Acasă Blog Pagina 4082

Circulație închisă pe str. Dobrogeanu Gherea, în acest weekend

0

Sâmbătă și duminică traficul va fi închis complet pe strada Constantin Dobrogeanu Gherea, pentru lucrări ale Companiei Apa, completate de lucrări la carosabil. În cele două zile, se va asigura accesul riveranilor la locuințe, precum și a turiștilor care sunt cazați la hotelul situat pe această stradă (Hotel Belfort), au anunțat reprezentanții Primăriei Brașov. „Având în vedere că pe str. Constantin Dobrogeanu Gherea, există o problemă la un racord de canalizare, Compania Apa va executa, în data de 31 iulie, lucrări de înlocuire a respectivului racord. Pentru executarea acestei lucrări este necesară închiderea străzii, astfel că Primăria Brașov a luat decizia de a efectua, și lucrări de reparații la carosabil, în perioada 31 iulie – 1 august, după terminarea intervențiilor la rețele. Astfel, sâmbătă și duminică se vor executa lucrări de decapare mecanizată în zonele în care au apărut faianțări sau burdușiri, după care, în aceste zone, se va turna un nou covor asfaltic. Totodată, se vor executa lucrări de ridicare la cotă a capacelor la căminele de vizitare și a gurilor de scurgere și lucrări pentru asigurarea scurgerii apelor meteorice” se arată în informarea municipalității.

A fugit din containerul izolator: Prima condamnare definitivă la închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor

0

l Avea TBC, nu Covid 19

Buzoianul Matei Strugurel, condamnat la un an de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, anul trecut, după ce a fugit dintr-un container izolator din curtea Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Buzău unde se afla în aşteptarea testului PCR pentru Covid 19, va merge la închisoare. Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au respins apelul formulat de acesta şi astfel, decizia de condamnare la un an de închisoare cu executare, dictată iniţial de Judecătoria Buzău, rămâne definitivă. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, bărbatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale cu închisoarea. Totodată, el este obligat la plata a 550 de lei cheltuieli de judecată. Matei Strugurel, în vârstă de 37 de ani, din comuna Grebănu, judeţul Buzău a fost internat în luna aprilie 2020 într-un modul izolator al Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Buzău pentru că tuşea puternic. Tânărul nu a aşteptat rezultatul testului şi a părăsit containerul fiind prins, judecat şi condamnat de instanţa de fond pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Ulterior s-a dovedit că Matei Strugurel nu era infectat cu virusul SARS-CoV-2 ci suferea de TBC.
Matei Strugurel a fost vreme de mai mulţi ani rezident al Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională de la Râmnicu Sărat, instituţie aflată în prezent în subordinea D.G.A.S.P.C. Buzău în care persoanele adulte cu diverse grade de handicap desfăşoară activităţi menite să îi ajute să se integreze în societate. Tânărul a părăsit sistemul de protecţie în anul 2005, la vârsta de 21 de ani, după o serie de acuzaţii, nedovedite în final, la adresa conducerii de atunci a CITO Râmnicu Sărat. După aceea Matei Strugurel a fost plecat din ţară, unde a încercat să muncească, dar s-a ocupat şi de diverse infracţiuni mărunte fără a fi vreodată condamnat.

Asociaţia Pro Infrastructură cere ca circulaţia pe contrasens, pe autostrăzi sau alte drumuri cu separare de sens, să fie asimilată tentativei de omor

0

Asociaţia Pro Infrastructură a transmis ieri, printr-un comunicat de presă, că gestul mai multor şoferi care au intrat pe contrasens pe Autostrada A2 este unul criminal , motiv pentru care Asociaţia solicită înăsprirea amenzilor şi pentru alte fapte cum ar fi depăşirea vitezei maxime cu mai mult de 50 km/h, trecerea pe roşu, şofatul în stare de ebrietate. „Săptămâna trecută mai mulţi şoferi au intrat pe contrasens intenţionat pe Autostrada A2. Credem cu tărie că acest gest este unul criminal şi trebuie pedepsit ca atare de codul penal, nicidecum cu suspendarea permisului câteva luni şi o amendă modică. Considerăm că a intra pe contrasens cu bună ştiinţă pe un drum de viteză cu separaţie de sens este o faptă care trebuie asimilată celor de tentativă de omor pentru că pune grav în pericol viaţa participanţilor la trafic. Din păcate nu doar această faptă este prea blând sancţionată de codul rutier şi de legea penală, legislaţie care şi aşa nu întotdeauna este pusă în aplicare!”, a anunţat Asociaţia Pro Infrastructură.
Aceasta solicită autorităţilor să înăsprească sancţiunile şi pentru alte fapte, cum ar fi depăşirea vitezei maxime cu mai mult de 50 km/h şi trecerea pe roşu.
„Solicităm autorităţilor responsabile înăsprirea semnificativă a amenzilor şi/sau a sancţionării penale şi pentru alte fapte care pun siguranţa oamenilor pe drum în mare pericol: depăşirea vitezei maxime cu mai mult de 50 km/h, trecerea pe roşu, şofatul în stare de ebrietate, depăşirea pe linie continuă, neacordarea de prioritate la trecerea de pietoni, ca să enumerăm doar câteva. Suntem realişti însă: acest demers este foarte greu de pus în practică deoarece nu există voinţă politică şi nici măcar o largă colaborare, înţelegere şi presiune din partea şoferilor şi a societăţii în ansamblul ei în acest sens”, a mai precizat Asociaţia Pro Infrastructură. Ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a menţionat la începutul acestei săptămâni, că în urma incidentului de pe Autostrada A2 când mai multe autoturisme au întors pe contrasens, au fost ridicate 11 permise de conducere.

Omenirea a folosit până joi, în ”ziua depăşirii”, resursele biologice pe care Pământul le poate genera într-un an; în România, ”ziua depăşirii” a fost la 21 iulie

0

Omenirea şi-a folosit până joi – „ziua depăşirii” – resursele biologice pe care Pământul le poate genera în decurs de un an, anunţă într-un comunicat Fundaţia Mondială a Naturii (WWF), relatează Reuters. În acest an, această zi aproape a revenit la nivelul din 2019, după ce a scăzut în 2020, din cauza restricţiilor impuse la nivel mondial în lupta împotriva pandemiei covid-19. „Anul acesta, doi factori principali au contribuit la avansarea zilei depăşirii, şi anume creşterea cu 6,6% a amprentei noastre a carbonului faţă de 2020 şi scăderea cu 0,5% a biocapacităţii forestiere mondiale”, precizează organizaţia nonguvernamentală (ONG) ecologistă. Această scădere are, în mare parte, drept cauză „vârful” despădurii în Amazonia, potrivit WWF. Data „zilei depăşirii” este calcuată anual de către ONG-ul american Global Footprint Network. Potrivit Global Footprint Network, în România „ziua depăşirii” a fost la 21 iunie.

Rezervația naturii: Legendele Tâmpei

0

l Vârful muntelui care străjuieşte Braşovul şi-a schimmbat înfăţişarea de mai multe ori

Braşovului i se spune oraşul de la poalele Tâmpei. Aproape în orice loc te-ai afla în oraş, dacă ridici privirea, poţi vedea impunătorul munte ce străjuieşte oraşul. Astăzi, în vârful lui se află restaurantul Panoramic. Dar nu întotdeauna a fost aşa. În a doua jumătate a secolului XIII, aici se afla o fortăreaţă. Mai târziu, s-au ridicat pe rând o capelă, o piramidă şi o statuie a unui conducător maghiar.

Cetatea Braşovia

Cetatea Braşovia, înălţată pe versantul sudic al Tâmpei, era situată într-un punct strategic, la 900 m altitudine şi la 375 m înălţime de oraş. Avea o formă triunghiulară, mărginindu-se în două părţi cu coaste abrupte, iar în cea de-a treia cu o pantă dificilă. Grosimea zidurilor varia între 70 şi 80 cm şi 1,70 m. În interiorul cetăţii se aflau rezervoare pentru apă, săpate în stâncă, şi o capelă. Un rezervor avea o capacitate de 20.000 litri. În vremea războiului de la 1394-1395, Mircea cel Bătrân şi-a adăpostit aici familia. În fortăreaţă, în caz de primejdie, se refugiau şi românii din Şchei. În anul 1425, Cetatea Braşovia rezistă cu bine la un puternic asediu. După treizeci de ani este dărâmată la ordinul lui Iancu de Hunedoara, voievodul Ardealului. Acesta, la 19 noiembrie 1455, dispune dărâmarea cetăţii şi folosirea pietrei rezultate din ziduri la fortificarea oraşului de la poalele Tâmpei.
Astăzi se mai păstrează puţul săpat pentru fântâna cetăţii.

„Dealul Crucii“

La sfârşitul secolului al XVII-lea, pe vârful Tâmpei, se vedea o cruce. Saşii numeau Tâmpa Dealul Crucii. Pe la 1712, Johann Draudt, trecut la catolicism, a ridicat pe Tâmpa o capelă. Aceasta a atras numai nenorociri. Într-o noapte a fost jefuită, iar hoţii i-au aruncat la vale uşa. Cronicile saşilor spun că şcheienii au fost vinovaţii. După ceva vreme, alţi necunoscuţi au pătruns în capelă şi au pângărit-o. Unul scris pe pereţi: „Domnul Luther a sfătuit ca papa de la Roma să fie prăjit“. Vinovaţii n-au fost găsiţi. La 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, capela a fost lovită de trăsnet, omorându-i în faţa altarului, pe un croitor catolic şi pe soţia lui. Fusese trăsnit şi câinele lor. Capela nu mai există acum. Tot pe atunci, românii aveau pe mijlocul muntelui o cruce mai mică de lemn.

Piramidă pentru ruşi

În 1849, armata ţaristă, după ce ajutase Curtea de la Viena să înăbuşe revoluţia paşoptistă, a părăsit Transilvania. Nu înainte de a lăsa un semn în Braşov. Ruşii au ordonat zidirea unui monument pe Tâmpa, în forma de piramidă. Avea inscripţia «Rusia et Austria unita MDXXXIL». Piramida a rezistat până în 1869.
În 1896 statul maghiar a sărbătorit cu mare fast 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia. Cu această ocazie, s-a ridicat un monument pe Tâmpa: statuia lui Arpad, conducătorul triburilor, de la 896.

Funicular din Valea Cetăţii

Pentru aducerea pietrelor necesare s-a construit un funicular, care pornea din Valea Cetăţii. Mecanismul era pus în mişcare de animale de povară.
„Din punct de vedere artistic nu mi se pare fericită ideea de a pune într-un vârf de munte o coloană înaltă de 7 metri (cu soclu de 20 metri) şi pe ea o statuie destul de meschină, de trei metri şi jumătate, dar ea e destul de caracteristică pentru sentimentele care stapâneau autorităţile vremii“, scria cărturarul Sextil Puşcariu în „Braşovul de altădată“.

Monument cu paratrăznet

Monumentul avea un soclu circular, peste care era aşezată o coloană. În vârful ei era statuia. Aceasta nu-l înfăţisa pe Árpád, ci pe un războinic din vremea sa. Monumentul avea în spatele lui, în vârf, un paratrăznet.
La inaugurarea oficială a participat ca delegat al guvernului maghiar, ministrul de interne, Perczel Dezsö. Românii şi saşii nu au fost de faţă. În semn de sfidare, când oficialităţiile au coborât de pe Tâmpa, prin faţa lor au trecut 80 de juni, urmaţi de o coloană de trăsuri. Se duceau să-l întâmpine pe noul preot al bisericii Sf. Nicolae din Șchei. La început, ministrul ungar a crezut că junii au defilat în onoarea lui.


Statuie împuşcată şi dinamitată

În primavăra anului 1901, un necunoscut a împuşcat statuia. A nimerit pana de şoim de pe căciula războinicului. A mai fost un atentat, spune Bogdan Florin Popovici. Pe 27 septembrie 1913, după-amiaza, s-a auzit o puternică detunătură, care a zguduit casele saşilor din cetate şi ale şcheienilor. Patrula de poliţişti a constatat că soclul statuii a fost distrus cu dinamită. Au fost bănuiţi doi studenţi, Ilie Cătărău şi Timoftei Kirilov.
„Peste vreo două decenii de la ridicarea statuiei, a făcut explozie o bombă, aşezată la picioarele ei de unul Cătărău, ca un protest împotriva îngîmfării stapînitorilor acestor ţinuturi. Acest fel de a protesta cu fapta nu prea e în firea românului, dar a produs o mare satisfacţie la cei umiliţi“, scria Sextil Puşcariu.

Distrusă de furtună

În februarie 1914, palatul episcopului de Hajdudorog din Debretin a fost aruncat în aer. Explozia a fost produsă de o bombă primită într-un pachet prin poştă. S-a descoperit că în spatele atentatului stăteau Cătărău şi Kirilov. Cătărău fusese în Braşov în ziua atentatului asupra statuii lui Arpad. Poliţia l-a suspectat, dar n-a soluţionat cazul.
Pînă la urmă statuia a fost distrusă de o furtună, la puţin timp după atentat. În 1916 soclul a fost aruncat în aer de armata română. Ce a mai rămas din el, a fost folosit ca punct de observaţie militar, care s-a distrus cu vremea.


Taxe de stat pe bancă

Sub stânca din vîrful Tâmpei, într-o grotă naturală, era amenajat un restaurant cu berărie. Seara se vedea de jos arzînd pînă noaptea tîrziu, în această grotă, lampa aprinsă. Era dată în arendă unui birtaş. Acesta urca zilnic serpentinele cu măgăruşul încărcat cu sticle de bere. Grota a fost numită Bethlen, în cinstea unui ministru ce vizitase Braşovul.
La începutul secolului XX, aleile de sub Tâmpa au devenit refugiul îndrăgostiţilor. Primăria cerea taxe pentru cei care se plimbau sub Tîmpa, sub pretextul îngrijirii zonei. Nu de puţine ori taxatorii se piteau după copaci, iar atunci cînd zăreau îndrăgostiţi care se aşezau pe bancă fără să plătească taxa, îi amendau.

Evadaţi fugiţi în pădure

În 1921 au evadat nu mai puţin de 11 deţinuţi de la Poliţie. Au furat armamentul gardienilor, iar încercarea de a-i prinde pe fugari s-a soldat cu schimburi de focuri pe sub Tâmpa şi în Răcădău.
O evadare celebră a avut loc în 1902. Evadatul a fost Taflan, artist de circ, atlet şi campion în gimnastică. Pe cînd era funcţionar în Făgăraş a comis o crimă pasională. A împuşcat un tînăr pe care l-a găsit la amanta lui. Tocmai atunci se inaugura noul Palat de justiţie, actuala clădire a Prefecturii. Taflan a fost condamnat la cîţiva ani de închisoare. “Pe cînd era transportat din sala de şedinţe în penitenciar, Taflan a dat un brînci gardianului din stînga şi un pumn celui din dreapta, şi cât ai clipi din ochi o tuli spre Tîmpa şi se făcu nevăzut. Desigur că pînă în vîrf, luînd-o de-a dreptul printre copaci, nu s-a oprit. În zadar l-au urmărit. Nu l-au putut prinde şi i s-a pierdut urma. După patruzeci de ani am aflat de la o ruda a lui că trăişte în America“, îşi amintea Sextil Puşcariu.

Restaurantul Bethlen


În peștera din stânca aflată în vârful Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berărie. Localul a fost botezat după (András) Bethlen, ministrul agriculturii maghiar, care l-a vizitat în 1891. Extins printr-o terasă deasupra prăpastiei în 1905, după 1948 s-a numit „Cabana-restaurant «Tâmpa»”. Pe 23 martie 1977, în urma unui tragic accident din vina personalului, cabana a ars în întregime. Astăzi se mai păstrează doar terasa de unde turiştii admiră panorama orașului și urmele căzilor de piatră din mica peșteră, unde altădată se răceau sticlele de bere. În anul 2001 Consiliul Județean Brașov a ridicat înăuntru o cruce de marmură, iar în 2006 a remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vânt) în dreapta terasei, asigurându-le iluminatul artistic pe timp de noapte.

Apeductul

În 1891, s-a construit la baza muntelui Apeductul Municipiului Brașov. Planurile și sub conducerea lucrărilor au fost asigurate de celebrul inginer-şef al orașului, Christian Kertsch. Mult timp s-a crezut că apa de la apeduct este de izvor, însă, în cele din urmă, cetățenii au aflat că bazinul este alimentat cu apă de la uzina de la Tărlug și alte surse din zone apropiate, Schei şi Răcădău. În urmă cu trei ani a fost reabilitat.

Legende

Pe aleea de sub Tâmpa se află o bancă săpată în piatră. Se spune că a fost cioplită pentru că aici, un cuplu de îndrăgostiți au murit îmbrățișați, striviți de o stâncă care s-a prăvălit din vârful muntelui peste ei. Legenda apare într-un document din anul 1817 fiind menţionat numele fetei care a murit: Ana-Maria.
O altă legendă afirmă că sub Tâmpa s-ar afla o peșteră uriaşă în care este un lac. Acumularea de apă ar fi atât de mare, încât în cazul în care s-ar construi tunele pe sub Tâmpa s-ar inunda centrul orașului. De-a lungul vremii, autorităţile au dorit de mai multe ori să străbată muntele cu un tunel. Niciun astfel de proiect nu s-a concretizat.
Cel mai ciudat mit despre muntele Tâmpa povesteşte de un balaur adăpostit de o grotă, care mânca copii. Fiara a fost răpusă de un măcelar care a umplut cu piatră de var mai multe bucăţi de piele şi carne de viţel, pe care le-a pus într-un car în faţa grotei. Zmeul, după ce le-a înghiţit a murit.

Rezervaţie a naturii

Tâmpa este considerată rezervaţie naturală şi monument al naturii. E situată la 865 m altitudine şi reprezintă o prelungire a unui versant ce aparţine masivului Postăvarul, din Munţii Bucegi. Aici cresc specii ocrotite: laleaua pestriţă şi papucul doamnei.

Atentatorul

„Gazeta de Transilvania“ îl prezenta pe Ilie Cătărău ca fiind un aventurier politic. Bulgar de origine, a stat un timp în Rusia. Sosise în România cu cîţiva ani înainte de atentat. Pretindea că este student român basarabean, silit să se refugieze în România din pricina persecuţiilor. Poliţia a descoperit că în atentatul de la Debretin acţionase şi la comanda societăţi teroriste ruseşti „Camera Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ din Kiev. Poliţia rusă confirma că era un „spion rus“. Studenţii de la Facultatea de Litere de la Universitatea Bucuresti, colegi cu el, au dat un comunicat în care îl caracterizau drept un aventurier. După Unire, se vorbea despre el cu admiraţie, ca despre un bun patriot.

Oraşul Stalin


În perioada 1950-1959 Braşovului i se schimbase numele în Oraşul Stalin. Aproape de centrul oraşului s-a înălţat o statuie a conducătorului sovietic.
Pe partea nordică a masivului se „decupase“ pădurea, inscripţionîndu-se în brazi cuvântul Stalin. Un puşti a făcut greşala să urineze pe un brad din acesta. A fost examtriculat din şcoală. Într-un târziu au luat statuia şi au băgat-o într-un depozit.

Potecile Tâmpei

Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi. Sub teleferic se află drumul şerpuit cu 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul silvic al Brașovului. Pe versantul dinspre Dobrogeanu Gherea există treptele lui Gabony, wsăpate în stâncă. O potecă abruptă are acces de la baza muntelui, dinspre Troiţa Curcanilor. Drumul din Şaua Tâmpei spre ruinele vechii cetăţi Braşovia se numeşte şi Calea Cavalerilor. Spre Răcădău există un drum forestier spre poiana „La Iepure”.

Telecabina Brașov Tâmpa

În 1971, cu ocazia celei de-a treia ediţii a “Cerbului de Aur”, a fost dată în folosinţă Telecabina Tâmpa. Stația de pornire este la cabana-restaurant „Casa Pădurarului!. Punctul de oprire este restaurantul „Panoramic”, aflat la 960 de metri altitudine. Într-o oră, pot urca și coborî masivul Tâmpa cu telefericul 440 de persoane.

Smiley a împlinit 38 de ani: „Am cea mai frumoasă copilă din Univers și iubita visurilor”

0

l Mesajul artistului e profund

Mare sărbătoare pe 27 iulie pentru Smiley! A împlinit 38 de ani, prilej cu care artistul a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare. Smiley este proaspăt tătic, iar la 38 de ani are tot ce își dorește.

„Viața e parcă un tur de carusel sau cât un cântec dintr-o cutiuță muzicală. Mă uit acum la caruselul meu și întorc cheița muzicii vieții mele. Am 38 de ani și iubesc muzica și poveștile de când sunt mic. Atunci când eram mic, îmi imaginam că până la 38 e o eternitate. Au trecut ca o clipă… Moment cu moment, mi-am trăit viața așa cum am visat-o si m-am bucurat de fiecare etapă a ei cu intensitatea cu care mă bucur acum. Și cred că, dacă mâine aș redeveni copilul de ieri, viața mea ar arăta tot așa. Am 38 de ani, iubesc, sunt sănătos și am o familie și cea mai frumoasă copilă din Univers, iubita visurilor și cea mai bună prietenă. Avem un motan pufos și stăm la o casă cu curte. Am niște părinți frumoși și o bunică care-mi ascultă muzica pe Youtube. Iubesc zâmbetul mamei așa cum iubesc rigoarea tatălui meu sau mâine bunicii mele”, a scris Smiley.

„Sunt bucuros, ca un muritor, pur și simplu pentru că sunt”

„Am un frate de 31 de ani, deseori, mai mare ca mine și foarte mulți prieteni buni. În plus, am niște vecini exemplari, iar când ies pe stradă lumea îmi zâmbește și îmi spune domnul Smiley…
Sunt bucuros, ca un muritor, pur și simplu pentru că sunt. Pentru că mă trezesc dimineața la soare, pentru că iubesc și primesc iubire, pentru că tura mea de carusel îmi lasă un zâmbet mare pe față…E zâmbetul cu care-ți scriu acum că viața trece și că avem puterea să o încetinim și să ne bucurăm de ea. Vă mulțumesc pentru că faceți parte din viața mea!”, a fost mesajul transmis de Smiley, pe paginile sale de socializare. Viața lui Smiley s-a schimbat complet în luna martie a acestui an, atunci când iubita lui, Gina Pistol, i-a oferit probabil cel mai important cadou de până acum, o fetiță ce poartă numele de Josephine.

Cu ce emisiuni şi seriale se vor „lupta“ televiziunile, din toamnă

0

Pro Tv și Antena 1 și-au anunțat programele din toamna aceasta prin câteva promo-uri ce sunt difuzate deja pe micile ecrane.
Marile emisiuni absente din grila de toamna vor fi totuși „Vocea României”, la Pro TV, și „Te cunosc de undeva” și „Chefi la cuțite”, la Antena 1.

La PRO TV vom avea noutăți precum „Super Star”, „Masked Singer” – sezonul 2, „Căsătoriți pe nevăzute”, dar și noi sezoane din serialele „Vlad” și „Las Fierbinți”. Vom avea „Visuri la cheie” și alte show-uri consacrate, dar și multe surprize, căci se fac preselecții pentru „MasterChef” și reîncep filmările pentru „Românii au talent” de anul viitor.
Cât despre Antena 1, se pregătește deja „Insula iubirii” și se fac preselecții, probabil pentru anul viitor, pentru emisiunea „Chefi la cuțite”. În plus, vom avea un nou sezon din „Splash! Vedete la apă” cu Iulia Albu, Jean de la Craiova și Nea Marin în juriu. Antena 1 va difuza și noul sezon din „Asia Express”, ale căror filmări abia s-au terminat, „X Factor”, „iUmor”, “Stand-Up Revolution”, „Preţul Cel Bun” cu Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu, şi un nou sezon al serialului „Adela”, care va reveni cu noi aventuri și personaje noi.

Cugetări

0

Euripide: „Nu conta pe prieteni, când eşti nefericit”

Calendar religios: 30 iulie

0

Ortodox
(BOR) Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic; Sf. Sfinţit Mc. Valentin, episcopul Umbriei
Greco catolic
(BRU) Ss. Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic apostol, diacon dintre cei 70 († secolul I)
Catolic
(BRC) Sf. Petru Crisologul, episcop, învățător al Bisericii

S-a întâmplat la 30 iulie

0

1625 – A ieşit de sub tipar cea dintâi carte a tiparniţei româneşti de la Câmpulung, „Molitvelnicul slavonesc”
1817 – S-a născut Alexandru Orăscu, inginer si matematician, primul mare arhitect român (d. 16.12.1894)
1894 – S-a născut Alexandru Teodoreanu (Pastorel), scriitor epigramist şi publicist român (d. 15.03.1964)
1970 – La Arad s-a desfăşurat primul meci internaţional de fotbal feminin din România: Foresta Arad – Olimpia Zdar Nad Sazavou, Cehoslovacia
1980 – În România, în zona castrului roman de la Hinova, a fost descoperit un tezaur de obiecte din aur tracice, din sec. XII î.Hr.
2007 – A murit Patriarhul Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpaşu, intâistătător al Bisericii Ortodoxe Române timp de peste 20 de ani, întronizat la 16 noiembrie 1986 (n. 7 februarie 1915)