Maria, copilul născut printr-o minune

Sfânta Fecioară Maria a fost singurul copil al drepţilor Ioachim şi Ana din Ierusalim. Naşterea Ei este datată între anii 19 şi 22 î.H. Această sărbătoare este prăznuită ân Răsărit din secolul al V-lea, iar ân Occident a fost introdusă în secolul al VII-lea, în timpul Papei Serghie I, generalizarea ei având loc însă mai târziu, în secolul al IX-lea.
Se spune că părinţii Mariei, Ioachim şi Ana, oameni în vârstă, s-au rugat mult lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc. Ei I-au făgăduit că, dacă vor avea un copil, îl vor închina Lui. Minunea s-a produs şi, pe 8 septembrie, a venit pe lume Maria, cea care va fi venerată pentru modestia, credinţa ei şi, mai ales, pentru că a fost cea aleasă să-l nască pe Mântuitor. Cum a fost cu putinţă ca nişte oameni care nu au reuşit să aibă copii la tinereţe să aibă un copil la bătrâneţe? Prin voia lui Dumnezeu, e singurul răspuns ce se poate da.

Începutul istoriei mântuirii noastre

Şi când Maria a împlinit trei ani părinţii au dus-o la Templu, aşa cum promiseseră. Iar Maria a rămas în încăperile tăinuite ale Templului până la vârsta de 12 ani şi nimeni nu se mira de înclinarea ei la rugăciune şi poate nici de faptul că vorbea cu îngerii. Şi aşa a crescut Maria, până la vârsta la care tot îngerul Gavriil i-a vestit misiunea pentru care a fost aleasă de Dumnezeu, aceea de a-L naşte pe Fiul Său, Mântuitorul lumii.
Naşterea Sf. Fecioare Maria este începutul istoriei mântuirii noastre, de aceea, la 8 septembrie, toţi creştinii se bucură şi sărbătoresc. Iar a doua mare bucurie este dată de credinţa şi speranţa noastră că Maica Domnului ne ocroteşte de acolo, din împărăţia cerurilor, unde se roagă Fiului ei, Iisus Hristos, pentru noi, oamenii.

Ziua mamelor

De Ziua Naşterii Sfintei Fecioare Maria, mamele care vor să li se împlinească o dorinţă legată de copiii lor este bine să se închine la o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, apoi să împartă dulciuri copiilor săraci. La fel sunt îndemnate să facă şi gravidele care vor să aibă o naştere uşoară. Cu mult timp în urmă, se spunea despre femeile care nu puteau avea copii că au greşit, iar Dumnezeu şi-a întors faţa de la ele. Pentru a fi totuşi binecuvântate cu copii, ele ţineau toate posturile din an, dădeau acatiste şi lumânări bisericilor. Nelucrând în ziua de vineri puteau fi ajutate de către Sfânta Vineri. Dacă tot nu li se împlinea dorinţa, se recurgea uneori la descântece şi farmece. De cele mai multe ori se rostea un descântec deasupra unui pahar plin cu rachiu, vin sau borş, din care nu a gustat nimeni. Apoi se bea de trei ori, fără să fi mâncat înainte. În alte cazuri, se preparau băuturi din ierburi de leac (trandafir alb, usturoi, liliac alb, romaniţă) fierte în vin sau în miere. Se culeg flori şi se pun la icoana Fecioarei, acestea fiind considerate bune de leac.

În această zi candela trebuie să ardă neîncetat

Există multe obiceiuri şi tradiţii care se desfăşoară în această zi. Creştinii sînt îndemnaţi să facă pelerinaje la mănăstiri, însă nu sunt ocolite nici celelalte lăcaşe de cult. O parte din cei care merg în pelerinaj la mănăstire înconjoară lăcaşul de cult în genunchi şi coate.

Potrivit tradiţiei, naşterea Prea Sfintei Fecioare, mama lui Iisus Hristos, încheie o perioadă bine definită, marcînd în calendarul arhaic sfîrşitul verii. De asemenea, aceasta este şi ziua cînd rîndunelele pleacă spre ţările calde, iar ţăranii culeg ultimele plante şi fructe de leac, bat nucii, pentru ca la anul să facă rod, începerea culesului viilor, semănatul grîului, orzului şi secarei, jupuirea cojii de pe ulmi pentru a fi folosită primăvara la legatul viţei-de-vie. Tot în preajma acestei sărbători, românii nu aprind focul în vatră, timp de două zile, pentru că se crede că acest lucru este aducător de ghinion şi boală.

În alte zone, femeile care îşi doresc să aibă copii trebuie să meargă în această zi la biserică, să se roage în faţa icoanei Născătoarei de Dumnezeu. Acelaşi lucru trebuie să-l facă şi femeile însărcinate pentru ca Maica Domnului să le ajute să nască uşor. În fiecare casă de creştini trebuie să existe icoana Maicii Domnului, iar în această zi candela trebuie să ardă neîncetat.

Fecioara Maria, ocrotitoarea Braşovului

În 2010, anul în care am sărbătorit 775 de ani de la atestarea documentară a Braşovului, Sfântul sinod a aprobat cererea braşovenilor de a consacra oraşul nostru Maicii Domnului. La praznicul Naşterii Maicii Domnului, din 8 septembrie 2010, a fost oficiată o Liturghie arhierească, de către un sobor de preoţi, în frunte cu Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, în Biserica Sf. Treime, de Pe Tocile. În cadrul acelei slujbe a fost binecuvântată şi intrarea Braşovului sub ocrotirea Maicii Domnului. PS Andrei a spus, în predica sa, că „Maica Domnului ne ocroteşte pe toţi în egală măsură”, dar că înţelege nevoia consacrării acestui fapt. „De astăzi Maica Domnului este declarată oficial ocrotitoarea Braşovului şi a tuturor celor care cred în Fiul ei, Iisus Hristos, şi a celor care se închină icoanei ei”, a spus cu acea ocazie Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul.

 Cei ce lucrează în această zi vor avea mare pagubă în casă

În tradiţia populară s-au moştenit o mulţime de obiceiuri şi datini care, în unele părţi ale ţării, încă mai sunt respectate. Bărbaţii n-au voie să poarte pălărie în această zi. De fapt, de-acum încolo, pălăria se pune în cui, şi se foloseşte căciula. De aici şi spusa: „O trecut Sântămărie, leapădă a pălărie!“. Tot azi, se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii. După această zi, nu se mai seamănă grâu. Oamenii trebuie să deschidă uşa când încă e întuneric, căci, de găseşte Maica Domnului deschis, intră şi lasă noroc. Românii nu aprind focul în vatră, timp de două zile, acest lucru fiind aducător de ghinion şi boală. Şi pe 9 septembrie e sărbătoare, sunt prăznuiţi părinţii Maicii Domnului, sfinţii Ioachim şi Ana. Nu trebuie să lucrăm sub niciun chip, fiindcă e rău de arsuri şi pentru mame, şi pentru copiii lor. Nu se găteşte, oala cu mâncare aflată pe foc în aceste zile se va vărsa şi va provoca arsuri copiilor. Din bătrâni, se ştie că aceia care nu vor ţine aceste zile şi vor lucra vor avea parte de izbituri, de lovituri, de dureri circulare în jurul capului şi vor avea mare pagubă în casă.

Taina numelui Maria

„Apoi Ana, rămânând însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor şi Doamna întregii lumi. Încă şi altă taină ascunde în sine numele de Maria“, spunea în predica sa părintele Cleopa. Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari şi renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera „M“ arată pe „Mariam“, sora lui Moise şi a lui Aaron. Litera „A“ este Avigheia, femeia lui Nova. Litera „R“ este Rahila, soţia lui Iacob. Litera „I“ este Iudit, văduva cea sfântă; litera „A“ este Ana, femeia lui Elcana.