Rezultat surpriză la concursul pentru noul Consiliu de Administrație al Aeroportului Brașov: nu mai puțin de 27 de candidați înscriși. Asta în timp ce conducerea Consiliului Județean și cea a Aeroportului nu au făcut niciun demers pentru promovarea acestui concurs important. Consilierii județeni USR Ovidiu Paraschivescu, Emanuel Dobrinoiu și Marius Stoianovici au reușit prin eforturi proprii să promoveze acest concurs și să contribuie la înscrierea a 27 de dosare de candidaturi pentru acest post important.
Ce urmează în procesul de selecție?
• Se așteaptă lista lungă a candidaților, care urmează să fie primită în zilele următoare. Din această listă se vor propune candidații pentru lista scurtă.
• Comisia de concurs va evalua candidații de pe lista lungă, stabilind un punctaj și o ordine pentru propunerea finală de listă scurtă.
• Consiliul Județean va vota lista cu viitorii membri ai Consiliului de Administrație.
„Imaginați-vă câți candidați am fi avut dacă toate partidele din Brașov (PNL, PSD, etc.) și ministrul Adrian Veștea ar fi promovat acest concurs peste tot. Noi, consilierii USR Brașov, am făcut ce am știut și avem astăzi 27 de dosare. Sperăm la o evaluare corectă, nu la jocuri politice cu liste servite. Continuăm și cu alte concursuri din administrație”, a declarat consilierul județean Ovidiu Paraschivescu.
27 de dosare de candidatură pentru viitorul CA al Aeroportului Brașov
Deși sunt necesari 200 km: Ședință de Guvern la Brașov pentru 5 km de autostradă
Guvernul României s-a reunit la Casa Armatei din Brașov într-o ședință extraordinară desfășurată pe 14 mai. A fost prima ședință a Guvernului la Brașov după 102 de ani, marcată de aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru un lot de autostradă de aproximativ 5 kilometri, între Cristian și Codlea. Membrii guvernului s-au deplasat de la București cu un avion al MApN care a aterizat la Ghimbav, evitând astfel traficul de coșmar de pe valea Prahovei.
Decizia vine în contextul unei nevoi reale de modernizare a infrastructurii rutiere din regiunea Brașovului. Lotul de autostradă Cristian-Codlea, cu o lungime de 5,18 kilometri, va fi o continuare a sectorului existent de autostradă Râșnov-Cristian, inaugurat în 2020. Valoarea totală a proiectului se ridică la aproape 880 de milioane de lei, iar durata de execuție este estimată la 24 de luni. Finanțarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, inclusiv Programul Transport 2021-2027, și din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestui lot de autostradă, evidențiind contribuția sa la dezvoltarea infrastructurii rutiere regionale și naționale. De asemenea, s-a pus accent pe progresul înregistrat în proiectele autostrăzilor care traversează județul Brașov:
• Comarnic – Brașov: Sectorul Râșnov – Cristian, de 6 kilometri, este deja în exploatare, iar pentru sectorul Cristian – Codlea au fost aprobați indicatorii tehnico-economici în ședința de Guvern. Pentru sectorul Ploiești – Brașov, se estimează predarea Studiului de Fezabilitate în toamnă, iar sursele de finanțare sunt în curs de identificare. Nu se cunoaște o dată pentru finalizarea lucrărilor.
• Sibiu – Făgăraș: Proiectul este în curs de desfășurare, iar sectorul de autostradă este programat să fie inaugurat în 2027. Aproape 20 de kilometri din acest lot sunt în județul Brașov.
• Făgăraș – Brașov: Proiectul tehnic urmează să fie recepționat în acest an, iar lucrările sunt estimate a se finaliza în 2028.
• Brașov – Bacău: Licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate este în curs, iar semnarea contractului este iminentă. Nu există încă o estimare privind data finalizării acestei autostrăzi.
Aceste proiecte de infrastructură rutieră vor avea un impact semnificativ asupra conectivității regionale și naționale, contribuind la dezvoltarea economică și socială a județului Brașov și a regiunilor învecinate.
Ținut de basm: Cele mai frumoase legende ale satelor brașovene
l Eroi şi zâne, uriaşi şi crai de legendă au dat numele apelor, munţilor şi satelor din Ţara Bârsei şi din Ţara Făgăraşului, cele două ţinuturi de basm din inima României
Munţii, văile, apele precum și așezările din Ţara Bârsei sau Țara Făgărașului poartă nume de legendă. La baza acestor denumiri populare stau plăsmuiri ale oamenilor care au trăit odinioară prin aceste locuri. Cele mai multe şi mai frumoase legende s-au născut la sat.
Oamenii din judeţul Braşov au ţesut poveşti cu zmei şi sfinţi, zâne bune, regi, balauri, dar și ţărani isteți şi luptători neînfricaţi. Legendele s-au transmis din generaţie în generaţie şi au ajuns şi la noi. Deşi nu sunt reunite într-o culegere de folclor, aceste povești sunt vii şi continuă să ne încânte atunci când le auzim de la bătrânii satelor.
Apa Bârsei, nume de legendă istorică
Ţara Bârsei este un tărâm al legendelor geografice. Fiecare formă de relief poartă nume primite cu sute de ani în urmă. Culegătorii de folclor, istoricii, geografii au încercat să afle de unde au venit aceste nume. Mai toate sunt veritabile mesaje purtătoare de informaţii referitoare la locurile respective.
Marele lingvist Iorgu Iordan arăta că „toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă, unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări şi fapte mai mult ori mai puţin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular“.
Pornind în căutarea acestor legende toponimice, trebuie să începem cu Bârsa, râul care a dat numele depresiunii cu acelaşi nume. Dimitrie Bolintineanu a inclus în „Legendele Istorice“ o poezie numită „Apa Bârsei“, în care descrie bătălia domnitorului Radu Şerban împotriva ungurilor conduşi de generalul Basta. Domnul Ţării Româneşti a intrat în Transilvania cu o armată de 10.000 de oameni şi l-a înfrânt pe principele maghiar transilvan Moise Szekely, sprijinit de Poarta Otomană. Lângă Braşov, în 1603, apa Bârsei s-a înroşit de sângele duşmanilor: „Secheli se-abate. Zilele-i se curmă, Patru mii de nobili în mormânt îl urmă“. Însă, de unde vine numele apei nu se ştie. Cert e că Bârsa a dat numele depresiunii, numită în Evul Mediu Burzeland. Şi tot de la numele apei a derivat termenul bârsan (bârsană), adică lână lungă şi aspră. Pesemne, prin aceste locuri, păstorii mânau turme de oi ţurcane.
Făgăraș vine „de la fagul ocrotitor”
Unii istorici spun că Făgăraş vine de la cuvântul fogor, care înseamnă potârniche. În secolul XVIII circula o glumă cum că numele vine din expresia maghiară fa-garas care înseamnă ban din lemn. Pentru că în acele vremuri, muncitorii primeau nişte răvaşe din lemn pentru munca prestată la Cetatea Făgăraşului, pe care le schimbau apoi în bani. Numele ar fi astfel cu rădăcini în limba maghiară. Însă Nicolae Iorga dezminte asta și susţine că numele vine „de la fagul ocrotitor”. Din care s-a făcut Făgăraş.
Povestea satelor Sâmbăta şi a satului de sub copac
În mitologia românească, apa Sâmbetei izvorăşte dintre rădăcinile unui brad, cel din care a fost făcută lumea, şi înconjoară Pământul de 7 sau 9 ori, după care se varsă în Iad, clocotind. În Ţara Făgăraşului circulă o legendă care explică cum au primit aceste denumiri localităţile Sâmbăta de Sus şi Sâmbăta de Jos.
Pe locul unde e acum Lacul Vlăgărestilor, fusese în vechime un mănunchi de case. Localnicii nu credeau în nimic, nu posteau şi râdeau de singura familie credincioasă din sătucul fără nume. Într-o seară de iarnă, doi străini le-au bătut la uşă acestor credincioşi care chemaseră întreg satul la petrecere. Au fost primiţi în casă şi omeniţi. Pe la miezul nopţii, o fată le-a atras atenţia tuturor că necunoscuţii nu par a fi oameni, deoarece au picioarele ca de gâscă şi mâinile roşii. Lumea s-a speriat. Un străin a bătut cu toiagul în podea şi casa a început să se scufunde. Apa a început să înghită satul. Numai familia de credincioşi a scăpat, ei fiind cei care au întemeiat Sâmbăta de Sus. Mai târziu, nişte păstori s-au stabilit şi ei pe aceste meleaguri, dând sătucului lor numele de Sâmbăta de Jos, ca să-l deosebească de celălalt.
Localnicii spun că şi acum, dacă te duci noaptea la lac, se mai aud gemetele păcătoşilor şi se mai văd bârnele caselor scufundate în lac. Copăcel este numele unui alt sat de la poalele Făgăraşului. Toponimul este de origine dacică, dar legenda spune că numele Copăcel vine de la Dumnezeu, pe când călătorea prin Ţara Făgăraşului. El s-a aşezat sub un copac să se odihnească, iar înaintea Lui au îngenuncheat câţiva păstori care L-au rugat să le facă şi lor un sat. Dumnezeu le-a dat chiar locul de sub copac.
Legendele Branului
Legenda spune că denumirea comunei Bran vine de la un bătrân pe care-l chema Bran şi care, având mai mulţi fii şi fiice, le-a dăruit spre stăpânire câte unul din cele 14 sate şi cătune de astăzi: Şimon, Poarta, Sohodol, Predeluţ, Moieciul de Jos, Cheia, Moieciul de Sus, Zbârcioara, Peştera, Măgura, Drumul Carului, Şirnea, Fundata şi Fundăţica.
De Bran e legată însă şi legenda Stâncii lui Dietrich. Se spune că piatra de temelie a castelului a fost pusă de către un cavaler teuton, pe nume Dietrich. Stânca pe care se ridica, iniţial, castelul a preluat numele cavalerului, fiind cunoscută şi acum ca „Dietrichstein“. Mai apoi, saşii din Ţara Bârsei au reconstruit fortificaţia, care astăzi este Castelul Bran.
Dracula, faimoasa legendă a vampirului din Carpaţi, are obârşii tot prin zona Branului. Vlad Ţepeş, pentru a impune ordine în ţară, a recurs la metode brutale, extrem de sângeroase, de pedepsire a fărădelegilor. Fiindcă obişnuia să-i tragă în ţeapă pe infractori şi duşmani, negustorii de la Braşov, care intraseră în conflict cu domnitorul, i-au pus în spate şi alte fapte abominabile, cum că se hrănea cu carnea şi sângele inamicilor. Poveștile au ajuns la urechile scriitorului irlandez Bram Stocker, care astfel a creat celebrul personaj Dracula.
Numele satului Şirnea vine şi el de la un personaj celebru în zonă. Se spune că pe-aici ar fi trăit haiducul Şirneanu. După ce a venit de hac boierilor lacomi, a hotărât să se stabilească în micuţa localitate împreună cu luptătorii lui. Astfel, satul a preluat numele legendarului haiduc.
Breaza, satul lui Negru Vodă
Fondatorul Ţării Româneşti ar fi fost, conform legendei, Radu Negru. Acest personaj de poveste, neidentificat încă de istorici sau confundat cu domnitorii munteni, ar fi fost originar din Ţara Făgăraşului sau, după alte teorii, Ţara Bârsei. În orice caz, Radu Negru Vodă, după cum spun poveştile din popor, a traversat Carpaţii, încercând să scape de ofensiva ungurilor şi a catolicismului. Stabilindu-şi cetatea de scaun la Câmpulung, a pus astfel bazele statului medieval de la sud de Carpaţi, între anii 1211 şi 1226. După ce i-a alungat pe tătari, „Negru-Vodă a început să aşeze lucrurile în ţară, a făcut cetăţi, mănăstiri, sate şi oraşe pe la toate poalele munţilor şi pe văile râurilor“, spune legenda.
În judeţul Argeş există mănăstirea Cetăţuia lui Negru-Vodă, dar în judeţul Braşov, domnitorul are un sat întreg: Breaza din Ţara Făgăraşului. Despre cetatea din Breaza se spune că ar fi fost locuită de Negru Vodă, în jurul anului 1280. Aici există o fântână care n-a avut însă niciodată apă, ci doar nişte scări prin care se intră în tuneluri despre care nu se ştie unde duc. Se spune din bătrâni că atunci când Negru Vodă a plecat definitiv din cetatea sa de la Breaza a fost mare jale, iar sătenii i-au compus un cântec de rămas bun. Balada a supravieţuit până în zilele noastre. Voievodul s-a despărţit de localnici în locul numit şi acum „La Rugă“.
Craii uriaşi din Crihalma
Pe locul unde acum e satul Crihalma, trăiau cândva un crai şi o crăiasă uriaşi, care aveau două fete neascultătoare. Într-o zi au aruncat în Olt un om cu boii lui. Atunci părinţii fetelor, care le spuseseră că nu au voie să se joace cu oamenii, le-au alungat de supărare. Supărate, cele două fete au dat cu piciorul în Dealul Craiului şi aşa s-a născut Valea Craiului. Au luat în spate cetatea părinţilor de pe Dealul Craiului şi au fugit prin furtuna ce se dezlănţuise până în dealul Cahalmului (Rupea). După o vreme, obosind, au lăsat cetatea pe deal şi au murit îngropate sub cetate. Crăiasa a plâns mult şi din lacrimile ei s-a născut Fântâniţa Doamnei, care curge şi formează Valea Crăiţei. Crăiţa se crede că a fost înmormântată în dealul de lângă Gruiul Craiului, numit Dealul Crăiţei. Bătrânii au convingerea că această legendă este adevărată, datorită denumirilor ce au rămas peste timp: Dealul Crăiţei, Valea Crăiţei, Gruiul lui Crai şi altele.
Frumoasă este şi legenda satului Paloş, a cărui denumire ar veni de la un prinţ care este înmormântat aici cu tot cu paloşul său. Satul Mândra există, conform legendei, din 1241. Se spune că o ceată de luptători străini au poposit în comunitatea de aici, care nu avea nume pe atunci. Unul dintre străini a zis că vrea să lupte cu un bărbat, iar după numele cîştigătorului va fi numit satul. Un localnic pe nume Mândruţ şi-a încercat puterile şi l-a învins pe străin. De atunci localitatea se numeşte Mândra, adică satul lui Mândruţ.
Drăguş, satul zmeilor
În Ţara Făgăraşului sunt multe alte sate, fiecare cu legenda lui. Viştea de Sus şi-ar trage numele de la ciobăniţa Vişta, care s-a aşezat cu familia în această zonă în care a descoperit pajişti bune pentru mioarele ei. Satul Bucium e aşezat pe fosta moşie a baronului Urs de Marginea. Conform legendei, numele satului vine de la buciumele lângă care s-a stabilit baronul. Buciume erau stivele înalte de lemne de mesteacăn. Bătrânii mai povestesc şi că, în timpul Primului Război Mondial, când satul era ocupat de armatele germane, o femeie care venea de la câmp le-a spus unor oameni: „Uite, măi, vine armata română!”. Santinela germană s-a uitat într-acolo şi văzând buciumele a crezut că sunt ostaşi români, a fugit în sat, a anunţat comandamentul german şi într-o oră au părăsit satul.
Denumirea satului Comăna ar fi fost dată de Coman cel Bătrân, descălecătorul. Acest întemeietor al aşezării a bătut cu toiagul în pământ şi de acolo a izvorât apă. Apoi s-a aşezat aici, împreună cu ai lui.
În vatra satului Berivoi există un stejar vechi de 300 de ani pe care nici 10 feciori nu-l cuprind. Legenda acestui stejar, aşa cum o povestesc bătrânii satului, spune că, demult, pe-aici trăia un colonel, care avea patru copii. Într-o dimineaţă a văzut că ân grădina lui s-a prins un puiet de stejar. L-a îngrijit, iar urmaşii lui au făcut la fel şi astfel copacul a crescut mare şi frumos supravieţuind până în zilele noastre.
Satul Drăguş este supranumit Satul Zmeilor, pentru că localnicii erau mari povestitori. Imaginaţia lor crea noi şi noi legende cu draci, zmei şi balauri, aşa că saşii i-au spus Drăguşului Drackendorf, adică satul zmeilor.
Un sat numit Tarla Lungă
Originea numelui Tărlungeni provine de la râul Tărlung, care traversează comuna. Legenda spune că oamenii şi-au făcut case răsfirate la distanţe mari unele de altele, pe o fâşie lungă de pământ, de-a lungul apei. Astfel, i-au zis aşezării Tarla Lungă, care cu timpul s-a transformat în Tărlungeni. Despre râul cu acelaşi nume, se povesteşte că izvorăşte din lacrimile unei femei care-şi căuta bărbatul prin Valea Dracului. Fiind furtună, un fulger a lovit-o şi a transformat-o în stană de piatră. Ciobanul, observând că stânca seamănă cu nevasta lui, A început să cânte a jale din fluier. Imediat au început să curgă lacrimi din piatră şi să se formeze un râu care curge şi astăzi fiindcă femeii şi astăzi îi e dor de bărbatul ei.
Hărman se numeşte în germană Honigberg (munte de miere). Dar nu s-au găsit dovezi că pe-aici s-a practicat albinăritul. Istoricii spun că Honigsberg era şi numele unei localităţi lângă Aachen, deci numele putea fi adus de coloniştii germani. Dar legenda românească spune că Petru Hărman, conducător de oşti din Moldova lui Ştefan Cel Mare, aflându-se cu armata sa în Ţara Bârsei, şi-a aşezat tabăra pe dealul Lempeş. Localnicii l-au stimat pe acest viteaz şi în cinstea lui, au localizat zona în care se stabilise după numele acestuia.
Povestea Domnului de Rouă de la Homorod
Homorodul are şi el o legendă întemeietoare. În secolul XII, în vremea regelui Geza al II-lea, au venit pe-aici nişte germani din Flandra. Legenda spune că s-ar fi stabilit pe o colină din apropierea satului Homorod de astăzi, care se numea pe atunci Petersdorf, după sfântul care era patronul bisericii.
Peste un secol, după invazia tătarilor, din motive de siguranţă sau pentru că sursa de apă era prea departe, sătenii s-au mutat în josul dealului (ham) pe care l-au defrişat (roden), de unde şi numele localităţii: Hamerodia. Unele legende româneşti localizează în Homorod una dintre cetăţile Domnului de Rouă, un misterios voievod român despre care se spunea că ieşea din palatul lui de la munte numai noaptea. Într-o zi, însă, l-a prins dimineaţa pe afară, căutându-şi aleasa inimii, şi razele soarelui l-au atins. Domnul de Rouă s-a topit ca ceara.
Sânpetrul istoric are legende cu uriaşi
Sânpetrul istoric are legende cu uriaşi care şi-ar fi uscat pantalonii pe muntele din apropiere, lăsând urme ce se văd şi azi dinspre Şapte Sate. Pe vremea luptelor cu turcii, localnicii au rămas fără muniţie. O femeie însă şi-a smuls acul de la maramă, a încărcat flinta cu el şi l-a împuşcat pe paşă. Rămaşi fără conducător, turcii au bătut în retragere.
O altă legendă spune că Cetatea Rupea s-a ridicat în timp, din pietrele aduse de miri. Conform tradiţiei locale, tinerii trebuiau să pună o piatră la construirea cetăţii ca să aibă casă de piatră.
Zizin-Craiul, tatăl lui Buzău
A fost odată ca niciodată, în ţara unde împărat era Zizin-Craiul, o femeie sărmană care însă născu un băiat frumos cu părul de aur. Vestea despre copil ajunse la Zizin-Craiul care porunci ca acest prunc să-i fie adus la curte. Femeia n-a vrut, dar copilul a vorbit: „Ia-mă, Măria ta!”. Zizin-Craiul l-a luat împreună cu mama lui la palatul său, ce era înconjurat din toate părţile de munţi înalţi. Copilul creştea văzând cu ochii, devenind şi mai frumos, mai voinic şi mai chipeş, însă, în acelaşi timp, firea copilului se schimbă, devenind mai gânditor şi închis la suflet. De aceea, împăratul şi împărăteasa i-au dat numele Buzău, adică cel de neînţeles şi tulbure.
(P) Poate te întrebi cine e PPC
Poate ai observat că identitatea vizuală a furnizorului tău de energie s-a schimbat. Cei doi furnizori parte din grupul PPC, PPC Energie și PPC Energie Muntenia au acum un nou logo, care apare acum peste tot, de la facturi la site și aplicație, precum și în magazine.
Dacă te întrebi cum poti intra în contact cu PPC, ei bine, există www.ppcenergy.ro, precum și noua aplicație my PPC, unde ai acces la tot felul de informații și funcționalități utile. Cu aplicația my PPC, poți gestiona totul într-un mod simplu și eficient. Poți verifica balanța facturilor tale, poți primi și plăti facturile de energie electrică sau gaze naturale cu doar câteva atingeri pe ecranul telefonului tău. Ai nevoie să înregistrezi indexul? Ei bine, poți face asta rapid și fără bătăi de cap direct din aplicație.
Poti activa aplicatia my PPC cu ușurință fie online, la adresa https://myppc.ppcenergy.ro/, fie prin descărcarea aplicației pentru telefonul mobil în mod gratuit, de pe App Store, Google Play sau Huawei App Gallery.
Serviciile de furnizare ale PPC Energie și PPC Energie Muntenia nu sunt influențate de schimbarea de identitate vizuală și adoptarea noii mărci. Tarifele și condițiile contractuale rămân neschimbate, iar magazinele vor funcționa conform programului obișnuit, fără modificări în operațiuni. Dacă preferi să interacționezi față în față, magazinul PPC din Brașov, b-dul Grivitei, nr. 50 C, parter, este acolo pentru tine, cu consultanți gata să te ajute.
Dacă ai nevoie de ajutor sau informații suplimentare, un consultant PPC Energie Muntenia sau PPC Energie, este la un telefon distanță. Apelând 021.9977 (cu tarif normal, apelabil din România și din străinătate) în timpul programului, respectiv L-V: 8:00 – 20:00 (cu excepția sărbătorilor legale) poți afla informații despre facturi și sold, despre contract, pot fi activate servicii precum factura electronică și altele.
În ceea ce privește plățile, sunt o mulțime de modalități comode disponibile – online, prin direct debit sau transfer bancar, și chiar din aplicație. Și pentru cei care preferă plata în numerar, există automate de plată în diverse magazine, inclusiv PPC Energie și alte magazine mari.
Cu o bază de clienți formată din aproximativ 3 milioane de consumatori rezidențiali, companii și instituții, PPC Energie și PPC Energie Muntenia sunt cele mai importante companii de furnizare a energiei electrice din România.
Prin intermediul rețelei de 81 de magazine moderne, companiile răspund nevoilor consumatorului de astăzi, preocupat de economisirea energiei: eficiență și sustenabilitate. Portofoliul nostru cuprinde astfel și produse și servicii cu valoare adăugată care le oferă clienților confort și siguranță.
Unde ieșim
Joi, 16 mai, ora 18.00, Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania- Instalaţie performativă „ORICE MOARTE E O POARTĂ”, o invitație de a căuta în moarte sensul vieţii. Intrarea liberă, număr limitat de participanți pe bază de rezervare
Joi, 16 mai, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Grădinile groazei”, de Daniel Call
Joi, 16 mai, ora 19.00, Filarmonica Brașov, Concert simfonic aniversar cu Paul Meyer (dirijor), Pablo Barragán (solist-clarinet) și orchestra Filarmonicii
Vineri, 17 mai, ora 18.30, Opera Brașov, „Voci de primăvară”, recital susținut de Cvintetul vocal ANATOLY
Vineri, 17 mai, ora 18.00, Centrul Multicultural al Universității Transilvania- – Instalaţie performativă „ORICE MOARTE E O POARTĂ”, o invitație de a căuta în moarte sensul vieţii. Intrarea liberă, număr limitat de participanți pe bază de rezervare
Vineri, 17 mai, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Omul Zilei”, după Victor Eftimiu
Vineri, 17 mai, ora 20.00, Centrul Cultural Apollonia, Apollonia Jazz Series, cu trupa de jazz 7th SENSE
Vineri, 17 mai, ora 21.00, Kruhnen Musik Hall, concert aniversar -„În sfârșit”- Vlad Dobrescu
Sâmbătă, 18 mai, ora 18.00, Opera Brașov, „This is my song” – concert extraordinar cu muzică de film
Sâmbătă, 18 mai, ora 17.00 și 19.00, Centrul Multicultural al Universității Transilvania – Instalaţie performativă „ORICE MOARTE E O POARTĂ”, o invitație de a căuta în moarte sensul vieţii. Intrarea liberă, număr limitat de participanți pe bază de rezervare
Sâmbătă, 18 mai, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Fanteziile sexuale ale soţului meu aproape că m-au înnebunit”, John Tobias
Sâmbătă, 18 mai, ora 20.00, Centrul Cultural Reduta, „Niște Oameni” – Stand-up Comedy cu Mirică, Luiza, Mitran și Virgil
Sâmbătă, 18 mai, ora 19,00, club Rockstadt, concert al trupei ,,Dirty Shirt”
Duminică, 19 mai, ora 18.00, Centrul Multicultural al Universității Transilvania – Instalaţie performativă „ORICE MOARTE E O POARTĂ”, o invitație de a căuta în moarte sensul vieţii. Intrarea liberă, număr limitat de participanți pe bază de rezervare
Duminică, 129 mai, ora 19.00, Teatrul „Sică Alexandrescu”, spectacolul cu piesa „Portugalia”, de Zoltan Egressy
9 sfaturi pentru o grădină mai frumoasă
Grădinarii mai experimentați ştiu că este nevoie de câteva mici trucuri pentru a avea legume gustoase şi flori frumoase. O parte din aceste secrete de grădinărit sunt adevărate reguli în rândul celor care îşi doresc să aibă rezultate sigure şi plante sănătoase.Este vorba de soluţii practice, uşor de aplicat şi a căror testare nu implică nici un risc.
1. Păstraţi cojile de banane şi uscaţi-le la soare. Mărunţite şi plantate la baza plantelor de tomate vor ajuta la creşterea şi la dezvoltarea roşiilor suculente.
2. Aşezaţi pagini de ziar în jurul plantelor, apoi acoperiţi cu pământ sau cu mulci. În aşa fel, buruienile nu vă vor mai invada grădina, iar florile şi legumele vor creşte mai viguroase.
3. Cojile de usturoi şi de ceapă, acoperite cu apă şi puse într-un borcan trebuie lăsate timp de o săptămână, după care concentratul obţinut se stropeşte în locuri expuse invaziilor de afide (păduchi) sau păianjeni. Efectul va fi de eliminare a acestor dăunători.
4. Pentru a scăpa de melci, grădinarii spun că este util să puneţi în locurile unde aveţi probleme un vas mai mare, umplut cu bere. Moluştele se vor îneca în lichid, fiind nevoie doar ca a doua zi, de dimineaţă, să aruncaţi conţinutul bolurilor.
5. Pentru a avea varză sănătoasă, presăraţi scorţişoară deasupra plantei tinere pentru a „speria” viermii care adoră să devoreze frunzele fragede.
6. Uneltele de grădină „lustruite” cu ceară folosită la curăţarea maşinilor vor fi mai uşor de curăţat de pământ.
7. Întotdeauna începeţi amenajarea unei grădini cu o schiţă pe hârtie în care să planificaţi împărţirea parcelelor. Plantele mai înalte se pun mai în spate, în timp ce „piticele” ar trebui să aibă locuri rezervate pe straturile din faţă.
8. Solul este cel mai important element care vă poate asigura bogăţia grădini. O analiza de sol este recomandată chiar şi grădinarilor amatori, fiind o metodă ideală pentru a investi ulterior în diferite îngrăşăminte speciale care vor completa „lipsurile”.
9. Un insecticid uşor de preparat poate fi cel în care se amestecă două linguride săpun lichid cu 3,5 litri de apă. Soluţia este bună mai ales pentru a înlătura afidele.
Bancul zilei
Ion și Gheo cară cu greu un frigider pe scări.
– Gheo, am o veste bună și una rea.
– Zi-o pe-a bună.
– Am ajus la etajul 12.
– Și care e vestea rea?
– Am greșit blocul.
O carte pe zi
Pastă de fasole dulce, de Durian SUKEGAWA
Bestseller internațional, tradus în 23 de limbi, „Pastă de fasole dulce” a fost adaptat de Naomi Kawase într- un film nominalizat la Un Certain Regard, la Festivalul de Film de la Cannes, în 2015. Roman câștigător al Le Prix des Lecteurs du Livre de Poche. O poveste fermecătoare despre prietenie, iubire și singurătate în Japonia contemporană.
Rețeta zilei
Tochitură muntenească
O tochitură muntenească se face din din organe de porc: rinichi, splină, ficat, inimă. Se adăugă felii de cârnați de casă și condimente: foi de dafin, piper, oregano, ceapă tocată fideluță în fire subțiri care aproape că se topesc atunci când sunt lăsate să fiarbă la foc mocnit. Mai către sfârșit se adaugă vin roșu și puțină brânză de burduf, care să lege sosul și să-i dea o consistență cremoasă. Separat se face o mămăligă potrivit de tare, care se va pune în farfurie, alături de tochitură și câteva linguri de brânză de burduf. Poate și un ou ochi.
S-a întâmplat la 16 mai
1703 – A murit Charles Perrault, povestitor, dramaturg, traducător francez (n. 1628). A scris nemuritoarele povești Cenușăreasa, Motanul încălțat sau Frumoasa din pădurea adormită
1812 – S-a semnat la București Tratatul de Pace ruso-turc, în urma căruia Basarabia a fost anexată Imperiului rus
1929 – S-au decernat primele premii Oscar (sau Premiile Academiei) la Hollywood
1954 – S-a stins din viaţă, la Jilava, monseniorul Vladimir Ghika, deţinut politic in timpul regimului comunist din România (n. 1873)
1980 – Scriitorul Marin Preda a murit subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia (n. 5 august 1922)
1990 – A luat fiinţă prima societate pe acţiuni din România, după Revoluţia din decembrie 1989
1997 – Actorul de comedie Puiu Călinescu (n. 21 iunie 1920) a încetat din viață în urma unui stop cardiac