Pentru Brașov, sunt prevăzute planuri de gestionare a situațiilor de urgență în caz de cutremur, inundații, incendii, accidente chimice și chiar căderi de asteroizi.

21 decembrie 2012 va rămâne în istorie drept ziua celor mai mari emoții, cu toate că știm că a trecut fără să se întâmple nimic. Nu exista niciun risc real ca lumea să se sfârșească, însă teoriile conspiraționiste prea mult popularizate au ajuns să ne capteze atenția și să ne strecoare îndoiala în suflet.

Nimeni nu știe nici când, nici cum va arăta apocalipsa. Există doar presupuneri. Preoți, scriitori de SF, scenariști de la Hollywood, sectanți, meteorologi, geologi și chiar experți militari și-au imaginat fiecare câte o apocalipsă. În toate scenariile, sfârșitul lumii vine cu cutremure, incendii, inundații, fenomene naturale care se produc oricum în fiecare zi, dar care vor căpăta atunci proporții cataclismice. Cine va supraviețui, va fi înghițit de ape. Dacă și așa va scăpa, radiațiile nucleare vor decima și ultimele vieți. În cazul în care bogații lumii se vor salva în buncăre subterane, în submarine care vor înfrunta potopul sau chiar în navete spațiale, vor muri și ei curând pentru că nu vor mai avea ce să mănânce.

Evident, apocalipsa rămâne doar un exercițiu de imaginație. Dar dezastre naturale există. Ce se va întâmpla dacă Brașovul va fi lovit de unul? Cum s-au pregătit autoritățile pentru sfârșitul lumii?

Unde vom amenaja spitale de campanie?

Să presupunem că Brașovul va fi zguduit de un cutremur de mare magnitudine. Atât de violent încât pământul se va crăpa și clădirile se vor prăbuși. Vor izbucni incendii, telefoanele vor cădea, sirenele vor suna, curentul electric se va opri. După ce se va sfârși totul, o liniște apăsătoare va domni peste ruinele fumegânde.

Trebuie să știți că până și pentru o asemenea situație extremă există soluții prevăzute în planuri pentru situații de urgență. Circa 500 de brașoveni sunt instruiți și pregătiți să acționeze în regim de urgență. Fiecare știe ce are de făcut, astfel încât în scurt timp să fie deblocate drumurile, salvările să poată ajunge la sinistrați, iar militarii și voluntarii să înceapă să caute supraviețuitori încă din prima oră de la dezastru.

Pompierii vor interveni cu autospeciale. Răniții vor fi triați. Cei în stare gravă, bătrânii și copiii, vor fi duși la spitale. Toate unitățile sanitare se vor transforma în centre de primire urgențe. Dacă acestea se vor umple la refuz, în Parcul „Nicolae Titulescu“ și pe Stadionul Municipal vor fi amenajate spitale de campanie. Sălile de sport, școlile, bisericile, căminele de elevi și studenți își vor deschide porțile pentru sinistrați. Stocurile de hrană și apă potabilă ale hipermarketurilor vor fi distribuite brașovenilor.

Nu există instituție care să nu fie pregătită să intervină rapid pentru salvarea oamenilor. Astfel de grupuri operative sunt formate din specialiști de la:
• Instituția Prefectului
• Consiliul Județean și Primărie
• Protecția Mediului, CET, Compania APA, Hidroelectrica, Transgaz
• CFR, Drumuri și Poduri, Inspectoratul Teritorial în Construcții
• Direcția de Sănătate Publică (DSP), Spitale
• Crucea Roșie, Direcția Silvică
• Jandarmi, Militari, Poliție
• Cascadori, Salvamontisti
• Telecomunicațiile Speciale, Stațiile meteorologice
• Inspectoratul Școlar Județean
• Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (ISU)

Magazia secretă cu provizii

Un cutremur de 8 grade pe scara Richter e puțin probabil în România, ne asigură seismologii. Și chiar dacă ar fi să fie, la noi va ajunge cu 7 grade, magnitudine căreia îi putem face față.

„Primăria a inventariat 152 de clădiri care prezintă risc seismic, 57 au fost expertizate, din care 8 sunt de clasa I de risc seismic, restul sunt din clasele II și III. Suntem pregătiți pentru orice situație de urgență. Utilaje, pături, apă și alimente, pe toate știm de unde să le luăm, avem contracte de colaborare cu furnizori. Plus ce avem în magazie“, spunea, în urmă cu ceva ani, Emil Pușcașu, membru al Serviciului de Voluntari pentru Situații de Urgență.

El preciza că există un depozit cu astfel de materiale, dar locația acestuia este secretă, din motive evidente. Expertul a explicat faptul că avem stocate special pentru calamități de la generatoare electrice până la sape, lopeți, mănuși și măști de gaze. Brașovul are și un detector de supraviețuitori sub dărâmături, dotat cu senzori foarte sensibili, care înregistrează orice sunet și orice mișcare.

Prima măsură este trimiterea în teren a celor trei echipe de cercetare pentru a evalua dimensiunile dezastrului.

„Pentru a câștiga timp, avem contract de colaborare cu taximetriștii. Aceștia ne comunică prin stații radio situația din toate punctele orașului. Dacă nu mai funcționează liniile de telecomunicații, colaborăm cu radioamatorii. Frecvența de urgență este 145 MHz. Avem o stație de emisie care emite până la 1 GHz. Dacă nu merge pe 145, coborâm frecvența. Însă pentru a lua legătura cu Bucureștiul, trebuie să avem cel puțin 5 Hz“, explică specialistul.

Cele trei bombe chimice din Brașov

Ce s-ar putea întâmpla cu noi dacă, la o alunecare de teren, ar exploda benzinăriile, CET-ul sau alte surse de agenți explozivi?

„Prin lege, transportul de substanțe chimice prin localitate este interzis. Deci nu suntem expuși autocisternelor încărcate cu material inflamabil. Dar există la Dârste trei depozite de benzină. Ca să bubuie, ar trebui să existe la exterior o temperatură de 300 de grade Celsius, pe o rază de 76 de metri, ceea ce e aproape imposibil. Acești agenți economici au propriile lor planuri de urgență, dar și de prevenire, altfel nu primeau aprobări. Au sisteme de răcire, beton gros care izolează foarte bine materialul inflamabil. Iar în cazul în care s-ar produce vreun accident, ceea ce e puțin probabil, va fi afectată o zonă de 200 metri în jurul depozitului, deci numai gara Dârste va avea de suferit“, precizează Emil Pușcașu.

Mai rău e dacă se întâmplă vreo fisură la tancurile de răcire cu amoniac. N-o să credeți, dar avem trei bombe chimice în Brașov: două fabrici de lapte în Bartolomeu și una de bere. Acestea folosesc amoniac pentru a obține temperaturi de minus 35 de grade Celsius. Cam șase tone de amoniac există în total în Brașov. Rezervoarele sunt prevăzute cu supape automate în cazul unei supraîncărcări, sunt înconjurate de rezervoare de apă (lichid în care amoniacul e solubil) și ziduri groase.

Dacă substanța periculoasă s-ar răspândi în aer, ar fi dezastru.

„Amoniacul se propagă cu 20 metri pe secundă și arde căile respiratorii. Într-un sfert de oră, pe o rază de 1.000 metri, toți oamenii mor. Se fac simulări pe calculator în ce direcție se propagă norul toxic. În calea lui, pompierii, dotați cu măști de gaze speciale pentru amoniac, fac perdele de apă lungi de circa 100 de metri, care absorb amoniacul“, explică voluntarul pentru situații de urgență.

Sună sirena, fuga în beci!

Orice nenorocire s-ar întâmpla, încă din primele minute vor începe să vuiască sirenele. Au fost verificate în 2009, în cadrul unui exercițiu de simulare a unei situații de urgență. Există 21 de sirene electronice în Brașov. Dacă veți auzi 5 sunete (impulsuri) a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele, atunci e clar că situația e excepțională.

Sistemul de alarmare e util autorităților nu numai pentru alarmare, ci și pentru a transmite mesaje verbale către populație. De exemplu, am putea auzi: „Cetățeni, deplasați-vă cu calm către punctul X, unde vă așteaptă autobuzele RAT pentru evacuare“, sau „Dacă nu puteți ieși din locuință, puneți cârpe umede în geam, rămâneți pe loc și dați-ne un semn că sunteți acolo, un echipaj va veni să vă evacueze“.

Punctul de comandă de unde se transmit mesaje, al cărui amplasament nu poate fi dezvăluit, este dotat cu stații speciale și centrale telefonice cu circuit închis, prin care se poate comunica cu poliția, jandarmii, pompierii și spitalele. În cazul în care clădirea în care e amenajat acest centru s-a prăbușit, există un punct de comandă de rezervă, în subsolul altei clădiri.

În ceea ce privește adăposturile, în patrimoniul primăriei există 145 de adăposturi pentru populație, verificate anual, care pot salva circa 8.000 de vieți. Par puține, dar la acestea se adaugă celelalte subsoluri — orice clădire cu mai mult de două niveluri trebuie să aibă beciuri, conform legii. În caz de necesitate, la ordin, cei care și-au amenajat boxe trebuie să elibereze subsolul în maximum 24 de ore.

Săcelele, sub 15 metri de apă

Brașovul nu e expus dezastrelor hidrografice, dar dacă vine sfârșitul lumii, trebuie să ne gândim ce se va întâmpla dacă se rup barajele.
Cel din Răcădău, cu o capacitate de 130.000 mc, n-ar putea să se fisureze decât dacă s-ar produce simultan un cutremur mare și un potop de 200 litri pe metru pătrat, timp de trei ore.

„Toate blocurile din Răcădău ar lua-o la vale. Dar probabilitatea ca precipitațiile să fie mai mari de 100 de litri pe metru pătrat e mică. Se întâmplă o dată la 100 de ani. Ultima oară a fost prin anii ’70. Iar dublu n-a fost niciodată“, ne asigură Emil Pușcașu.

Din cele 14 baraje ale județului, cel mai mare este pe Tărlung (50 m înălțime și 750 m lungime). Dacă s-ar rupe, zona de lângă Săcele ar fi invadată în 30 de minute de un val de apă înalt de aproape 15 metri. Debitul de pornire de 16.000 mc/secundă ar mătura orice clădire. Dar apa n-ar veni peste Brașov. În schimb, Cărpiniș, Prejmer, Stupinii Prejmerului, Lunca Mărcușului și Băcel ar fi acoperite sub șapte metri de apă, în cel mult cinci ore.

În caz de inundații, Manualul Prefectului prevede dotarea cu fel și fel de materiale și utilaje, de la bărci pneumatice până la binocluri cu infraroșii și costume de scafandru. Însă, asupra Brașovului n-a planat niciodată un risc de inundații catastrofale, așa că nu avem astfel de echipamente. Dar avem vreo 5.000 de saci pentru a ridica stavile în calea apei.

Dar dacă, după un dezastru de mari proporții, ar apărea un virus ucigaș, cu mare forță de răspândire? În cazul unei epidemii:
„Vom organiza puncte de decontaminare pentru personal și utilaje. Până și pentru cai avem echipamente de protecție. E o acțiune în colaborare cu poliția locală și municipală, jandarmi, SCV, DSP, iar dacă situația nu poate fi controlată, intervine armata“, spunea expertul.

Un asteroid pe Tâmpa

În caz de tornade, un fenomen meteorologic nespecific Țării Bârsei, Emil Pușcașu ne-a asigurat că nu vom păți nimic. Tornada e cel mai cuminte cataclism: blocurile rămân în picioare, doar câteva acoperișuri ar putea fi smulse.

Tot în protocoalele instituțiilor publice mai figurează ca situație de urgență căderile de obiecte cosmice: avioane și asteroizi.

Deasupra Brașovului e un nod aerian în care se întâlnesc trei căi aeriene. Acesta a fost mutat după ce s-a construit aeroportul. Și în cazul căderii de avioane și în cazul prăbușirii unui meteorit, au fost prevăzute aceleași măsuri ca în cazul cutremurelor: cercetare, delimitarea zonei, refacerea drumurilor, descarcerare, pompieri, salvare.

Dar dacă asteroidul lovește Tâmpa? Dacă ar arde tot muntele, aerul din oraș ar deveni irespirabil. Oamenii se vor intoxica cu fum. Echipele de intervenție de la Ocolul Silvic, pompierii, salvările și voluntarii vor intra în acțiune după niște planuri stabilite din timp. Se va sista apa pe anumite tronsoane pentru a fi lichid suficient pentru stingerea Tâmpei. În aceste cazuri, apa e gratis.

În fiecare an, elevii din Brașov participă la concursuri de protecție civilă, cu probe teoretice, dar și practice. Ei știu ce e de făcut, poate mai bine decât noi, așa că ascultați-i pe copii!

În regulament nu e nimic stabilit pentru cazul în care va fi adevărată teoria cu extratereștrii care vin cândva să ne invadeze. Practic, nu avem un purtător de cuvânt care să stea de vorbă cu alienii, un comitet de întâmpinare. Dar asta să fie singura pagubă, ne-om descurca noi cumva. Până vin extratereștrii, e bine să ne facem provizii, dacă nu pentru sfârșitul lumii, măcar pentru situații neprevăzute care ne așteaptă.

Rucsacul pentru supraviețuire

În cazul unui dezastru natural, ideal este să putem pune mâna pe rucsacul pregătit dinainte cu:
Aparat de radio cu baterii de rezervă. medicamente și trusă de prim ajutor, lanternă, chibrituri, fluier, bani și acte personale, hartă a zonei, cheile de la mașină, pătură, săpun, haine, alimente nealterabile și apă

Păstrați-vă calmul, acționați așa cum v-ați pregătit din timp, pe baza sfaturilor publicate în manualele de supraviețuire. Faceți exact ce vă spun coordonatorii. Dacă familia dumneavoastră este în siguranță, salvați și alte vieți.

Prea multe scenarii pentru o singură zi

Misteriosul calendar maiaș care a pus pe gânduri o lume întreagă se termină în 21 decembrie 2012, dată interpretată ca fiind ziua Apocalipsei. Însă pietrele pe care e gravat textul coborârii din cer a zeului războiului Bolon Yotte sunt crăpate și erodate, iar finalul epopeii este imposibil de descifrat. Cu alte cuvinte, finalul, apocaliptic sau nu, va rămâne necunoscut pentru totdeauna.

Există, totuși, câteva coincidențe curioase. La 21.12.2012 se termină o unitate de timp maiașă de 5.125 de ani. Tot atunci a avut loc o conjunctură planetară mai puțin obișnuită: Pământul s-a aliniat cu Soarele, care se afla în mijlocul ecuatorului galaxiei Căii Lactee, eveniment care are loc o dată la 25.800 ani. Vulcanul Yellowstone dădea semne că ar vrea să erupă. Ciclul de 11 ani al erupțiilor solare s-a terminat tot în decembrie 2012. Procesul de mutare al polilor a fost deja pus în evidență de sateliții de observație meteo. Unul din scenarii prevedea venirea extratereștrilor sau impactul asteroidului 433 care urma să distrugă Pământul.

Pentru că gluma a luat deja proporții, savanții de la NASA și-au făcut atunci timp pentru a demistifica zvonurile privitoare la așa-zisul sfârșit al lumii. NASA a calculat că un eveniment astronomic apocaliptic se va petrece abia peste 4 miliarde de ani. Atunci când auzim teorii despre data exactă a Apocalipsei, e bine să fim sceptici. Și să ne amintim textul din Evanghelia după Matei: „de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl“ (24:36).