Ortodox
(BOR) (†) Înălţarea Sfintei Cruci
Greco catolic
(BRU) (†) Înălțarea Sfintei Cruci (în 628)
Catolic
(BRC) (†) Înălțarea Sfintei Cruci
Calendar religios: 14 septembrie
S-a întâmplat la 14 septembrie
407 – A trecut la cele veșnice Sf. Ioan Gură de Aur, (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol
1472 – Domnul Moldovei Ştefan cel Mare se căsătoreşte cu Maria de Mangop, a doua dintre soțiile sale
1928 – A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa Reginei Maria
1930 – S-a născut actorul român Mihai (Mișu) Fotino
1993 – A murit Geo Bogza, scriitor şi ziarist, membru al Academiei Române din 2 iulie 1955, creator al unei formule unice de reportaj ( n. 06.02.1908, Blejoi)
2008 – A murit Ștefan Iordache (n. 3 februarie 1941). A fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film și televiziune si a slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani
Rețeta zilei
Spaghete de morcovi
Ingrediente (4 porții): 1 legătură morcovi cu frunze, 1/2 linguriță zahăr; 1 cățel de usturoi, 125 g roșii cherry,1/2 legătură, busuioc, 40 g migdale măcinate, 6 linguri ulei de măsline, 30 g parmezan, sare, piper proaspăt măcinat. Preparare: Se spală morcovii, se separă de frunze și se taie în spaghete fine cu ajutorul unui tăietor în spirală. Se marinează spaghetele cu sare și zahăr și se pun la rece. Se curăță usturoiul, se spală tomatele și busuiocul și se usucă prin tamponare. Se prăjesc migdalele într-o tigaie până se rumenesc. Se rup în bucăți mici frunzele de morcov, se pasează jumătate dintre ele cu busuioc, ulei și usturoi. Se rade parmezanul și se amestecă cu migdale. Se taie roșiile în sferturi, se amestecă spaghetele de morcov cu pesto, cu restul frunzelor de morcov cu roșii și se servesc, după gust, presărate cu parmezan răzuit și migdale prăjite.
O carte pe zi
Profesorul și menajera, Yoko Ogawa
Romancieră, autoare a numeroase volume de proză scurtă și eseistă, recompensată cu cele mai importante premii literare din Japonia, tradusă în peste 20 de limbi, Yōko Ogawa este mai cu seamă cunoscută datorită romanului ,,Profesorul și menajeră”, ecranizat în 2006 de regizorul Takashi Koizumi.
Motan pierdut în Stupini. Se oferă recompensă
Motanul din imagine a fost pierdut în Brașov, în Stupini.
Cine are informații este rugat să sune la nr. de tel. 0724052937.
Se oferă recompensă!
Sfat Expres: Top 15 alimente recomandate pentru inimă
Specialiștii au reușit să realizeze o lista care să includă cele mai bune dintre cele mai bune produse recomandate în scopul protecției sistemului cardiovascular. Produsele menționate în continuare sunt printre cele mai bune în întărirea inimii și în promovarea sănătățîi vasculare. Sunt trecute și idei de combinare a acestor produse, astfel încât să nu existe probleme de inspirație când vine vorba de integrarea cu succes a acestor recomandări în regimul alimentar zilnic.
1. Somon
Este foarte bogat în acizi grași omega 3, proteine, importanți antioxidanți și vitamina D. Sunt recomandate doar anumite specii, deoarece somonul poate conține și un procent ridicat de colesterol. Poate fi preparat la grătar sau poate fi consumat marinat.
2. Semințe de in
Conțin acizi grași omega 3, fibre și fitoestrogeni, proteine (aproximativ 20 de grame la 100 grame de produs). Este foarte bogat în tiamină (vitamina B1), consumul a 100 de grame aducând organismului peste 100% din doză zilnică recomandată.
Conținutul în magneziu, fosfor, calciu și fier recomandă consumul acestor semințe, pe care le putem găși în cereale interale.
3. Ovăz
Fulgii de ovăz sunt recunoscuți că având efecte protectoare asupra inimii deoarece pot reduce concentrația colesterolului (că urmare a conținutului ridicat în fibre solubile).
În combinație cu o dietă redusă în grăsimi, ovăzul scade riscurile bolilor cardiace că urmare a conținutului în beta-glucan. Pe lângă fibre și beta-glucan, fulgii de ovăz au și cantități optime de acid gras omega 3, magneziu, potasiu, folat, niacina, calciu.
4. Fasole neagră
Fasolea neagră conține principalele vitamine din complexul B, niacina, folați, magneziu, calciu și acizi grași omega 3, alături de un procent semnificativ de fibre solubile.
Deși sunt recomandate în astfel de diete, nu trebuie nici să exagerăm, deoarece și conținutul caloric este relativ ridicat. Le putem adaugă în salate sau în supe, dar cu moderație.
5. Migdale
Migdalele conțin din plin acizi grași omega 3, vitamina E (100 grame de migdale asigura un aport de vitamina E de 175% doză zilnică recomandată), magneziu (74% din doză recomandată), folați, fibre solubile, proteine (25 de grame la 100 de grame de produs), fosfor, zinc, lipide cu efect benefic (mono și polisaturate), precum și fitosteroli.
Migdalele pot fi combinate zilnic.
6. Nuci
Nucile sunt bogate în acizi grași omega 3, vitamina E, magneziu, folați, fibre solubile, fitosteroli, grăsimi nesaturate. Pot fi consumate simplu, sau pot da o tentă crocantă salatelor, pastelor, sau deșerturilor: prăjiturilor, biscuiților, pandișpanurilor.
7. Vin roșu
Vinul roșu aduce organismului flavonoizi, antioxidanți, polifenoli și catechine. Unele studii efectuate pe animalele de laborator au demonstrat faptul că vinul roșu conține o substanță cu reale efecte cardioprotectoare, numită resveratrol.
Resveratrolul este produs din coaja strugurilor în procesul de fermentație Specialiștii insistă însă să nu depășim cantitatea de 1 pahar de vin roșu pe zi.
8. Ton
Tonul are un conținut important de acizi grași omega 3, vitamina D, folați și niacina, și este foarte bogat în proteine. Specialiștii sugerează și un prânz pe baza de ton: salată de verzituri, fructe și ton la conservă.
9. Orez brun
Această varietate a orezului clasic poate fi găsită în cereale integrale sau că atare, la supermarket sau la magazinele plafar. Este foarte bogat în vitamine ale complexului B (în special vitamina B1, B2, B5 și B6), fibre, niacina, magneziu, mangan, fosfor, zinc. Numărul de calorii este similar orezului alb.
10. Afine
Afinele nu sunt recomandate doar de gustul delicios, dar și de conținutul ridicat și variat în nutrienți. Ele conțin: carotenoizi (beta caroten și luteina), flavonoizi (antocianina), polifenoli (acid ellagic), vitamina C, vitamina K, folat, calciu, magneziu, mangan, potasiu și fibre. Substanțele acestea promovează importante efecte antiinflamatorii și pot proteja nu doar de afecțiuni cardiace dar și de diverse neoplazii.
11. Morcovi
Morcovii conțin din plin carotenoizi (alfa și beta caroten), vitamina C, vitamina A și fibre. Au un conținut foarte redus în sodiu, deci pot fi recomandați pacienților cu probleme hipertensive datorate regimului alimentar hipersodat.
12. Spanac
Spanacul este foarte bogat în luteina (un carotenoid) și beta caroten, în vitamine din complexul B, folat, vitamina C, vitamina K, magneziu, potasiu, calciu, fier și fibre.
Frunzele de spanac pot fi adăugate salatelor sau sandwichurilor. Mâncarea este de asemenea bună, dar conținutul în vitamine este semnificativ diminuat prin preparare intensă.
13. Broccoli
Broccoli au un conținut ridicat în beta-caroten, vitamina C (100 g asigura 150% din necesarul zilnic) și E, potasiu și folat, vitamina B5, calciu, fier, fosfor, potasiu, zinc și fibre. Specialiștii recomandă ca în supele instant să tăiam și câteva fire de broccoli crud, sau să îl consumăm în salate, alături de varză de Bruxelles.
14. Roșii
Roșiile sunt consumate în întreagă lume și sunt printre cele mai iubite legume.
Roșiile conțin, printre altele, licopen, considerat a fi unul din cei mai puternici antioxidanți naturali, precum și vitamina C, A, antocianina, alfa și beta caroten, potasiu, folați și fibre.
15. Dovlecei
Dovleceii sunt recomandați datorită conținutului în carotenoizi (beta caroten și luteina), vitamine din complexul B și vitamina C, folați dar și calciu, magneziu, potasiu și fibre. Sunt și reduși în calorii, 1000 de grame având doar 16 calorii.
Ce este „imunitatea hibridă”: Există persoane care ar putea „dezvolta imunitate supraomenească” în fața coronavirusului
l Protejați împotriva tuturor mutațiilor bolii
Oamenii de știință spun că unele persoane „dezvoltă o imunitate supraomenească”, sau „hibridă”, după ce au fost infectați cu COVID-19 și au primit și vaccinul împotriva coronavirusului. „În general, imunitatea hibridă la SARS-CoV-2 pare a fi impresionant de puternică”, a scris imunologul Shane Crotty, într-un comentariu, potrivit npr.org.
În ultimele luni, o serie de studii au descoperit că unii oameni au un răspuns imun extraordinar de puternic împotriva coronavirusului. Corpul lor produce niveluri ridicate de anticorpi și nu doar atât, anticorpii sunt destul de flexibili, ceea ce îi face capabili să lupte împotriva variantelor noi de SARS-CoV-2, dar și a celor care vor apărea în viitor.
„Am putea prezice că acești oameni vor fi destul de bine protejați împotriva multor – sau poate chiar a tuturor – variantelor de SARS-CoV-2 care vor apărea în viitorul apropiat”, a spus Paul Bieniasz, un virusolog de la Universitatea Rockefeller.
Un studiu publicat luna trecută de Bieniasz și colegii lui arată că anticorpii acestor persoane pot neutraliza cele 6 variante de coronavirus îngrijorătoare, inclusiv delta și beta, precum și alte virusuri legate de SARS-CoV-2, inclusiv unul la lilieci, două la pangolini și cel care provocat prima pandemie de coronavirus, SARS-CoV-1.
Cine ar putea avea imunitate „supraomenească” sau „hibridă” la coronavirus?
Oamenii care au fost infectați cu coronavirus în 2020 și au apoi au fost imunizați cu unul dintre vaccinurile cu ARN mesager, anul acesta.
„Acești oameni au răspuns uimitor la vaccin”, spune virusologul Theodora Hatziioannou, de la Universitatea Rockefeller, care a lucrat la multe studii pe acest subiect. „Cred că aceștia (persoanele cu imunitate hibridă n.r.) sunt cei mai pregătiți să se lupte cu virusul. În plus, anticorpii din organismul lor poate neutraliza SARS-CoV-1, primul coronavirus, care a apărut acum 20 de ani. Acesta este un virus foarte, foarte diferit de SARS-CoV-2”, adaugă experta.
Mai mult de atât, acești anticorpi au reușit să dezactiveze un virus proiectat intenționat, pentru a fi extrem de rezistent la neutralizare. Acest virus conținea 20 de mutații. Anticorpii de la persoanele care au fost doar vaccinate sau care au avut doar infecții anterioare cu coronavirus au fost, în esență, inutile împotriva acestui virus mutant. Anticorpii persoanelor cu „imunitate hibridă” l-au putut neutraliza, însă.
Aceste descoperiri arată cât de benefice sunt vaccinurile cu ARN mesager pentru oamenii care au fost infectați înainte cu SARS-CoV-2.
Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit, în august, că cei vaccinați cu două doze de vaccin ar putea dezvolta anticorpi flexibili, chiar dacă nu au trecut înainte prin infecția cu coronavirus. Astfel că o a treia doză de vaccin ar putea ajuta anticorpii să devină mai flexibili. În acest fel, o persoană ar putea fi mai bine „echipată” să lupte împotriva noilor variante de virusuri.
Tusea fumătorului: cum se manifestă și când poate semnala cancerul de plămâni?
Tusea fumătorului este cauzată de toxinele rezultate din arderea tutunului sau din vaporii țigărilor electronice și este frecvent persistentă, productivă și se agravează dimineața, la trezire. Însă, pe lângă faptul că este deranjantă, tusea fumătorului poate fi și un simptom al cancerului pulmonar, mai ales dacă este însoțită și de alte simptome, cum ar fi răgușeala persistentă, durerea puternică în piept sau prezența sângelui în spută. Potrivit studiilor, peste 40% dintre persoanele care fumează zilnic și de mult timp se confruntă, la un moment dat, cu o tuse cronică, productivă, cu spută. Dacă te confrunți cu tusea fumătorului, nu ignora problema, pentru că de multe ori poate fi primul semn al instalării cancerului de plămâni! Programează cât mai curând o vizită la medicul pneumolog dacă ai peste 50 de ani, fumezi zilnic cel puțin un pachet de țigări și te confrunți de ceva timp cu tusea fumătorului. Cu cât este depistat în stadii mai incipiente, cu atât cancerul de plămâni are o rată de supraviețuire mai mare, ca urmare a tratamentului instituit mai devreme și cu șanse mai mari de reușită.
Cum se manifestă tusea fumătorului
Tusea cauzată de fumat este determinată de toxinele care efectiv „paralizează” structurile care ar trebui să protejeze mucoasele și care ajung în plămâni, unde determină inflamarea acestora. În timpul nopții, când nu fumezi, aceste structuri încearcă „să se refacă” și să elimine aceste toxine, motiv pentru care tusea este mai puternică dimineața, la trezire. Tusea fumătorului are anumite caracteristici distincte, care o deosebesc de tusea din răceală, gripă sau chiar cea provocată de infecția cu coronavirus.
Aceasta prezintă următoarele trăsături:
l Este persistentă, durează mai mult de 2-3 săptămâni
l Se agravează dimineața și se atenuează pe parcursul zilei
l În primă fază este uscată, dar apoi devine productivă – se elimină flegmă/spută
l În timp, tusea fumătorului poate duce la apariția unor complicații, cum ar fi constricția toracică, adică durerea puternică în piept, sau chiar fracturarea coastelor, arată un studiu.
În plus, în cazul femeilor, tusea persistentă poate cauza incontinență urinară ca urmare a presiunii constante pe vezică, arată acest studiu. De asemenea, printre complicațiile frecvente ale tusei fumătorului, în funcție de cât de persistentă este, de numărul de țigări fumate zilnic, dar și de starea generală de sănătate, se numără:
Infecții recurente
l Răgușeală
l Îngroșarea vocii
l Leziuni la nivelul gâtului
l Iritația și senzația de mâncărime la nivelul căilor respiratorii
l Fumatul pe termen lung este asociat cu un risc crescut de pneumonie, bronșită, emfizem pulmonar și, nu în ultimul rând, cancer de plămâni.
Tusea fumătorului, un semn al cancerului de plămâni?
Pe scurt, da. Tusea fumătorului poate fi unul dintre primele semne ale cancerului pulmonar. Potrivit unui studiu publicat în British Journal of Cancer, cancerul de plămâni se manifestă în cazul a aproape 20% dintre persoanele fumătoare prin tuse cu sânge (hemoptizie). Alte simptome care pot însoți tusea fumătorului și pot semnala existența cancerului pulmonar sunt:
l Răgușeala care durează mai mult de câteva zile și nu este o consecință a unei viroze sau a țipatului
l Respirația șuierătoare (wheezing)
l Senzația de lipsă de aer sau de sufocare (dispnee)
l Scăderea nejustificată și neintenționată în greutate
l Durere în piept la inspir (poate fi un semn de pleurezie – lichid la plămâni)
l Durere cervicale, la nivelul umerilor, plămânilor
Cum se tratează sau ameliorează tusea fumătorului
Cel mai bun tratament pentru tusea persistentă cauzată de fumat este, previzibil, renunțarea la acest viciu extrem de nociv. Plămânii se pot regenera într-o anumită măsură după ce renunți la fumat. Studiile arată că, în doar câteva luni de la renunțarea la fumat, tusea se ameliorează semnificativ și riscul de a suferi de infarct sau accident vascular cerebral scade cu aproape 50%. Totuși, reține că riscul de cancer pulmonar este în continuare mai mare decât în cazul nefumătorilor, mai ales dacă ai fumat zeci de ani câte 1-2 pachete pe zi. Există numeroase medicamente, plasturi, gume sau alte soluții care te pot ajuta să renunți la fumat. Odată scăpat de acest viciu, este absolut normal să tușești o perioadă, deoarece plămânii scapă astfel de toxinele acumulate în anii întregi de fumat. Dar este important să ții permanent legătura cu medicul dacă această tuse îți afectează calitatea vieții sau dacă acestea durează mai mult de 2-3 luni de la renunțarea la fumat.
Remedii pentru tusea fumătorului
Pentru ameliorarea tusei fumătorului, ține cont de aceste sfaturi:
l Hidratează-te cu cel puțin 8 pahare de apă zilnic
l Fă uneori gargară cu apă caldă sărată
l Bea ceaiuri îndulcite cu miere
l Fă inhalații cu ulei esențial de mentă sau eucalipt
l Dormi cu capul un pic mai ridicat față de restul corpului
l Fă zilnic minimum 30 de minute de mișcare (mers pe jos în ritm alert, alergare, înot, mers pe bicicletă etc.)
l Mănâncă sănătos: fructe, legume crucifere (broccoli, conopidă)
Fumatul, stresul, moștenirea genetică: Cum să previi sau să întârzii albirea părului
l De ce albește părul?
Albirea părului este un proces firesc, natural, care nu trebuie să ridice semne de îngrijorare. Cu toate acestea, există situaţii când încărunţirea prematură a părului poate semnala anumite afecţiuni. Carenţa de vitamine, fumatul şi stresul sunt doar câteva dintre cele mai frecvente cauze ale albirii părului. Există însă şi cazuri de afecţiuni genetice care pot determina albirea prematură a părului. Din fericire, anumiţi factori de risc implicaţi în albirea părului pot fi evitaţi. De asemenea, există metode prin care putem preîntâmpina această problemă.
Cauzele albirii premature a părului
Atunci când părul încărunţeşte mult prea devreme, uneori chiar la vârsta de 20 de ani, de vină pot fi mai multe afecţiuni şi condiţii medicale, precum şi stilul de viaţă.
Printre cele mai frecvente cauze ale încărunţirii premature a părului se numără:
Carenţa de vitamine
Lipsa de vitamina B6, B12, B6, D sau E poate favoriza albirea prematură a părului. Un studiu publicat în revista Development nota că aceste carenţe vitaminice şi lipsa de cupru din organism pot afecta producţia de melanină, pigmentul care dă culoare părului.
O altă cercetare a relevat că nivelurile scăzute de fier şi vitamina B12 pot fi, de asemenea, cauze ale încărunţirii părului.
Moştenirea genetică
O persoană ai cărei părinţi (sau doar unul dintre ei) au albit mai devreme este mult mai susceptibilă să se confrunte cu aceeaşi problemă, arată studiile.
Totodată, un rol important l-ar putea avea şi rasa. Un studiu arăta că asiaticii şi afro-americanii albesc mai târziu decât cei din rasa caucaziană.
Aportul insuficient de antioxidanţi
Dezechilibrul nivelului antioxidanţilor în organism poate cauza stres oxidativ celular, proces care poate avea un rol major în albirea prematură a părului. De asemenea, stresul oxidativ creşte riscul dezvoltării unor afecţiuni dermatologice, cum ar fi vitiligo.
Dereglările tiroidiene
Diverse afecţiuni autoimune, printre care se numără şi cele care vizează tiroida, ar putea inhiba producţia de melanină. O altă afecţiune autoimună ce poate duce la căderea părului şi la regenerarea acestuia, dar încărunţit, este alopecia areata.
Stresul
Situaţiile stresante din viaţa de zi cu zi sau evenimentele triste, cum ar fi divorţul sau decesul unei persoane apropiate, pot duce la albirea prematură a părului, arată un studiu al oamenilor de ştiinţă de la Universitatea New York, publicat în revista Nature Medicine.
Fumatul
Fumătorii prezintă un risc aproape dublu să albească înainte de vârsta de 30 de ani, în comparaţie cu nefumătorii, arată o cercetare publicată în Italian Dermatology Online Journal.
Produsele de styling şi vopseaua de păr
Albirea prematură a părului poate fi cauzată şi de substanţele chimice din vopselurile de păr sau chiar din şampoane ori balsam.
O astfel de substanţă este peroxidul de hidrogen, folosit în compoziţia vopselei de păr, care afectează producţia de melanină, şi, implicit, determină albirea părului.
Metode prin care poți preveni sau întârzia albirea părului
Dacă albirea părului este cauzată de factori genetici sau de procesul firesc de îmbătrânire, mare lucru nu prea ai ce să faci. În schimb, poţi elimina diverşi factori de risc, astfel încât să previi încărunţirea prematură sau să întârzii cât mai mult acest fenomen al albirii părului.
Iată ce poţi face:
l Consumă frecvent alimente şi băuturi bogate în antioxidanţi: fructe şi legume proaspete, ceai verde, ulei de măsline, peşte
l Axează-te pe alimente bogate în vitamine: fructe de mare, ouă, carne slabă, lactate, somon
l… dar nu uita de minerale, în special cupru, pe care îl găseşti în: organe, linte, migdale, ciocolată neagră, sparanghel
l Renunţă la fumat– acest viciu nu aduce niciun beneficiu sănătăţii, din contră, are doar efecte negative
l Şi, nu în ultimul rând, fii optimistă şi pozitivă, nu lăsa stresul să te acapareze. Încearcă să meditezi, să faci zilnic mişcare de orice fel, să respiri corect.














