurile organismului, procesul creează satisfacţie fizică şi psihică în egală măsură.
Cum se tratează aceste tulburări alimentare
De cele mai multe ori, vizita la specialist confirmă faptul că persoanele care simt o nevoie permanentă de a mânca suferă, de fapt, o depresie. Practic, în rezolvarea acestei probleme este necesar ca, în primul rând, afecţiunea să fie diagnosticată şi tratată.
Singurul mod eficient de a scăpa definitiv de aceste probleme este vizita la medicul specialist psihiatru, care se poate pronunţa în privinţa evoluţiei disfuncţiilor şi care, eventual, poate prescrie un tratament adecvat situaţiei în cauză.
Fumezi lângă animalul de companie?
Dacă ești posesorul unui animal de companie și ai prostul obicei să fumezi în casă, ar fi bine să te gândești de două ori înainte să îți aprinzi țigara.
Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe toxice, dintre care cel puțin 43 sunt cancerigene. Numeroase studii au demonstrat pericolul fumatului pasiv pentru adulţi şi copii.
Dar ce se întâmplă cu animalele de companie într-o casă de fumători? Aceste animale, la fel ca şi copiii, nu au nicio şansă să se apere de fumul de ţigară din jurul lor. Animalele de companie sunt victime sigure ale fumatului pasiv atunci când stăpânii lor îşi satisfac viciul.
Inhalând fumul şi înghiţind substanţele toxice depuse pe blăniţa lor, animalele de casă sunt mai expuse riscului de a dezvolta cancer, limfom şi bronşită. Astfel, pisicile expuse la fumul de ţigară sunt predispuse la cancer oral (carcinom scuamos celular). Explicaţia cercetătorilor de laTufts University este că particulele carcinogene din fum se opresc pe blana pisicilor şi acestea le ingerează când îşi fac toaleta.
Câinii cu botul scurt, extrem de vulnerabili la fumul de țigară
Şi câinii pot dezvolta o formă de cancer nazal din cauza fumului de ţigară, mai ales câinii cu botul lung. Câinii cu botul scurt (boxeri, pechinez etc.) sunt mai vulnerabili deoarece fumul inhalat de la stăpâni merge direct în plămâni şi nu este expirat complet. Fumatul pasiv le scurtează pisicilor speranța de viață și din alte cauze. Atunci când animalul este ţinut într-un mediu în care fumul de ţigară este omniprezent, ochii pisicii vor avea de suferit. Fumul poate provoca iritaţii neplăcute la nivelul ochilor, care se manifestă prin înroşirea acestora, secreţii lacrimale în exces şi usturime.Pe termen lung, expunerea repetată şi prelungită la fumul de ţigară poate duce la inflamaţii ale gâtului, traheei şi bronhiilor, animalul manifestând simptome precum tuse cronică, dureroasă şi obositoare. Pisicile nu sunt deloc ocolite de pericol deoarece, pe lângă dificultăţile respiratorii provocate de fum, apare şi riscul de limfom. Aceasta este o tumoră malignă frecventă la pisici, care le scurtează foarte mult speranţa de viaţă.
Citești în timp ce (încerci să) îți faci nevoile? 3 motive să renunți la acest obicei
Dacă obișnuiești să citești o revistă sau o carte în timp ce folosești vasul de toaletă, renunță la acest obicei. La fel și dacă îți place să butonezi telefonul când stai pe WC. Bărbaților le place foarte mult să citească pe vasul de toaletă, întrucât ei consideră aceste momente pline de liniște și pace. Femeile, în schimb, petrec mult mai puțin timp pe vasul de toaletă decât bărbații. Unele dintre ele au o atitudine chiar radicală față de acest obicei, motivând că este antisocial și constituie o adevărată pierdere de timp. Specialiștii atrag atenția că activitatea în sine ridică niște probleme la capitolul igienă și poate declanșa probleme de sănătate demne de luat în seamă. Vezi mai jos de ce nu e bine să citești atunci când stai pe vasul de toaletă:
3 motive să nu mai citești pe WC
l Agravarea hemoroizilor
Statul îndelungat pe vasul de toaletă creează presiuni la nivelul venelor din jurul anusului și rectului, provocând sau agravând hemoroizii. Ce înseamnă acest lucru… bănuim că știi deja. Dacă nu, îți amintim: mâncărimi, dureri foarte mari, sângerări sau chiar fisuri anale. În loc să citești o carte, s-ar putea ca obiceiul acesta să te aducă în pragul cititului de prospecte pentru medicamente anti-hemoroizi.
l Dereglări intestinale
Mișcările intestinului trebuie să fie rapide. Nu e nicidecum recomandat să stai o oră pe vasul de toaletă, forțându-ți corpul să se încadreze în acest interval orar, doar ca să citești ultimul capitol din cartea preferată.
Din contră, încearcă să elimini cât mai repede posibil fecalele, să te ștergi și să tragi apa. Abia după poți să citești în liniște cartea.
l Probleme de igienă
Inutil să mai spunem ce înseamnă să îți petreci o oră pe vasul de toaletă din punct de vedere igienic. Credem doar că este mult mai plăcut să citești în dormitor sau în living, unde igiena este sporită, iar aerul, mult mai proaspăt.
Așa că, după ce ți-ai rezolvat nevoile la toaletă, trage imediat apa, spală-te pe mâini și retrage-te într-un loc unde poți să te concentrezi și să te relaxezi mult mai bine când citești cartea preferată!
Factorii de risc / Hernia de disc: simptome, cauze, diagnostic și tratament
Hernia de disc afectează 15% din persoane, dar multe persoane o neglijează. Există tratamente care includ mişcare, medicamente şi operaţie pentru hernia de disc.
Hernia de disc face referire la o deplasare a discurilor intervertebrale care susţin coloana vertebrală. De cele mai multe ori, afecţiunea se manifestă prin dureri de spate la nivel lombar, care iradiază pe membrele inferioare, slăbiciune musculară, amorţeală la nivelul mâinilor sau în degetele mari de la picioare ori senzaţie de presiune în călcâi. Însă există şi cazuri când hernia de disc nu prezintă astfel de simptome, iar majoritatea pacienţilor nici măcar nu au nevoie de intervenţie chirurgicală.
Discurile intervertebrale se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă, dar simptomele deranjante pot apărea chiar şi la 30 de ani, mai ales dacă persoana în cauză are un loc de muncă ce presupune ridicarea de greutăţi mari sau statul pe scaun un timp îndelungat.
Se estimează că incidenţa herniei de disc în rândul populaţiei este de aproximativ 15%, dar multe persoane nu acordă atenţia cuvenită durerilor atroce de spate şi nu se prezintă la medic, motiv pentru care acest procent ar putea fi mult mai mare.
Hernia de disc: simptome şi cauze
Majoritatea cazurilor de hernie de disc se manifestă la nivel lombar, deşi pot apărea simptome şi la nivel cervical (dureri de ceafă) sau, foarte rar, toracic.
Cele mai frecvente simptome ale herniei de disc sunt:
l durerea resimţită la nivelul spatelui, mâinilor, umerilor, picioarelor sau gâtului – aceasta se înrăutăţeşte în timpul strănutului, tusei sau când persoana respectivă stă într-o anumită poziţie
l amorţeli sau senzaţie de înţepătură la nivelul mâinilor şi picioarelor
l slăbiciune musculară, incapacitate de a ridica sau de a ţine strâns în mână anumtie obiecte
De multe ori se întâmplă însă ca hernia de disc să fie lipsită de simptome deranjante, iar pacienţii află că suferă de această problemă doar la un consult de rutină sau în urma unei radiografii.
Hernia de disc se instalează treptat, pe măsură ce îmbătrâneşti, ca urmare a degenerării şi pierderii de colagen din discurile intervertebrale. Acest lucru favorizează întinderea excesivă, răsucirea sau ruptura unui disc intervertebral. Şi ridicarea de greutăţi mari sau un accident la nivelul coloanei vertebrale poate avea acelaşi rezultat.
Principalii factori de risc în apariţia herniei de disc sunt:
l supraponderabilitatea (greutatea în exces pune presiune pe discurile din regiunea lombară)
l sedentarismul
l activităţile ce presupun ridicarea, împingerea, răsucirea sau aplecarea trunchiului
l moştenirea genetică
Solicită ajutor medical de urgenţă dacă:
l durerea, amorţeala şi slăbiciunea nu îţi mai permit să desfăşori activităţi zilnice obişnuite
l apare incontinenţa urinară sau fecală ori ai senzaţia că vezica nu este golită complet după urinare
l îţi pierzi sensibilitatea la nivelul picioarelor sau în regiunea anală
Diagnosticul de hernie de disc: examen clinic şi analize necesare
Pentru a se stabili cu certitudine diagnosticul de hernie de disc, medicul va efectua în primul rând un examen clinic, adică te va întreba când au apărut simptomele, dacă se înrăutăţesc în anumite situaţii, unde te doare. De asemenea, îţi va testa reflexele, rezistenţa musculară, capacitatea de a simţi vibraţiile, înţepăturile sau atingerile şi cea de mobilitate.
De cele mai multe ori, examenul clinic şi istoricul medical sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului, dar există şi situaţii când medicul poate suspecta o altă afecţiune care se poate manifesta prin simptomele descrise mai sus, aşa că poate recomanda efectuarea unor investigaţii suplimentare. Acestea includ teste de imagistică precum: radiografii, tomografie computerizată ,imagistică prin rezonanţă magnetică sau mielogramă .
Tratamentul herniei de disc
În majoritatea cazurilor, tratamentul herniei de disc presupune corectarea obiceiurilor care au provocat-o. Asfel, un plan de exerciţii personalizat, evitarea poziţiilor dureroase şi a ridicatului de greutăţi, medicamentele anticonvulsivante, antiinflamatoare sau analgezice, injecţiile cu cortizon şi scăderea în greutate pot ameliora semnificativ simptomele. Foarte puţine cazuri impun necesitatea intervenţiei chirurgicale. Înainte de a ajunge la această soluţie, medicul va monitoriza pe o perioadă de cel puţin 6 săptămâni starea pacientului care urmează tratamentul recomandat. De asemenea, dacă nu se observă îmbunătăţiri, medicul va sugera fizioterapia. Pacientul trebuie să facă exerciţiile recomandate de medic şi de fizioterapeut pentru a putea relua activităţile uzuale. Intervenţia chirurgicală este, după cum s-a menţionat deja, ultima soluţie şi se impune doar atunci când pacientul nu răspunde deloc la tratamentul anterior şi prezintă simptome precum amorţeală şi slăbiciune severă, incapacitatea de deplasare sau de a sta în picioare ori incontinenţa urinară şi fecală.Unele soluţii complementare pot ameliora durerile de spate cauzate de hernia de disc. Acestea includ:chiropractica,acupunctura, masajul terapeutic, yoga. Toate aceste metode alternative pentru ameliorarea durerilor cauzate de hernia de disc trebuie discutate în prealabil cu medicul curant, pentru expunerea beneficiilor şi a riscurilor implicate.














