Acasă Blog Pagina 4168

7 proiecte culturale aprobate pe bani de la bugetul județean

0

Consiliul Judeţean Braşov a anunţat că a finalizat procedura de selecţie şi evaluare a dosarelor depuse de primării şi alte instituţii publice pentru obţinerea de finanţări nerambursabile din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Braşov pentru proiectele culturale aferente anul 2021. Suma totală alocată pentru cele 7 proiecte este de 105.000 lei, câte 15.000 lei pentru fiecare proiect. Astfel, Comuna Feldioara va organiza cu bani de la Consiliul Judeţean „FilmeDar” – Festivalul de film în Cetatea Feldioara, iar la Victoria, suma de 15.000 lei va fi folosită pentru festivalul „La noi la Victoria veniţi!”. Municipiul Codlea a primit bani pentru evenimentul „Muzică şi istorii la Codlea”, comuna Jibert pentru „Educaţie prin cultură în comuna Jibert”, iar Casa de Cultură Făgăraş pentru „Trei seri culturale în inima României”.
Oraşul Rupea a obţinut finanţare pentru „Festivalul lichiului Rupea – identitate culturală, tradiţii şi gastronomie”, iar comuna Sânpetru pentru „Blues at the church”. „Orice solicitant de finanţare nerambursabilă care se consideră nedreptăţit de punctajul obţinut sau de aspecte legate de modul de organizare şi desfăşurare a selecţiei de proiecte, poate formula o contestaţie care va fi transmisă autorităţii finanţatoare. Contestaţiile se pot depune la sediul Consiliului Judeţean Braşov în termen de 3 zile lucrătoare de la data publicării rezultatului selecţiei, respectiv până la data 22 iunie, inclusiv, şi vor fi soluţionate de comisia constituită în acest scop, în termen de 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului pentru depunere”, au anunţat reprezentanţii administraţiei judeţene.

Doi urși tranchilizați la Brădet, lângă Săcele

0

Proprietarii pensiunii Gențiana din Brădet s-au trezit ieri la prânz cu doi urși-după aspect, foarte tineri- în curte. Oamenii au sunat îngroziți la 112 iar un echipaj de jandarmi a fost trimis de urgență la locația respectivă, aflată pe Valea Doftanei, la câțiva kilometri de municipiul Săcele. Jandarmii au găsit urșii în curte și au solicitat ajutorul echipei de Intervenție Rapidă Specializată. Timp de mai bine de 2 ore jandarmii au încercat să îi alunge pe urși, dar fără succes. Astfel încât medicul veterinar din componența echipei a decis tranchilizarea animalelor pentru a putea fi relocate în zone îndepărtate de cele locuite de oameni. După tranchilizare, Echipa de Intervenție Rapidă Specializată, însoțită de echipajul de jandarmi, a mutat urșii pe același fond forestier, la o distanță de aproximativ 10 km în pădure, în zona Babarunca, pe drumul forestier Valea Tărlungul Mare – Ciocuri. Echipa de Intervenție Rapidă Specializată a rămas la fața locului pentru monitorizarea urșilor până la trezirea totală din tranchilizare.

Brașovul conduce clasamentul: Surpriză în topul orașelor cu cele mai mari scumpiri de pe piața imobiliară

0
O familie formată din patru membri are nevoie

l 1360 euro metrul patrat

De la o lună la alta, apartamentele şi casele devin tot mai scumpe. Prețul mediu pe metru pătrat a sărit în luna mai de 1.400 de euro, potrivit unui studiu recent. Motivele: cererea de locuințe este în creștere. În plus, materialele de construcții costă mai mult comparativ cu anul trecut.
1.406 euro pe metrul pătrat. Atât au cerut, în medie, cei care au vândut în mai un apartament într-un bloc construit recent sau într-unul vechi. Este cu aproape un procent peste suma solicitată în aprilie, arată un studiu al unui portal de imobiliare. Există, evident, şi un top al oraşelor care înregistrează cele mai mari scumpiri. Acest clasament este condus de Braşov. Oraşul de la poalele Tâmpei a înregistrat în ultima lună un avans de 4,5% al preţurilor apartamentelor. Astfel, de la 1.302 euro, cât era în medie metrul pătrat în luna aprilie, a ajuns să fie vândut în luna mai cu 1.360 euro. În Capitală, prețurile locuințelor scoase la vânzare au urcat cu patru procente în doar o lună. Bucureștiul este urmat de Timişoara și Constanța. Cluj-Napoca rămâne, însă, orașul în care se cere cel mai mult pentru un metru pătrat construit peste 1.900 de euro. Iulian Nicolae, dezvoltator imobiliar: ”Prețurile au crescut, pe de o parte datorită cererii, mulți au dorit o cameră în plus sau au vrut o mișcare către curte. Materialele se scumpesc și trendul se vede nu doar în România, ci și pe piața europeană.”
Adriana Iftime, Federația Patronatelor Societăților din Construcții: ”Am calculat o medie a creșterilor care trece de 30% și care, evident, că determină creștere per total deviz, adică pe întreaga lucrare, creșteri care se ridică la 15-20 procente”. În prețul final al unui apartament sau al unei case, costul cu materiale de construcții este doar o parte. Greu atârnă și marja de profit a dezvoltatorilor. Cristian Erbașu – preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii: ”Ceea ce se construiește în România cu 500 de euro, cu 600 de euro, în Polonia se construiește cu 1100-1200 de euro metrul pătrat. La Bruxelles se construiește cu 4000-4500 de euro. Asta undeva la margine, la periferia orașelor mari. La noi am luat ca reper Bucureștiul sau Clujul. Aceleași locuințe se vând în România cam cu o mie, o mie și ceva pe metrul pătrat construit. În Polonia se vinde cu 2000 de euro. La Bruxelles, în Belgia, cu 4.500 de euro. Culmea este că profiturile sunt invers proporționale. La Bruxelles profitul e cam de 12%, în Polonia cam de 20-22%, iar în România e cam de 40%.”
De la un simplu anunț de vânzare și până la semnarea unui contract de vânzare cumpărare este, însă, cale lungă. De cele mai multe ori în urma negocierilor se bate palma pe un preț și cu câteva mii de euro sub cel din anunț. Chiar și așa, analiștii au un avertisment pentru dezvoltatori și simpli vânzători. Adrian Negrescu, analist economic: ”Prețurile sunt ca un elastic, dacă tragi prea mult, se rupe și cumpărătorii nu vor mai achiziționa apartamente”.

Istorie – cel mai frumos oraș din România: Cum arăta orașul bunicilor

0

l Brașovul de altădată

Braşovul era un oraş „tradiţional, unde schimbările intră foarte lent“, aşa cum spunea cărturarul Sextil Puşcariu. În aprilie 1923, într-o revistă literară a vremii, cineva notase: „Braşovul e cel mai frumos oraş din România Mare“ , dar ceva mai târziu, scriitorul Meschendorfer, comentând vremea de la poalele Tâmpei, a spus că este „cea mai nevricoasă climă din lume“. Braşovul bunicilor a rămas doar în fotografiile de epocă păstrate în cuferele înnegrite de vreme. Au dispărut biserici, farmecul plimbărilor de pe Corso, tramvaiul cu aburi şi trăsurile.

Aspectul caselor

Din ultimele două secole ale ultimului mileniu au rămas mărturie o mulţime de fotografii. Vederile de epocă arată cum era Braşovul începutului de secol XX. Unele clădiri au fost demolate, altele mai sunt şi acum. Cele mai multe străzi şi-au schimbat înfăţişarea. Cârcotaşii spuneau că este un oraş provincial anost. Aspectul caselor nu s-a schimbat prea mult de atunci. Cărturarul Sextil Puşcariu arăta că, la începutul secolului XX, casele aveau un singur cat, iar camerele şi băile se adăugau întotdeauna pe orizontală şi nu pe verticală. Casele modeste aveau salon, dormitor, prânzitor (sufragerie) şi bucătărie.


Iorga, prima stradă cu case în stil românesc

În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat case în stil neo-românesc. Case după acelaşi model erau ridicate mai sus pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite. Gara a fost construită în 1873, iar la începutul secolului actualul parc era un maidan, unde se strîngeau căruţele negustorilor, în zi de târg. La începutul secolului XX, actuala stradă Mihai Eminescu se numea strada Cetăţuii. Pe locul unde se află astăzi Parcul Titulescu se afla un maidan unde se juca fotbal. Tramvaiul trecea pe lângă terenul viran de la parc.


Piaţa Sfatului, plină de tarabe

Piaţa Sfatului se numea Târgul Grâului, şi era plină de tonete cu zarzavat la care vindeau ţărănci. Pavajul era din pietre de râu. Tot acolo, pe Şirul Grâului, era Corso, unul din locurile preferate de plimbare ale braşovenilor. La fel şi actual stradă Hirscher. În altă parte era piaţa de peşte, unde se găseau din belşug bucăţi de nisetru, morun, ştiuci şi cegă. Lumea bună se plimba pe aleea din Livada Poştei, între Rectoratul de acum şi Biblioteca Judeţeană. Era acolo Restaurantul Transilvania, castani şi un chioşc cu fanfară.

Locuri de plimbare

Elevii de liceu nu aveau voie singuri pe Promenadă, dacă erau prinşi, le scădeau nota la purtare. În schimb ţineau maialuri în PoianaBraşovşi în Noua. Toţii elevii, fie că erau fetele de la Principesa Elena sau băieţii de la Şaguna sau Honterus, aveau uniforme. Când se ţinea târgul de toamnă în Târgul Grâului, elevii aveau voie să meargă şi ei. Băieţii dăruiau fetelor linguri de lemn, iar servitoarele primeau turtă dulce cu oglindă.


Excursii la statuia lui Arpad

Elevii se plimbau şi pe Tâmpa, până la soclul Statuii lui Arpad sau făceau excursii pe drumul de Poiană, unde un sas ţinea un restaurant. Drumeţiile pe cărările din păduri erau iniţiate de organizaţia cercetaşilor. Statuia propriu-zisă de pe Tâmpa nu mai era, deoarece fusese aruncată în aer de un student român. Tinerii studioşi erau încântaţi de librăriile şi de magazinele de pe actuala stradă a Republicii. Un negustor ţinea un magazin mare cu tot felul de jucării, păpuşi ca din poveşti, gravuri şi cărţi. Când intrai acolo te credeai ca în 1001 de nopţi. Erau multe magazine cu tot felul de mărfuri, de la încălţăminte la cuie şi pluguri pentru munca câmpului.

Industria, la marginea oraşului

Întreprinderile industriale erau aşezate în general în cartierele Blumăna şi Braşovul Vechi. În Şchei şi în Dârste erau multe mori de apă. În spatele actualei Maternităţi era un teren în terase, numit Dealul Romurilor, unde se înălbea pânza. La Bastionul Ţesătorilor, pe actualul teren de tenis Olimpia, era patinoarul. Clădirea Facultăţii de Silvicultură, de lângă Poarta Ecaterinei, era Şcoala Evanghelică de Fete. A fost construită între anii 1874 – 1876. Zidurile de apărare au început să fie demolate din cauza extinderii oraşului. După Al Doilea Război Mondial, înfăţişarea Braşovului s-a schimbat mult, o dată cu construirea cartierelor muncitoreşti.

Locurile uitate

Villa Kertsch. A fost construit de inginerul oraşului, Christian Kertsch, în anii 1886-1887. A fost bombardat în cel de-al doilea război mondial. Villa Kertsch se afla în locul unde s-a înălțat cladirea Modarom. Modaromul a fost construit după demolarea hotelului Kertsch, în anii 1970-1972.

Conform statisticilor vremii, în 1920, la Brașov, exista o crâșmă la 200 de locuitori

Corona. În 1910, pe strada Postăvarului, hotelul „Coroana” a inaugurat cea mai căutată terasă din oraş.
Luther. În Piaţa Sfatului, unde se află acum Restaurantul Chinezesc, funcţiona restaurantul Luther, frecventat de intelectuali, medici, profesori şi, în special, avocaţi. Aro. În 1939, restaurantul din complexul hotelier Aro a devenit un simbol al gastronomiei şi al divertismentului de înaltă clasă. Seara, cânta orchestra condusă de Jean Sibiceanu. Vinul era adus direct din pivniţa hotelului.
Ursu. Lângă Aro, pe colţ cu actuala stradă Mureşenilor (în palatul Czell) se afla un alt local căutat – Ursu. Braseria deschidea de la 5-6 dimineaţa pentru cheflii care se dregeau cu ciorbă de potroace şi de burtă.

Promenade. Se afla lângă fosta Casă a Ofiţerilor, într-un loc pe unde astăzi trece Bulevardul Eroilor. Clădirea a fost demolată în 1946.
Transilvania. Peste drum de „Ursu”, la parterul clădirii de azi a Rectoratului era un alt local de prestigiu – Transilvania. Aici îşi organizau nunţile românii.
Gaura dulce. În spatele restaurantului Cerbul Carpatin se afla celebra Gaura Dulce unde sfârâiau tot timpul grătarele. Carnea friptă se aducea pe un fund mare de lemn, numit cârpător, iar chelneriţa o tăia cu mare iuţeală în formă de tăieţei, peste care se presărau sare şi piper.
Gambrinus. Tot pe strada Lungă, în clădirea unde este actualul sediu al Partidului Național Liberal, era localul „Gambrinus”. Cărturarul braşovean Sextil Puşcariu povestea că la Gambrinus erau vestite cotletele de porc sau vacă, servite pe farfurii de lemn.
Mielul alb. Pe strada Lungă se afla „Mielul Alb”, un local fără prea multe pretenţii. Denumirea cârciumii venea de la un miel alb, sculptat pe frontispiciul clădirii ridicate în 1909. Aici se adunau, pe vremuri, după campaniile electorale, simpatizanţii liberalilor pentru a fi cinstiţi de conducerea partidului.

Câștigătoarea „Chefi la Cuțite”: Ce va face Narcisa Birjaru cu premiul de 30.000 de euro?

0

l Prima femeie care a câștigat concursul culinar

Narcisa Birjaru este în culmea fericirii după ce a câștigat concursul culinar ”Chefi la Cuțite”. Ea este de altfel prima femeie care reușește să obțină marele premiu. Un mare merit pentru victorie l-a avut colegul de echipă Alexandru Bădițoaia, cel care a ajutat-o să își pregătească meniul de finală și să îl și execute-de la gătit până la plating (aranjarea mâncării în farfurie). Câștigătoarea a gătit un antreu pe bază de fructe de mare, un fel principal compus dintr-un mușchi de vacă cu sparanghel și sos și ca desert un mousse de ciocolată cu o inserție crocantă la interior, sos de mango și fructe de pădure. Decizia juraților și obținerea marelui premiu au luat-o prin surprindere pe Narcisa Birjaru, care a sărit în sus de bucurie și a început să plângă din cauza emoțiilor. Tânăra a dezvăluit ce va face cu premiul în valoare de 30.000 de euro. Narcisa spune că ar vrea să își cumpere o casă sau să investească într-un restaurant.
„Încă nu știu exact. Mi-aș dori să dau avans, să îmi cumpăr o casă nouă, dar, pe viitor, mi-ar plăcea să am și un restaurant al meu în care să includ o bună parte dintre preparatele pe care le-am gătit în acest show. Pe meniu va sta la loc de cinste prăjitura lui mamaie și tocana specifică gătită în semifinală. Rămâne de văzut!’, a spus câștigătoarea Chefi la Cuțite sezonul 9.

Scandal la ”Chefi la Cuțite” după ce Narcisa a câștigat marele premiu

Nu toți au felicitat-o pe tânăra din echipa mov a lui Chef Cătălin Scărlătescu. De exemplu, Ștefan Borleanu, cuțitul de aur al lui Chef Florin Dumitrescu, a fost extrem de nemulțumit de ce s-a întâmplat în finala show­-u­­lui. Supărat pentru că nu a reușit să treacă de semifinale, Ștefan Borleanu a spus că Narcisa nu ar fi trebuit nici măcar să ajungă până în această fază a competiției. „Am avut mereu gust în farfurii, am avut tehnică și am dat tot ce am mai bun pentru a ajunge cât mai departe. Recunosc că la final am ajuns să ma frustreze situația, dar am trecut peste. Bucătăria pentru mine înseamnă mult mai mult decat o tocăniță, suntem in 2021 și trebuie sa evoluăm, să ne ajutăm de tehnologie. Mă bucur totuși că am avut meniul în finală, chiar dacă nu am fost eu cel care l-a executat. Felicitari Elena Matei, te-ai descurcat bine! Câștigul cel mai mare a fost altul, am legat prietenii cu niște oameni speciali de la care cu siguranță am ce să învăt! Felicitări Cătălin Amarandei, Alex Bădițoaia, Florin Revesz, Riki Watanabe, Valentina Ioniță, Keed! Am mai multe de demonstrat în afara acestui show!“, a scris concurentul pe Instagram.

Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf divorțează după 13 ani de mariaj

0

Contactat de FANATIK.ro, Laurenţiu Reghecampf a confirmat informaţia potrivit căreia el şi soţia sa, Anamaria Prodan, urmează să divorţeze. Antrenorul a declarat că doreşte să păstreze discreţia cu privire la evenimentul anunţat.
„Da, e adevărat, divorţăm! Este singurul comentariu pe care îl am de făcut. Vă rog să înţelegeţi că este vorba de viaţa noastră privată, de copiii noştri şi vă rog să ne respectaţi decizia. Vă mulţumesc”, a spus Laurenţiu Reghecampf pentru FANATIK. Nu este prima oară când această informație apare în spațiul public, însă de data aceasta nu mai este vorba despre nicio bârfă. Decizia a fost luată de Laurențiu Reghecampf care, sătul de toate scandalurile în care sexy- impresara a fost implicată, a decis să spună stop „taifunului Anamaria”! Reporterii publicației citate au aflat că cei doi nu își mai vorbesc și momentul separării a fost atent ales de Laurențiu Reghecampf încă din primăvară, când era antrenor principal al echipei saudite de fotbal Al Ahli SFC din Jeddah. Reghe a cedat după ce, ani de zile, a susținut-o pe Anamaria Prodan în lumea dură a masculilor din fotbal, perioadă în care și-a pus în cap jucători, antrenori, impresari și chiar pe „Războinicul luminii”, Gigi Becali. Conform surselor citate, impresara a dat din coate și s-a străduit să creioneze imaginea unei familii perfecte, însă relația care dăinuie de 15 ani scârțâia de multă vreme. Reghe a început să simtă scandalurile în care Anamaria Prodan a fost cap de afiș, în ultima vreme, ca pe-o picătură chinezească și a ales să pună punct relației. Punctul culminant ar fi fost atins chiar de zarva produsă de transferul lui Dennis Man la Parma, când impresara a fost sărită din schemă de Gigi Becali. La vremea respectivă, de negocieri s-a ocupat Giovanni Becali, vărul patronului de la FCSB, lucru care a scos-o din minți pe Prodanca. Înfrângerea nu a fost ușor de digerat, mai ales că a visat 7-8 ani, cu ochii deschiși la „transferul vieții”, care să o încoroneze definitiv ca „Regină”, și s-a ales cu „țeapa vieții”. A urmat un schimb de replici scandaloase între Gigi Becali și familia Reghecampf și, în timp ce latifundiarul din Pipera a avut un derapaj sexist la adresa Anei, spunând că nu va mai face niciodată afaceri cu ea, nici „impresara” nu s-a lăsat mai prejos. „Eu nu sunt o țărancă, să stau să întind mâna la Gigi Becali!”, tuna și fulgera Anamaria Prodan, după ce a ratat la mustață transferul lui Man, care ar fi venit la pachet cu un comision 850.000 de euro. În scandal a intervenit și Reghe care i-ar fi cerut lui Becali să nu mai pronunțe numele familiei lui. De atunci, însă, puțina liniște care mai exista în familia Prodan-Reghecampf s-a dus pe apa sâmbetei, iar antrenorul a decis să se separe de soție. Aparențele au fost păstrate doar de dragul copiilor și, în ciuda gesturilor disperate făcute de Anamaria Prodan, în „lumea bună” din oraș se vorbea de multă vreme despre o relație consumată pe social media și…atât! În ultimele luni, cei doi abia dacă și-au vorbit, iar imaginile publicate, în această perioadă, pe rețelele de socializare, dar și reînnoirea jurămintelor, la 15 ani de relație, au fost o dovadă a disperării Anei care, potrivit surselor, nu știe ce să mai facă pentru a-l întoarce pe soțul ei din drum… încă o dată! Pentru că antrenorul s-a mutat deja din vila din Snagov unde locuia împreună cu nevasta lui, într-un apartament din București. „15 ani de iubire fără margini, 15 ani de respect, 15 ani de fericire si împlinire mi-ai adus tu soțul meu de vis! Te iubesc fără limită! Cuvintele nu pot exprima dragostea ce ți-o port. Iubirea necondiționată pe care o simt față de tine… nu are limită! Nu există ceva mai frumos decât tine …ești iubirea vieții mele! Nici viața nu este peste tine … ești mai frumos decat un răsărit de soare, ești mai frumos decât un vis frumos ….Îi mulțumesc lui Dumnezeu ca mi te-a adus în viață!”, este mesajul transmis public de Anamaria Prodan, pe Instagram, în urmă cu două săptămâni, în ziua în care sărbătoreau 15 ani de relație.

Cugetări

0

Mihai Eminescu: „Totul ia timp…și timpul ia tot”

Calendar religios: 18 iunie

0

Ortodox
(BOR) Odovania praznicului Înălțării Domnului; Sf. Mc. Leontie, Ipatie și Teodul; Sf. Cuv. Erasm (Dezlegare la pește)
Greco catolic
(BRU) Sf. Leonțiu, martir († 70)
Catolic
(BRC) Ss. Marcu și Marcelin, martiri

S-a întâmplat la 18 iunie

0

1815 – A avut loc Bătălia de la Waterloo (Belgia), în urma căreia Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814 si 1815), a fost înfrânt de armatele anglo-prusace și a pierdut tronul Franței
1917 – S-a stins din viață la București criticul literar si filosoful român Titu Maiorescu
1925 – În România, s-a votat Legea pentru reglementarea repausului duminical și sărbătorilor legale
1942 – S-a născut muzicianul englez Paul McCartney, fondator al formatiilor de muzică pop The Beatles si Wings
2004 – A decedat la Londra, Paul Neagu, artist de origine română stabilit în Marea Britanie, care a avut o mare influenţă asupra sculpturii britanice şi europene
2006 – A decedat popularul solist român de muzică ușoară și lăutărească, Gică Petrescu

Rețeta zilei

0

Ouă cu ciuperci și sparanghel

Ouăle bătute (4) se pun într-o tigaie încinsă pe foc mic spre mediu, în care a fost topită o nucă de unt. Se amestecă până se fac cremoase.
Ciupercile se rumenesc într-o tigaie cu puțin ulei de măsline. La fel și sparanghelul, dar numai cât să rămână crocant.
Feliile de pâine unse cu puțin ulei de măsline se prăjesc puțin în tigaie. Apoi, se pun pe farfurie și peste ele se pun ouăle, ciupercile și sparanghelul.