În fiecare dimineață, la prima oră, și din nou după ora 16.00, DJ 103A se transformă într-o coloană de mașini întinsă pe kilometri. Locuitorii cartierului Izvor și navetiștii din Tărlungeni, Zizin, Purcăreni și localitățile învecinate pierd zilnic zeci de minute în trafic, pe un drum care nu mai face față dezvoltării rezidențiale și creșterii numărului de deplasări către Brașov.

În zona intersecției cu centura Brașovului, cozile depășesc frecvent un kilometru. Întârzierile ajung la 30–40 de minute și afectează inclusiv autobuzele metropolitane, astfel încât transportul public rămâne blocat în aceeași coloană cu autoturismele. Pentru mulți locuitori, drumul dintre casă și Brașov a devenit o problemă zilnică, nu doar un disconfort ocazional.

Documentele obținute de fostul consilier județean Lucian Rad, în urma corespondenței purtate cu toate instituțiile implicate, confirmă atât amploarea problemei, cât și ritmul lent în care autoritățile au pregătit intervenția. Există un studiu de trafic, un parteneriat între cinci instituții și un consens politic asupra necesității modernizării. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii octombrie, proiectul nu ajunsese nici măcar la contractarea noului studiu de fezabilitate.

DJ 103A reprezintă principala legătură directă dintre cartierul Izvor și Brașov și preia, în același timp, o parte importantă a traficului din Tărlungeni și din localitățile aflate mai departe pe acest coridor. În ultimii ani, zona s-a dezvoltat rapid, însă infrastructura rutieră a rămas aproape neschimbată.

Problema este cunoscută de administrațiile locale și județene de mai mult timp. Totuși, împărțirea drumului și a responsabilităților între Consiliul Județean, municipiile Brașov și Săcele și comuna Tărlungeni a complicat pregătirea unei intervenții unitare. Iar timpul consumat în proceduri se transformă, în fiecare zi, în timp pierdut de mii de oameni în trafic.

Un cartier care a crescut mai repede decât infrastructura

Primăria Tărlungeni estimează populația cartierului Izvor la aproximativ 5.100 de persoane. Între 2016 și august 2026 au fost emise 1.430 de autorizații de construire pentru locuințe în zonă, dintre care 315 numai în 2021 și 161 în 2025. Autorizațiile nu reprezintă automat tot atâtea locuințe, deoarece unele proiecte pot include mai multe unități, dar evoluția indică fără îndoială presiunea imobiliară exercitată asupra infrastructurii existente.

Tot Primăria Tărlungeni recunoaște că documentația urbanistică prin care ar trebui analizat accesul cartierului Izvor din DJ 103A se afla, în august, încă în curs de elaborare și aprobare. Cu alte cuvinte, dezvoltarea rezidențială a continuat ani la rând înainte ca accesul principal să aibă o soluție definitivă de sistematizare. Aceasta este una dintre problemele de fond: drumul nu a rămas în urmă din cauza unui singur proiect imobiliar, ci în urma acumulării unor dezvoltări aprobate fără ca infrastructura rutieră să evolueze în același ritm.

62 de accidente și patru persoane decedate

Situația nu ține numai de confortul navetiștilor. Potrivit datelor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, în perioada 1 ianuarie 2016–20 august 2026, pe DJ 103A au fost înregistrate 62 de accidente cu victime. Patru persoane au murit, 13 au fost rănite grav, iar alte 75 au suferit răni ușoare.

În proximitatea intersecției cu centura Brașovului, pe VO1K, au fost raportate alte nouă accidente, soldate cu un deces, un rănit grav și opt răniți ușor.

În urma unei verificări făcute în teren în iulie 2026, polițiștii rutieri au identificat indicatoare lipsă, degradate sau neconforme, marcaje și alte mijloace de semnalizare care necesitau intervenții. Au fost notificate Primăria Săcele, Primăria Tărlungeni și Consiliul Județean Brașov.

Prin urmare, până la realizarea investiției mari există și măsuri imediate care nu ar trebui amânate: refacerea marcajelor și indicatoarelor, iluminarea zonelor periculoase, calmarea traficului, creșterea vizibilității în intersecții și verificarea sistematică a acceselor.

Primul proiect nu a trecut de avize

Consiliul Județean Brașov susține că a contractat, în urmă cu aproximativ patru ani, servicii pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate destinat decongestionării zonei. Soluția prevedea inclusiv realizarea a două sensuri giratorii.

Documentația nu a fost însă aprobată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri și de Poliția Rutieră. Cele două instituții ar fi condiționat avizarea de includerea unui pasaj peste centura Brașovului.

Astfel, în loc să intre în faza de proiectare și execuție, investiția a revenit practic la etapa de fundamentare.

Rămâne de clarificat de ce cerința pasajului nu a fost anticipată înainte de contractarea vechiului studiu și cât a costat documentația care nu a putut fi aprobată. Fără aceste informații nu se poate stabili dacă a fost vorba despre o evoluție firească a soluției tehnice sau despre o planificare insuficientă.

Studiul din 2024 recomandă pasajul peste centură

Un studiu de trafic realizat în martie 2024 a analizat intersecțiile DJ 103A–Timișul Sec și DJ 103A–VO1K. Documentul confirmă că volumele de trafic depășesc capacitatea rețelei și că, în lipsa intervențiilor, cozile și timpii de așteptare vor continua să crească.

Au fost analizate două scenarii principale. Primul prevedea lărgirea unor sectoare și suplimentarea benzilor în apropierea intersecțiilor. Al doilea adăuga un pasaj suprateran pe direcția Brașov–Tărlungeni, peste centură.

Modelarea arăta că simpla lărgire ar aduce îmbunătățiri, dar efectele s-ar diminua odată cu creșterea traficului. Scenariul cu pasaj ar menține, potrivit simulării, viteze medii mai mari și întârzieri mult mai reduse inclusiv în perspectiva anului 2040.

Studiul recomanda, prin urmare, varianta cu pasaj și lărgirea drumului. Rezultatele sunt însă estimări rezultate din modelare, nu garanții că timpii respectivi vor fi obținuți exact în exploatare.

Patru administrații plătesc, Asociația de Transport coordonează

La 8 aprilie 2026, Prefectura Brașov a reunit reprezentanții Consiliului Județean, ai municipiilor Brașov și Săcele, ai comunei Tărlungeni și ai Asociației de Transport Brașov. S-a convenit pregătirea unui proiect comun și realizarea unui nou studiu de fezabilitate pentru tronsonul dintre Brașov și Tărlungeni.

Consiliul Județean a aprobat acordul prin Hotărârea nr. 105 din 23 aprilie. Brașovul, Săcele și Tărlungeniul au adoptat, la rândul lor, hotărârile necesare. Costul studiului urma să fie împărțit în mod egal: câte 25% pentru fiecare dintre cele patru administrații. Asociația de Transport urma să coordoneze achiziția, fără contribuție financiară proprie.

Noul studiu trebuie să analizeze cel puțin două scenarii, să includă investigații topografice, geotehnice, de trafic și de mediu și să fundamenteze atât soluția tehnică, cât și costul investiției. Important: acordul aprobat finanțează numai studiul de fezabilitate. Pentru proiectare, execuție și administrarea viitoarei infrastructuri va fi necesară o nouă înțelegere între parteneri sau desemnarea unui beneficiar unic.

Consultări fără răspuns și un acord rămas luni întregi nesemnat

Asociația de Transport a lansat în mai și iunie două consultări de piață pentru estimarea costului studiului. Niciun operator economic nu a transmis însă o propunere.

Caietul preliminar solicita analiza lărgirii la două benzi pe sens, realizarea pasajului peste centură, amenajarea accesului către Izvor, piste pentru biciclete, prioritizarea transportului public și optimizarea intersecției Zizinului–Timișul Sec. Consultarea semnala și dificultăți tehnice: podul peste Timiș, rețele de apă, conducte petroliere, linii electrice și un regim cadastral fragmentat.

La 20 august, răspunsul oficial al Asociației de Transport arăta însă că acordul, deși aprobat de toate consiliile, nu fusese încă semnat de toate părțile și nu intrase în vigoare. Nu fusese lansată licitația, nu exista un prestator, un ordin de începere, un termen contractual sau o valoare stabilită.

În document se preciza explicit că proiectul se afla „într-o etapă preliminară, anterioară inițierii procedurii de achiziție”. Această succesiune este greu de explicat exclusiv prin complexitatea tehnică. Hotărârile fuseseră adoptate în aprilie și mai, dar după aproape patru luni parteneriatul nu era încă operațional. Primăria Brașov, de exemplu, a redirecționat solicitările privind stadiul proiectului către Asociația de Transport, ceea ce ilustrează și tendința instituțiilor de a transfera răspunderea către coordonator.

Intervenția din Consiliul Județean

Întârzierea a revenit în discuție în ultimul plen al Consiliului Județean Brașov, când a fost supus aprobării un act adițional necesar pentru corectarea unei prevederi nelegale privind plata în avans a unei părți din costul studiului.

Consilierul județean Marius Stoianovici, liderul grupului USR–PMP, a cerut explicații:
„Au trecut șase luni de când am aprobat încheierea acestui protocol de asociere pentru rezolvarea problemei drumului către Izvor și către Tărlungeni. Aș vrea să vă întreb de ce a durat atât de mult, care este partenerul care a întârziat cu semnarea protocolului și de ce au trebuit să treacă șase luni pentru ca Asociația de Transport să realizeze că este ilegal să ceară în avans 50% din suma necesară studiului de fezabilitate. Și când preconizați că totuși se va întâmpla acest lucru?”

Directorul Direcției de Drumuri din Consiliul Județean, Mihai Pascu, a răspuns că instituția județeană a fost prima care a aprobat și a transmis documentele, dar că acordul complet a ajuns la CJ abia cu aproximativ trei săptămâni înaintea ședinței. Oficialul a recunoscut că prevederea privind plata în avans „nu stătea în picioare” și trebuia corectată. Actul adițional a fost adoptat în unanimitate, potrivit Stiri Brasov.

Corectarea acordului este necesară, dar nu recuperează automat cele șase luni. Ea arată că documentul inițial a fost votat de mai multe consilii fără ca problema juridică să fie observată înainte de aprobare.

Cine este responsabil?

Documentele nu permit atribuirea întregii întârzieri unei singure instituții.

Consiliul Județean a inițiat un proiect anterior, dar acesta nu a obținut avizele necesare. Cele patru administrații au aprobat noul parteneriat, însă semnarea lui a durat luni. Asociația de Transport a organizat consultările de piață, dar nu a primit oferte și a pregătit un mecanism financiar care ulterior a trebuit modificat. Primăria Tărlungeni a permis dezvoltarea accelerată a cartierului Izvor, în timp ce soluția urbanistică pentru acces era încă în lucru.

Responsabilitatea este, așadar, împărțită. Tocmai această fragmentare administrativă explică o parte din blocaj, dar nu îl scuză. Un proiect comun presupune un coordonator, termene asumate și raportări publice, nu doar hotărâri aprobate separat.

Ce ar trebui urmărit de acum înainte

Adoptarea actului adițional nu înseamnă începerea lucrărilor și nici măcar contractarea studiului. Următorii pași verificabili sunt:
• semnarea formei corectate a acordului de către toți partenerii;
• publicarea documentației de atribuire;
• lansarea și finalizarea licitației pentru studiul de fezabilitate;
• stabilirea valorii și a termenului de elaborare;
• alegerea transparentă a scenariului tehnic;
• desemnarea instituției care va implementa investiția;
• identificarea sursei de finanțare pentru proiectare, exproprieri și execuție;
• aplicarea unor măsuri provizorii de siguranță până la realizarea proiectului.

Chiar și într-un scenariu favorabil, investiția este la câțiva ani distanță. Studiul trebuie contractat și aprobat, trebuie obținute avizele, stabilită finanțarea, realizat proiectul tehnic și abia apoi poate fi licitată execuția.

DJ 103A nu mai este însă o problemă care poate fi tratată doar prin promisiunea unui viitor pasaj. Până la investiția majoră, autoritățile au obligația să reducă riscurile actuale, să gestioneze responsabil dezvoltarea urbanistică și să publice un calendar realist. Pentru locuitorii din Izvor și Tărlungeni, diferența dintre o hotărâre și un drum funcțional se măsoară zilnic în cozi, timp pierdut și accidente.