Sâmbătă dimineața în jurul orei 01.55, Poliția Municipiului Făgăraș a fost sesizată prin apelul unic de urgență 112 în legătură cu producerea unui accident rutier pe strada Negoiu din municipiul Făgăraș, județul Brașov, în care a fost implicat un singur autovehicul, respectiv o autoutilitară. În urma producerii accidentului rutier au rezultat două victime, care au fost transportate la spital, în vederea acordării de îngrijiri medicale. La testarea șoferului din punct de vedere al prezenței alcoolului în aerul expirat, rezultatul a fost 1,10 mg/l alcool pur iar la verificarea în baza de date a Poliției Române a documentelor personale și ale autovehiculului condus, polițiștii au constatat faptul că bărbatul, în vârstă de 49 ani nu deține permis de conducere. Conducătorul auto are acum 3 dosare penale, pentru infracțiunile de “conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, “conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe” și “vătămare corporală din culpă”.
Un milion de lei de la bugetul judeţului, pentru 111 biserici
Autor: M.P.
111 lăcașuri de cult din Brașov vor primi bani de la bugetul județului pentru a face reparații și investiții. Plenul Consiliului Județean a aprobat în ședința de vineri alocarea sumei de un milion de lei care să fie distribuită bisericilor, la fel ca anii trecuți, în mod direct. Cea mai mare sumă va merge spre mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, care va primi 50.000 de lei, pentru unele lucrări de reparații curente. Reprezentanții lăcașului de cult au solicitat însă 200.000 de lei pentru aceste reparații. Sume mari au mai solicitat și Parohia Ortodoxă Carpați – 994.915 lei, care are nevoie de bani pentru terminarea lucrărilor de construcție, dar și Parohia Ortodoxă Tractorul VII – 361.702 lei, tot pentru continuarea construirii bisericii de pe str. Ioan Ursu. Ambele au primit însă doar câte 15.000 de lei.De altfel, sumele alocate fiecărei biserici solicitante și modul în care se alocă banii au fost aduse în discuție în ședința de plen a Consiliului Județean, Ion Manea, care este și preot, dar și Adrian Gabor sugerând că ar fi nevoie de un regulament de finanțare, astfel încât aceste alocări să fie și eficiente. „Am discutat cu reprezentanții Executivului Consiliului Județean Brașov. Trebuie lucrat, pentru că de la o lipsă de regulament pe care am avut-o mulți ani, acum se pierd sumele de bani pe lucruri mărunte cred că ar trebui să stabilim niște priorități, să ne concentrăm pe monumente istorice sau acolo unde cade acoperișul. Ați văzut că după ce s-a făcut analiza la nivelul aparatului Consiliului Județean Brașov nu aveai motive să respingi cererile. Dar, s-au pierdut banii pe dale, pe strane. E păcat. Dorința mea este ca acest program să fie mai eficient”, a declarat preotul Ion Manea. „Nu ajutăm pe nimeni cu sumele astea mici. Am avut discuţii cu mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza. Anul viitor nu vom mai face asta. Vreau să îi chemăm pe reprezentanţii cultelor religioase la o discuţie pe acest subiect”, a spus Adrian Gabor.
Multe neclarități: Lipsurile „Ordonanţei urşilor”
l Până se lămuresc lucrurile, la Brașov rămâne ca înainte!
OUG nr. 81/2021, botezată şi „Ordonanţa urşilor”, ridică mai multe probleme, având lacune care o fac imposibil de pus în practică, aşa cum a fost era prezentată de autorităţile naţionale. Prezenţi vineri la o întâlnire convocată de prefectul Cătălin Văsii pe această Temă, reprezentanţii diferitelor instituții cu atribuţii în gestionarea problemelor create de urşi au arătat că sunt unele inadvertenţe în legislaţie, care nu permit intervenţii suficient de rapide sau de eficiente.
La intervenţie… fără permis de armă
Garda Forestieră este una dintre instituţiile care a ridicat problema gestionării atacurilor urşilor. Reprezentanţii gărzii spun că deşi prin OUG nr. 81/2021 instituţia trebuie să preia câteva atribuţii în gestionarea problemelor create de sălbăticiuni, printre care şi extragerea prin împuşcare a exemplarelor care reprezintă o ameninţare, angajaţii nu sunt autorizaţi să deţină arme de vânătoare.
O altă problemă care a fost ridicată în dezbaterea convocată de prefectul Cătălin Văsii ţine tot de personal – mai exact de cel de la cabinetele veterinare. Deşi la intervenţii este nevoie de prezenţa unui medic veterinar, aceştia nu pot fi obligaţi să încheie contracte cu primăriile, pentru astfel de servicii. În plus, şi la nivelul judeţului dar şi la nivelul ţării, sunt destul de rari veterinarii care au pregătire și competenţe în gestionarea animalelor sălbatice. Şi chiar dacă această problemă ar fi acoperită, mulţi dintre veterinari nu au nici ei permis de port armă, puşti şi tranchilizante pentru intervenţii.
Guvernul este în termenul de 60 de zile pentru „detaliere”
Potrivit prefectului Cătălin Văsii, Guvernul se află în termenul de 60 de zile în care trebuie să vină cu normele de aplicare pentru noua legislaţie. În acest termen, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va stabili un model de contract de încheiat între unităţile administrativ-teritoriale şi medicii veterinari, precum şi o tarifele pe care primăriile le vor plăti pentru serviciile acestora, la intervenţii. „În județul Brașov, ne găsim într-o situație mai bună decât în alte județe, deoarece am aprobat încă de la începutul anului 2020, în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Procedura privind modul de acţiune a instituţiilor responsabile cu gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de animalele sălbatice periculoase și avem, din fericire, lângă noi și oameni dedicați, din zona nonguvernamentală, care ne ajută în mod voluntar și cărora le mulțumesc și cu această ocazie. Așa încât, până când Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 81/2021 va putea fi pusă în practică, noi, la nivelul județului Brașov vom continua să acționăm după procedura noastră, care și-a dovedit până acum eficiența”, a declarat Cătălin Văsii.
Ministrul Transporturilor: autostrada Brașov-Făgăraș are proiectant, după 10 ani de stat ”la sertar”!
Într-o postare făcută vineri pe Facebook, Ministrul Transportturilor, Cătălin Drulă a anunțat că a fost desemnat proiectantul autostrăzii Brașov-Făgăraș.
„Ziua de vineri aduce 2 vești bune pentru infrastructura rutieră: s-au anunțat câștigătorii pentru construcția lotului 4 al DX Craiova-Pitești și pentru proiectarea segmentului Brașov-Făgăraș al A3. În privința Brașov-Făgăraș, firma câștigătoare, de asemenea din România, va trebui să proiecteze la cheie totul – adică să completeze studiul de fezabilitate și să elaboreze proiectul tehnic – astfel încât cei 48 de km ai autostrăzii să fie scoși la licitație în viitor doar pentru execuție, iar lucrările să se desfășoare fără blocaje în teren și surprize neplăcute. Această autostradă a fost ținută 10 ani „la sertar”. Împreună cu echipa mea am pus-o din nou pe roate.”, a anunțat Drulă.
Polițiști brașoveni, la curățenie pe Dealul Melcilor
Vineri, câțiva polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, împreună cu reprezentanți ai Serviciului Public Local Salvamont, Agrement și Parking, precum și alți voluntari, au participat la o acțiune de ecologizare în zona Dealul Melcilor din municipiul Brașov. ”Scopul acestei activități a fost acela de a contribui la realizarea unui mediu curat și sănătos pentru desfășurarea activităților zilnice, precum și conștientizarea cetățenilor cu privire la adoptarea unui comportament responsabil, în ceea ce privește asigurarea și protecția acestuia” , au declarat polițiștii, care s-au oferit voluntari pentru această acțiune.
Angajament impresionant pentru pacienții Hospice Casa Speranței
Peste 3.400 de oameni din toată România și din alte 20 de țări au alergat la sfârșitul săptămânii trecute, cu dorința de a veni în sprijinul semenilor lor care înfruntă boli incurabile și care sunt îngrijiți gratuit de Hospice Casa Speranței. Cea de-a 13-a ediție a crosului Aleargă TU pentru EI s-a desfășurat virtual, adică oamenii au putut alerga oriunde s-au aflat pe 24 și 25 iulie, și-au monitorizat singuri cursa cu ajutorul aplicațiilor de alergare și au postat pe rețelele de socializare dovada kilometrilor parcurși. Pentru fiecare kilometru înregistrat, sponsorii evenimentului au donat câte 10 lei în beneficiul pacienților HOSPICE Casa Speranței. „A fost o mobilizare impresionantă în rândul oamenilor care au simțit că vor să ajute, fiecare după propriile forțe, de la copii de 2 ani care au măsurat un kilometru în pași mici, la oameni de peste 70 de ani care au alergat 20 de kilometri. Au fost comunități întregi care s-au mobilizat, de la cluburi sportive, școli și licee, la militarii de la Brigada 2 Vânători de Munte, ba chiar am avut alături o comunitate de zeci de alergători spanioli, mobilizați de românii de acasă și din Diasporă. Pentru două zile am fost împreună, indiferent unde ne-am aflat și am vorbit cu toții limba faptelor bune”, a declarat Alina Burlă, coordonatoarea crosului Hospice de anul acesta. Cei mai mulți alergători s-au mobilizat la cursa de 10 km și la cea de 5 km. Draexlmaier a fost compania cu cea mai numeroasă echipă strânsă din rândul angajaților, iar Autoliv a trimis cadouri copiilor de la Hospicecare i-au încurajat pe alergători. La linia de finish s-au strâns astfel peste 25.100 de kilometri transformați de sponsori în peste 50.000 de euro. Din donațiile alergătorilor și din strângerile de fonduri individuale realizate pe platforma GalantOM s-au strâns peste 80.000 de lei, sumă care se adaugă la sponsorizările asigurate de companii pentru susținerea serviciilor Hospice.Hospice Casa Speranței, organizație non-profit înființată în 1992 la Brașov, a introdus conceptul de îngrijire paliativă în România și este cea mai mare fundație din țară care oferă gratuit servicii specializate gratuite de acest tip. În cei 29 de ani de existență, Hospice a adus alinare și speranță pentru peste 40.000 de copii și adulți. Angajament impresionant pentru pacienții Hospice Casa Speranței.
Construită în secolul XIV: Biserica fortificată din Seliştat, încă un obiectiv evenghelic ce a intrat în şantier
Autor: M.P.
l Pregătită pentru intrarea în circuitul turistic
Bisericile fortificate din județul Brașov vor deveni, în maximum doi ani, puncte importante de atracție pentru un traseu specific propus turiștilor atrași de această nișă, promite Biserica Evanghelică. Cel mai recent din proiectele de reabilitare a unei biserici fortificate din județ este cel de la Seliștat, din comuna Șoarș, acolo unde au fost anunțate lucrări de reparații și conservare a monumentului. Aceste lucrări fac parte dintr-un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 și vor costa 1,336 milioane lei. Intervențiile vin după ce luna trecută, Biserica Evanghelică a dat startul și pentru lucrările de reparații și conservare ale monumentului de la Cincu. „Așteptăm rezultate bune de la această echipă, care s-a încumetat să vină până în Seliștat pentru o lucrare care nu e atât de amplă cum ar fi Cetatea Făgărașului, dar la fel de importantă din punct de vedere al patrimoniului pe care îl deține Transilvania prin aceste cetăți fortificate. Sper că lucrurile se vor derula cu bine în așa fel încât să încheiem până în 2023, parte finală a Programului european II“, spune Emil Crișan, arhitectul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România.
O biserică cu o istorie de 700 de ani
Prin această investiție demarată la Seliștat se urmărește o creștere a atractivității turistice a zonei prin punerea în valoare și utilizarea eficientă şi durabilă a obiectivului de patrimoniu „Ansamblul Bisericii Fortificate Seliștat” și introducerea acestuia în circuitul turistic real și virtual. Biserica a fost construită în secolul al XIV-lea. Planul inițial de biserică-hală gotică a fost păstrat și după fortificarea din secolul al XV-lea, deși aspectul exterior a fost modificat complet. Nava a fost înălțată cu un etaj de apărare sprijinit pe vechile contraforturi, unite acum prin arcuri, iar deasupra corului s-a construit un bastion cu două etaje de zidărie și o galerie de lemn la ultimul nivel. Mica biserică din Seliștat, pe care dacă o privești de pe dealurile dimprejur arată chiar impozant, are o istorie de 700-750 de ani. „Face parte dintr-o zonă frumoasă, dar și din incinta Centrului pentru tineret. Aici vin foarte mulți oameni, cam 600-700 pe an, și biserica face parte într-un mod sau altul din aceste activități. Oamenii vizitează biserica, dar noi vrem să punem în valoare și Casa fructelor (hambarul).Asta înseamnă să creăm acolo niște spații mai mari, mai ales pentru activități de zi. Biserica va fi asigurată în sensul să dispară igrasia, să fie consolidată, probabil că va primi o podea nouă, vor fi reparații, o zugrăveală nouă“, a dezvăluit preotul Johannes Klein.
Proiectul a fost schiţat în 2014
Lucrările de intervenție pentru reabilitarea acestui ansamblu au ca scop readucerea întregului sit cel puţin la forma cum arăta în timpul sfârșitului de secol XIX ca spirit, dar cu clădiri reabilitate și cu un spaţiu urban corespunzător cerinţelor contemporane. Astfel, sunt prevăzute lucrări de asanare, consolidări, lucrări de îndepărtare a umezelii din teren și ziduri, lucrări de reparaţii, întreținere și conservare, lucrări de reabilitare structuri, lucrări de instalații interioare și exterioare, lucrări de amenajări exterioare și mobilier urban. „Proiectul a avut câteva probleme mari. A fost elaborat în 2014, chiar dacă s-a depus în 2016. În 2015 a avut loc un eveniment la București, numit Colectiv. Și de acolo s-au tras foarte multe probleme, pentru că ne-au impus niște lucrări de asigurare contra incendiului care nu mai erau eligibile, pentru că nu se pot face pe terenul bisericii, ci în afara lui. Costurile au explodat, costuri pe care trebuie să le suporte biserica. Trebuie făcut un depozit de 100 de kilolitri de apă, propus inițial subteran. Să vedem dacă există și altă soluție… trebuie aduși hidranți în stradă din acest depozit. Trebuie 2 pompe la depozit. Una electrică, iar dacă nu este curent, trebuie și o pompă cu motorină, să fii sigur că poți să pompezi. Mai mult decât atât, noi trebuie să aducem un hidrant în stradă și acolo mai trebuie rezolvată o posibilitate ca pompierii care ajung din Făgăraș, poate după 2 ore de la izbucnirea incendiului, să stropească până în vârful bisericii. Vă dați seama că toate acestea implică niște costuri mari, noi estimăm cam la 100.000 de euro, sumă care trebuie suportată de către biserică. Ca urmare, noi nu finanțăm cu 2 la sută cum este conform regulilor, ci cam 30 la sută din toată lucrarea. Dacă luăm în considerare că din 2014 până acum a mai fost inflație, a trebuit să mai tăiem niște lucrări, de asemenea a trebuit să suplimentăm și noi cu încă 40.000 de euro, astfel încât probabil că am ajunge pe la 40 la sută din toată lucrarea. Foarte greu de suportat, dar suntem mulțumiți că, în sfârșit, putem demara cu acest proiect“, a mai spus preotul Johannes Klein.
„Fundația Monumentelor Istorice din Brașov” pornește la drum! E nevoie de director, asistent manager și expert tehnic
Înființată (după modelul Oradea) prin hotărâre de consiliu local în luna februarie, fundația se va ocupa de finanțarea sau cofinanțarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, dar și realizarea de lucrări de reconstrucție, conservare, restaurare, promovare a monumentelor istorice, de artă, de arhitectură și urbanistice existente în municipiul Brașov. Tot fundația ar urma să inițieze și să implementeze programe speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice din municipiul Brașov, dar și să deruleze campanii educaționale și culturale de protejare și conservare a monumentelor istorice, în parteneriat cu instituții de învățământ și cultură. Fundația va putea și să inițieze parteneriate cu alte autorități ale administrației publice locale, în cazul în care monumentele istorice și zonele de protecție ale acestora se află pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale. Alte atribuții stabilite pentru Fundație sunt realizarea de materiale de promovare a monumentelor istorice, de artă, de arhitectură și urbanistice existentei municipiul Brașov, inventarierea conservarea, arhivarea elementelor patrimoniului cultural sau arhitectural, dar și administrarea obiectivelor de patrimoniu cultural mobil și imobil, în vederea promovării turistice distinct sau prin alte forme de organizare conform legii. Primăria organizează concurs pentru formarea echipei care se va ocupa de fundație : director executiv, asistent manager, expert tehnic. Dosarele de participare se pot depune până pe 6 august iar concursul pentru poziția de director executiv va avea loc pe 9 august.
Brașovul, locul al treilea pe țară la mame adolescente
Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Unul din zece nou-născuți provine dintr-o mamă adolescentă, un fenomen exacerbat în pandemie și cu consecințe psiho-sociale pe termen lung, avertizează Organizația Salvați Copiii. În județul Brașov, 830 de copii provin din rândul mamelor adolescente, conform INS, date definitive pentru anul 2019. Astfel,județul Brașov se află pe locul trei în ceea ce privește numărul copiilor cu copii. Accesul limitat la servicii medicale a dus, în comunitățile vulnerabile, la automedicație în timpul sarcinii și la riscul crescut de prematuritate și complicații la naștere. Datele finale INS pentru 2019 arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt: Mureș – 931; Dolj – 838; Brașov – 830; Iași – 733;Bacău – 722; Constanța – 687; Bihor – 674; Dâmbovița – 544; Suceava –
538: Vaslui – 511. La polul opus, județele cu cele mai puține mame adolescente: Tulcea – 187; Gorj – 190; Caraș-Severin – 209; Brăila – 248; Mehedinți – 234.
Canalele de desecare de la Drăguş, pregătite pentru a fi repuse în funcţiune
Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va investi în canalele de desecare din zona Drăguş, instituţia fiind dispusă să plătească 946.825 lei (1,126 de milioane de lei cu TVA) pentru aceste lucrări. Licitaţia a fost lansată la sfârşitul săptămânii în sistemul electronic de achiziţii publice (SICAP), iar ofertele sunt aşteptate până la data de 2 septembrie. Câştigătorul licitaţiei va trebui să se ocupe de decolmatarea acestor canale de desecare, după ce specialiştii Administraţiei pentru Îmbunătăţiri Funciare au constatat că ele sunt pline de vegetaţie şi nu pot asigura o scurgere normală a apei. În prezent, canalele sunt nefuncţionale, astfel că pentru a face o desecare eficientă a suprafeţei de peste 200 de hectare din zona Drăguş, va fi nevoie de înlăturarea vegetaţiei şi a aluviunilor. Având în vedere că în canalele de desecare au crescut inclusiv arbori, care au ajuns deja la maturitate, aceştia vor fi tăiaţi şi dacă este posibil, şi valorificaţi ca lemn de foc. Tot cu ocazia acestor lucrări se vor reface şi podeţele. Intervenţiile sunt programate să dureze maxim cinci luni de la data atribuirii contractului, către firma câştigătoare.













