Acasă Blog Pagina 4229

Polițiștii brașoveni – acțiune la trecerile de cale ferată

0

Miercuri, timp de 8 ore, polițiștii rutieri din județul Brașov au participat la o acțiune de control ce a avut ca scop reducerea riscului rutier în zona trecerilor la nivel cu calea ferată pe raza județului Brașov. Polițiștii au avut ca obiectiv prevenirea și reducerea numărului de accidente rutiere soldate cu victime omenești și pagube materiale însemnate, ce au loc pe drumurile publice, în zona trecerilor la nivel cu calea ferată; verificarea respectării de către participanții la trafic a normelor legale în vigoare privind trecerea la nivel cu calea ferată; verificarea semnalizării rutiere în zona trecerii la nivel cu calea ferată.
Polițiștii au aplicat 48 de sancțiuni contravenționale, dintre care 15 amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale privind trecerea la nivel cu calea ferată și 33 pentru alte abateri săvârșite la regimul rutier, în valoare totală de 31.320 lei. De asemenea, agenții au reținut 12 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice, dintre acestea 8 fiind pentru nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată, 2 pentru efectuarea neregulamentară a manevrei de depășire și 2 pentru alte abateri, fiind retras și 1 certificat de înmatriculare.

Pentru SMID-uri în toată țara: Propunere de modificare a Legii exproprierilor

0

Autor: M.P.

Consiliul Judeţean Braşov solicită preşedintelui Senatului, Anca Dragu, iniţierea unei proceduri de completare a Legii nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în sensul de a permite exproprierea inclusiv pentru realizarea sistemelor de management al deşeurilor. Propunerea înaintată de vicepreşedinţii Szenner Zoltan şi Şerban Todorică, în cadrul întâlnirii de ieri de la Braşov, cu preşedintele Senatului, Anca Dragu, are în vedere facilitarea investiţiilor Consiliului Judeţean, pentru gestionarea integrată a deşeurilor. De altfel, Anca Dragu a declarat ieri, într-o conferință de presă ce a urmat întâlnirilor cu oficialităţile din Braşov, că unul dintre subiectele luate în discuţie la Braşov a fost şi această modificare legislativă, mai ales că implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor în judeţ este în mare întârziere faţă de termenele propuse iniţial. Cu toate astea, şefa Senatului nu a putut da un termen pentru momentul în care completarea legislativă se va produce. „Nu aș putea să vă dau un orizont de timp”, a spus Dragu, care, întrebată fiind de propunerile primite până acum, pentru completarea legii, a precizat că deocamdată ele nu există. „Este prima discuție exploratorie și urmează să abordăm acest subiect în săptămânile următoare”, a declarat preşedintele Senatului.

Răzvrătire, sfidează Patriarhia: Teodosie din Constanța, criticat dur de Patriarhul Daniel

0

l Atitudine provocatoare

Conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) i-a refuzat controversatului Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, avansarea în ierarhia internă și transformarea în mitropolit, potrivit răspunsului oficial consultat de G4Media.ro. Decizia oficială i-a fost trimisă lui Teodosie de cancelaria Sfântului Sinod ”din încredințarea” Patriarhului Daniel, și constituie un rechizitoriu dur față de comportamentului arhiepiscopului de Tomis. Documentul confirmă relațiile extrem de reci dintre cei doi ierarhi, acutizate de comportamentul lui Teodosie din perioada pandemiei. Astfel, în scrisoarea din 19 aprilie 2021, Teodosie este acuzat că își dorește transformarea Arhiepiscopiei Tomisului în mitropolie dintr-o ”ambiție personală”, fără ca toate condițiile statutare necesare pentru o astfel de avansare să fie îndeplinite. Teodosie ceruse ridicarea în grad printr-o adresă din 18 februarie 2021.
În plus, decizia oficială de respingere cuprinde și referiri la comportamentul lui Teodosie, atât cel public, cât și cel din interiorul bisericii.
„Solicitarea transmisă la Patriarhia Română de către Arhiepiscopia Tomisului este insuficient argumentată, deoarece ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de mitropolie nu constituie o necesitate misionară, actuală, ci mai degrabă o ambiție personală a Chiriarhului său”, se arată în scrisoare.
„Deși, în mod frecvent, Arhiepiscopia Tomisului creează notă discordantă, sfidând recomandările și dispozițiile Patriarhiei Române, totuși solicită Patriarhiei Române ridicarea Arhiepiscopiei la rangul de mitropolie. În Arhiepiscopia Tomisului, normele statutare, cele regulamentare și hotărârile Sfântului Sinod sunt încălcate adesea prin: hirotonia unor teologi din alte eparhii fără ca aceștia să fi prezentat documentele de ieșire canonică din eparhia de care aparțin, admiterea la doctorat a unor candidați cu note sub 8,5, primirea preoților și monahilor din alte eparhii fără acordul chiriarhului eparhiilor respective etc”, mai arată decizia inițiată de patriarhul Daniel. În plus, documentul arată că Arhiepiscopia Tomisului are „probleme de natură administrativă, economică, de disciplină canonică și educațională” și arată că o parte dintre acestea au fost discutate în ședința Sfântului Sinod (organismul colectiv de conducere al BOR) din 25 februarie.
Documentul arată că unele inițiative ale Arhiepiscopiei Tomisului din perioada pandemiei „au creat discuții aprinse în media și au adus deservicii de imagine Bisericii Ortodoxe, mai ales că au fost însoțite de o atitudine provocatoare, de lipsă de tact pastoral și de comunicarea deficitară cu autoritatea bisericească superioară, fapt care exprimă un duh de indisciplină și de răzvrătire”.
Decizia oficială mai evidențiază problemele de la școala doctorală păstorită de Arhiepiscopia Tomisului – teze plagiate, profesori care nu au legătură cu disciplina, deficiențe de redactare a textului. Arhiepiscopia Tomisului e acuzată și de refuzul de a-și plăti facturile vechi din 2016, în valoare de 468.822 de lei către Patriarhie, fiind dată ca exemplu datoria față de Tipografia Cărților Bisericești. Teodosie s-a remarcat constant de la începutul pandemiei prin sfidarea regulilor impuse de autorități, dar și a celor interne ale BOR. Astfel, el a organizat o slujbă de Înviere cu repetiție în 2020, a refuzat să utilizeze lingurița de unică folosință pentru împărtășanie și a avut un discurs virulent anti-vaccin și împotriva regulilor de protecție sanitară.

Braşovul solicită „masă caldă” pentru elevi, la școală

0

Autor: M.P.

Municipiul Braşov este interesat de implementarea în unităţile de învăţământ, a Programului „O masă caldă”, aflat în stadiu de proiect-pilot, în programul de guvernare, în timp ce Consiliul Judeţean şi-ar dori ceva în plus : produse mai de calitate şi de la producătorii locali pentru aceste mese calde oferite elevilor. Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a fost prezentă ieri la Braşov, alături de o delegaţie din care a mai făcut parte ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman, Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Oana Ursache – coordonator al Departamentului Românilor de Pretutindeni şi Sergiu Hossu – şef al Cancelariei prim-ministrului, pentru discuţii pe temele fierbinţi de la nivel local. Tema „mesei calde în şcoli” vine în contextul în care preşedintele Senatului, Anca Dragu, anunţă intenţia de extindere a Programului, care acum este aplicat în 150 de şcoli din România, cu un buget anual de 89 de milioane de lei.

150 de şcoli din România sunt cuprinse în program

„Masa caldă în şcoli” este un program iniţiat încă din timpul guvernării Ciolos, iar ulterior s-a transformat în Ordonanţă de Guvern şi într-un program pilot, cu 50 de şcoli din România, în care elevii beneficiază de mâncare gătită. Ulterior, programul s-a extins, iar acum a ajuns să fie pus în aplicare în 150 de unităţi de învăţământ din România. Pentru a ajunge într-un număr cât mai mare de şcoli, acest program va trebui promovat intensiv, în următoarea perioadă, spune preşedintele Senatului, Anca Dragu, iar este şi unul dintre scopurile delegaţiei pornite ieri, în care, pe lângă Braşov, sunt incluse încă trei judeţe: Sălaj, Cluj şi Timiş. „Pe lista iniţială au fost incluse 50 școli, în general din medii defavorizate dar şi două școli pedagogice pentru că ne-am dorit ca viitorii dascăli să poată promova şi ei ideea de alimentație sănătoasă. Acesta este un program pentru reducerea abandonului şcolar, dar dar și pentru promovarea unei alimentaţii echilibrate, sănătoase, cu multe elemente nutritive de-a lungul zilei unui copil, astfel încât el să înveţe, să se joace, să facă o activitate normală”, a spus şefa Senatului, care a insistat că Programul trebuie promovat în rândul administraţiilor locale din România, „la pachet” cu normele de aplicare.

Consiliul Judeţean cere ca „Masa caldă” să înlocuiască „Laptele şi cornul”

În timpul vizitei la Braşov, subiectul Programului „Masa caldă în şcoli” a fost abordat atât la Consiliul Judeţean, unde delegaţia a fost primită de vicepreşedintele Szenner Zoltan, cât şi la Primărie, unde gazdă a fost viceprimarul Flavia Boghiu. În judeţ, trei administraţii locale pun la dispoziţia elevilor o masă caldă: Părăru, Ticuşu Vechi şi Lisa. Propunerea vicepreşedintelui CJ, Szenner vizează însă o extindere a programului în mai multe localităţi braşovene, înlocuind actualul program „Cornul şi laptele”. Mai mult, vicepreşedintele CJ pledează pentru utilizarea alimentelor din producţia locală, pentru a susţine astfel şi micii agricultori. „Programul pentru şcoli intră în atribuţiile mele la Consiliul Judeţean şi mi-aş dori să îl îmbunătăţesc, astfel încât să putem livra copiilor produse mai proaspete, de o calitate mai bună şi, dacă se poate, şi de la producători locali. Doamna Anca Dragu a fost printre iniţiatorii programului-pilot Masa Caldă în Şcoli, care funcţionează de câţiva ani şi de care beneficiază trei unităţi administrativ-teritoriale din judeţ: Lisa, Părău şi Ticuşu Vechi. Aş vrea să creştem numărul UAT-urilor beneficiare şi în paralel să încercăm să modificăm parametrii Programului pentru Şcoli, astfel încât să putem oferi produse cât mai proaspete, de calitate şi în special copiilor care au nevoie de ele”, a explicat vicepreşedintele CJ Szenner Zoltan, cel care coordonează la nivelul judeţului Braşov derularea Programului pentru Şcoli. Vicepreşedintele Szenner a propus consultarea primarilor din judeţ pe tema disponibilităţii lor de a se implica în asigurarea condiţiilor optime din punct de vedere igienico-sanitar la nivelul şcolilor, astfel încât programul Masa Caldă în Şcoli să poată fi implementat în cât mai multe localităţi.

Masă caldă în şcolile din municipiul Braşov, în cel mai bun caz de anul viitor

În municipiul Braşov, Programul „Masa caldă în şcoli” este încă la stadiul de discuţii şi dorinţă. Anul acesta nu a fost gândit un buget pentru el, însă este posibil ca anul viitor să fie pus în aplicare, spune viceprimarul Flavia Boghiu. Primul pas ar fi însă o analiză a tuturor unităţilor de învăţământ, pentru a vedea dacă au infrastructura necesară care să permită prepararea sau servirea mesei calde. „În primul rând, înainte de a implementa acest program avem nevoie să facem o analiză a școlilor și a infrastructurii care permite implementarea acestuia, respectiv a nevoii fiecărei școli și a infrastructurii necesare. Apoi, așa cum am discutat în cadrul delegației de astăzi, este nevoie să se modifice Hotărârea de Guvern care să includă și școlile din municipiul Brașov și să vedem programul pilot cu care vom începe câte școli va cuprinde. În bugetul de anul acesta nu a fost prinsă nicio sumă pentru acest aspect, dar o parte din costurile proiectului sunt finanțate de la bugetul de stat, iar cealaltă parte va fi suportată de la bugetul local. În această perioadă, deoarece avem discuții cu directorii de școli pentru implementarea proiectului «Fără lacăte pe curtea școlii!», urmează să introducem în discuțiile pe care le avem și aceste aspecte și să solicităm, alături de inspectorat, o analiză a spațiilor existente“, a precizat viceprimarul Flavia Boghiu, referindu-se la introducerea programului „Masa caldă în școli“ și în municipiul Brașov.

Prințul vitezoman în anii 30: Mașină regală ascunsă la Brașov

0

În perioada interbelică, la competiţiile din ţara noastră participau mărci celebre de maşini ca: Bugatti, Maserati, MG, Alfa-Romeo sau BMW. Printre românii care participau cel mai des la cursele din străinătate se număra Prinţul Nicolae. Născut la 15 august 1903, principele era cel de-al patrulea din cei şase copii ai cuplului princiar. La bordul unei maşini Duesenberg Straight Eight roşii, principele român a triumfat în mai multe întreceri internaţionale. Maşina creată de fraţii Fred şi Augustus Duesenberg la St. Paul, Minnesotta, a fost adusă în România de prinţul român în 1926.

Nicolae, al patrulea copil al cuplului princiar Ferdinand și Maria, împreună cu mama sa în 1906

Iubire romantică

Prinţul Nicolae, fiul preferat al Reginei Maria, a întâlnit-o pe Ioana, iubirea vieţii sale, la Automobil Clubul Român. Ioana, fiind căsătorită a fost nevoită să divorţeze şi şi-a schimbat numele în Dollete. S-au căsătorit, în secret, în ziua de 28 octombrie 1931 în localitatea Tohani din judeţul Buzău, fără consimţământul regelui Carol al II-lea. Mariajul a fost declarat „inexistent“. În 9 aprilie 1937, pentru că n-a vrut să desfacă legătura, Consiliul de Coroană îl exclude din familia regală. Regele îl autorizează să poarte numele Nicolae Brana. În 1963, în exil, încetează din viaţa soţia sa Ioana. În 1967 principele s-a căsătorit cu Thereza Fiqueira de Mallo, originară dinVenezuela. A încetat din viaţă în iulie 1977, fiind înmormântat la Lausanne, alături de soţia sa Ioana.

Nicolae s-a căsătorit în secret cu Dolette, renunțând la privilegiile unui prinț

Şofer turbulent

În perioada interbelică, prinţul era acuzat de presă, pe drept cuvânt, că mergea cu viteză excesivă şi că îi înjura „birjăreste“ pe alţi şoferi. Un mare scandal a ieşit când profesorul Nolica Antonescu, de la Universitate, a încasat două perechi de „palme princiare“ în faţa Cercului Militar. În 1933, prinţul împreună cu „Papa“ Cattaneo au terminat cursa de 24 de ore de la Le Mans pe locul 14. Un an mai târziu, la ediţia următoare a cursei l-a avut coechipier pe celebrul pilot britanic Withney Straight. Din păcate, maşina lor a terminat cursa doar pe locul 45. O dată cu instaurarea regimului comunist, cei mai mulţi dintre proprietarii bolizilor încearcă să-şi ascundă „comorile“ pe patru roţi de furia naţionalizărilor.

Adresa prin care firma de comerț exterior a Securității cerea Duesenberg-ul aflat la Clubul Sportiv „Steagul Roșu” din Brașov

Duesenbergul la Braşov

La începutul anilor ’50, în zona unde astăzi se află Stadionul „Tineretului“, într-o şură, Miliţia descoperă ascuns sub nişte prelate un automobil de curse. Are loc o anchetă al cărui final nu se cunoaşte. Se descoperă însă că automobilul este chiar Duesenbergul Principelui Nicolae. Principele avea mulţi prieteni în Braşov, printre care renumitul pilot şi inventator Jean Calcianu de la IAR.

Nicolae la volanul unei mașini alături de Regina Maria

Securitatea intră pe fir

Maşina este rechiziţionată şi expusă la Secţia „Prototipuri“ a Clubului Sportiv „Steagul Roşu“. Era una dintre cele opt automobile de acest fel produse în lume. La mijlocul anilor ’70, Securitatea începe să strângă maşinile produse până în 1948 pentru a le vinde în afara ţării. Clubul Sportiv Steagu Roşu primeşte în 7 septembrie 1976 o adresă de la Întreprinderea de Comerţ Exterior „Terra“ Bucureşti. Se cereau detalii despre starea tehnică a motorului, uzura cutiei de viteze, starea caroseriei şi seria motorului. În final, era solicitată şi adresa pilotului Jean Calcianu, despre care existau informaţii că deţine un automobil deosebit, Isota Fraschini.

La bordul Duesenberg-ului Straight Eight, principele a triumfat în mai multe întreceri internaționale

15.000 de dolari în 1977

La începutul lui ianuarie 1977, doi tovarăşi, însoţiţi de câţiva clienţi străini, au negociat cu Clubul modul în care va fi vândut valorosul autoturism, fără ca acesta să mai fie restaurat. Pe 21 martie 1978 conducerea CS Steagul Roşu este anunţată de la Bucureşti că va primi „15.000 de dolari pentru achiziţionarea de materiale sportive” în cazul iminentei tranzacţii.

Dusă la muzeu

Corespondenţa de doi ani dintre clubul braşovean şi „Terra“ nu duce, până la urmă, la nici un rezultat. În dimineaţa zilei de 26 iulie 1978, maşina este totuşi ridicată şi dusă la Muzeul Tehnicii „Dimitrie Leonida“ din Bucureşti, unde se află şi azi.

Muzeul Tehnicii din București, locul unde se află astăzi mașina

Actul de predare-primire este semnat în 26.06.1978. Cel mai straniu lucru este că maşina avea cutia de viteze, aripile şi uşile înlocuite cu unele ce proveneau de la un autoturismVolga, fabricat în Rusia. Până în ziua de azi nu se ştie unde au dispărut părţile respective din maşină. Se pare că cineva a încercat să scoată automobilul din ţară pe bucăţi, să-l reasambleze, apoi să-l vândă la un preţ consistent.

Jean Calcianu, pilotul de la IAR

Unul dintre cei mai energici promotori ai automobilismului românesc a fost celebrul inginer Jean Calcianu. Născut în 1893 în Dobrogea, vine în Bucureşti în 1909 să înveţe mecanica. În 1914 pleacă În Franţa unde se angajează la firma Renault. Aici, a realizat proiectul primului tanc din lume. După războiul din 1916, transformă un Bugatti cu care reuşeşte să ruleze cu 173,6 km/h, record mondial.

După ce pierde licenţa pentru maşina italiană se angajează pe leafă la fabrica de avioane IAR dinBraşov. În 1934, organizează, împreună cu cei de la IAR, prima cursă pe circuit închis dinţară: „Marele Premiu al Braşovului”. Organizează şi „cursa în coastă” de pe actualul Drum Vechi care urcă în Poiană, la care participau cei mai cunoscuţi piloţi din lume. Până la izbucnirea războiului, Calcianu aleargă la toate cursele naţionale, câstigind majoritatea lor.

Infectat cu o bacterie ucigașă? Ion Dichiseanu a murit, la 87 de ani

0

l Ni s-a spus că este cancer

Actorul Ion Dichiseanu a murit joi, 20 mai, la 87 de ani. Marele artist a decedat la ora 15:00 la Spitalul Floreasca din București, unde era internat de mai mult timp din cauza unor probleme de sănătate. Fiica actorului își făcea speranțe cu privire la revenirea lui acasă, mai ales că starea lui se îmbunătățise în ultima vreme. Nu mai era conectat la aparate și chiar începuse să mănânce singur, lucruri care le-au dat speranță celor din familie că va reveni curând acasă.

Din ce cauză a murit Ion Dichiseanu

Inițial, Ion Dichiseanu fusese la spital pentru o investigație pentru că avea impresia că are ceva la un plămân. A fost să facă o radiografie, dar se pare că analizele au fost interpretate greșit. Medicii i-au recomandat să facă o bronhoscopie la o clinică privată, acolo unde i s-a prelevat și o biopsie. În timpul acestei proceduri, se pare că actorul a fost infectat cu o bacterie care i-a afectat plămânul. Potrivit fiicei sale, această bacterie a fost extrem de agresivă și în urmă cu aproape două luni mărturisea că este o minune faptul că încă era în viață.
„S-a dus să facă o radiografie, o simplă radiografie, pentru că i se părea că simte ceva la un plămân. Și i-am spus să facem radiografia ca să se liniștească.
Analizele au fost interpretate greșit. Ni s-a spus că este cancer. Nu are niciun cancer! Deci oamenii de acolo au citit că ar avea cancer. L-au trimis la o bronhoscopie, la o altă clinică privată, pentru a i se preleva și o biopsie. La acea biopsie, o bacterie i-a infectat plămânul. Nu este vorba despre coronavirus. Este o bacterie foarte agresivă. Din punctul meu de vedere este o minune că vorbim despre el astăzi și că este încă alături de noi. A avut un diagnostic greu. Așa a ajuns la Spitalul Floreasca și medicii de acolo l-au pus pe picioare”, mărturisea Ioana Dichiseanu atunci. Inițial, medicii au spus că era vorba despre o pneumonie severă bilaterală.
„Este mult mai bine față de cum a ajuns la spital. Asta datorită medicilor de la Spitalul Floreasca. Noi ne rugăm să ajungă cât mai repde acasă, pentru că stă de ceva vreme acolo. Culmea e că nu a fost o suferință anume. El este fost fumător, s-a lăsat de fumat de trei ani. A avut o saturație ușor scăzută la plămâni, nu ceva alarmant, dar așa se situa el. În noiembrie a avut simpotme care i-au dat de bănuit. A făcut o radiografie și un CT, dar i s-a pus un diagnostic greșit, l-au trimis la bronhoscopie. La 11 zile după bronhoscopie s-a prăbușit. Am aflat că fost infectat cu o bacterie, care i-a provocat o pneumonie severă bilaterală. Mulți nu ar fi trecut peste, dar Dumnezeu este lângă el și acum. El este un luptător și un om foarte puternic”, a declarat fiica actorului la Prima TV în urmă cu 2 săptămâni.


Cine a fost Ion Dichiseanu

Născut pe 20 octombrie 1933, la Adjud, Ion Dichiseanu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Facultatea de Teatru, în 1959 și a avut o carieră întinsă pe parcursul a şase decenii. Actorul este cunoscut pentru numeroase roluri interpretate pe scena Teatrului Nottara, apariţii în teatru TV şi radiofonic, dar şi pentru cele peste 50 de filme în care a jucat. A debutat pe marile ecrane în 1961, în lungmetrajul „Darclée”, regizat de Mihai Iacob, film inclus în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes din acel an. În 1979, Ion Dichiseanu a fost distins cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru rolul din lungmetrajul „Clipa”, în regia lui Gheorghe Vitanidis, iar în 2002 a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, „pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”. Ultima sa apariție în film a fost în pelicula „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, regizată de Radu Jude, film premiat cu Ursul de Aur la Berlinala 2021.

Dalida din Las Fierbinți s-a întors la muncă după ce a născut

0

La trei luni de când l-a adus pe lume pe micuțul Petru Theodor, actrița Ecaterina Ladin, interpreta celebrei Dalida din serialul „Las Fierbinți” de la Pro TV, s-a întors luni, 17 mai, pe platourile de filmare. Ecaterina Ladin a lăsat bebelușul acasă în grija tatălui, însă este pregătită să-l ia și pe micuțul Petru cât de curând la filmări, mai ales că acesta trebuie alăptat. „O să iau și copilul la filmari cu mine, îl alăptez acolo. Are 7 kg acum Petru, si-a revenit bine de tot, pentru că el s-a născut prematur. A venit cu două săptămâni mai devreme pe lume. Era micuț rău de tot când l-am născut“, a declarat actrița, la emisiunea „La Măruță”, de la Pro TV.

Nu se grăbește cu botezul

Dalida nu se grăbește însă cu botezul micuțului Petru, chiar dacă autoritățile au relaxat măsurile și s-a dat drumul la petreceri. „În septembrie abia îl botezam pe Petru, la șase luni. Nu ne grăbim cu botezul. Trebuie să vină lume multă. Numai din Chișinău avem invitate 50 de persoane, astea sunt numai neamurile. Vor trebui vaccinați toți. Vrem să se mai relaxeze puțin lucrurile“, a mai spus actrița. Cea de-a doua naștere a fost una cu emoții pentru Ecaterina Ladin. Actrița, în vârstă de 37 ani, a vrut să nască natural, dar contracțiile i s-au declanșat cu două săptămâni înainte de termen. Pentru a putea rămâne însărcinată, Ecaterina a făcut mai multe tratamente de fertilitate. Născută la Chişinău, Ecaterina Ladin s-a mutat în Bucureşti la vârsta de 17 ani şi a studiat Actoria. Ecaterina Ladin este căsătorită cu Laurenţiu Ladin, un om de afaceri originar din Republica Moldova, cu care mai are un băiat în vârstă de cinci ani, pe nume Marcu.

Cugetări

0

Robert Brault: „Bucură-te de lucrurile mărunte. Într-o bună zi s-ar putea să privești înapoi și să descoperi că erau cele mai importante lucruri“

Calendar religios: 21 mai

0

Ortodox
(BOR) Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Greco catolic
(BRU) (†) Ss. Con­stantin și Elena, împărați asemenea apostolilor († 337, respectiv † 330)
Catolic
(BRC) Ss. Cristofor Magallanes, preot și însoțitori martiri; Elena, mama împăratului Constantin

S-a întâmplat la 21 mai

0

1821 – Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, a fost arestat în tabăra de la Golești și predat lui Alexandru Ipsilanti
1880 – S-a născut în Bucuresti Tudor Arghezi, pe numele real Ion N. Theodorescu, poet, dramaturg si ziarist român
1897 – S-a născut renumita aviatoare şi paraşutistă româncă, Smaranda Brăescu (d. 1948)
1991 – A murit impuşcat de un necunoscut in incinta Universitatii din Chicago, Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor si scriitor român
1964 – A murit Tudor Vianu, filosof, estetician, critic literar, scriitor, comparatist, memorialist român (n. 1898)
1994 – A murit actorul român de teatru şi film Ştefan Tapalagă (n. 1933)