l Contra-argumentele fostei administrații și mobilizarea civică

Toamna debutează la Brașov sub semnul unei confruntări majore între societatea civilă, actuala administrație locală și reprezentanții opoziției, având în centru viziunea de dezvoltare urbanistică și gestionarea spațiilor verzi. Săptămâna trecută a marcat o premieră în materie de mobilizare publică: peste 1.000 de brașoveni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de construire a unei parcări subterane în Parcul Central „Nicolae Titulescu”, în timp ce alte peste 2.000 de persoane au participat la Parada Bicicletelor, cerând extinderea infrastructurii pentru transportul alternativ.

În replică la deciziile Consiliului Local și la pozițiile exprimate de primarul George Scripcaru, fostul edil Allen Coliban a adus în atenția publicului date tehnice din masterplanul de mobilitate și studiile de oportunitate realizate în perioada mandatului său, demontând totodată o serie de acuzații lansate în spațiul public pe marginea acestui subiect.

Cifrele reale ale mobilității urbane: ce spune studiul din 2022

Dezbaterea privind deficitul de spații pentru autoturisme este susținută de datele din studiul de fundamentare elaborat în urmă cu patru ani de companiile VEGACOMP Consulting și Civitta. Radiografia parcului auto și a infrastructurii arată că Brașovul dispune de 89.918 locuri de parcare oficiale (67.529 publice și 22.389 private), la care se adaugă alte 2.222 de locuri neamenajate dar utilizate în mod curent.

Având în vedere un parc auto de aproape 95.000 de mașini înmatriculate, necesarul teoretic pentru acoperirea tuturor destinațiilor zilnice (domiciliu, loc de muncă, cumpărături sau agrement) ar fi de 1,8 locuri per autovehicul.

Deși orașul ocupă un loc fruntaș la nivel național în privința numărului total de spații raportat la populație, eficiența financiară este redusă considerabil: un loc de parcare aduce în medie 117 lei pe an la bugetul local, de aproape cinci ori mai puțin decât în Cluj-Napoca.

Analiza subliniază că măsurile eficiente aplicate în marile orașe europene presupun scoaterea treptată a mașinilor de pe carosabilul central și împingerea lor spre zone periferice sau noduri de intermodalitate.

Cartierele cu cel mai mare deficit de locuri pentru reședință rămân Tractorul-Constructorilor, Bartolomeu Nord, Griviței, Saturn-Zizin, Uranus, Zorilor și Valea Cetății.

Concesiunea de lucrări versus proiectul actual: soluții propuse și modele economice

Modelul economic vehiculat pentru dezvoltarea de noi capacități de parcare se bazează pe concesiunea de lucrări – o formulă prin care un investitor privat finanțează și construiește infrastructura fără a greva bugetul local, urmând să o opereze în baza unei redevențe plătite primăriei.

Această practică este deja funcțională în municipii precum Cluj-Napoca, Oradea sau în Sectorul 4 al Capitalei.

În cazul centrului istoric din Brașov, studiile anterioare au identificat două alternative fezabile pentru reducerea presiunii traficului:
– O parcare subterană de 360 de locuri structurată pe trei niveluri în zona Prefecturii (Modarom-Star), corelată cu extinderea zonelor pietonale;
– O variantă de 520 de locuri pe două niveluri sub carosabilul actual al Aleii Tiberiu Brediceanu, concepută astfel încât să nu afecteze vegetația matură, amplasamentul fiind sub asfaltul existent, pe o zonă de umplutură cu pământ istorică, aferentă vechiului șanț al cetății.

Demontarea acuzațiilor publice și mobilizarea juridică

În contextul scandalului generat de aprobarea studiului pentru parcarea din Parcul Titulescu, fostul edil a respins criticile referitoare la proiectele
vehiculate în mandatul trecut, calificând drept nerealiste sau manipulate mai multe aspecte vehiculate în spațiul public:
– Proiectul de sub Tâmpa: S-a infirmat ideea defrișării masive, proiectul de pe Aleea Tiberiu Brediceanu vizând strict suprasuprafața carosabilă existentă.
– Schimbul de terenuri cu Aro Palace: S-a precizat că valoarea bunului oferit de operatorul privat depășea suprafața deținută de municipalitate, diferența fiind în favoarea bugetului local, decizia urmând oricum calea votului calificat în deliberativul local.
– Modelul Ljubljana: S-a clarificat că parcarea din Slovenia este amplasată sub o piață pavată (Kongresni Trg) și nu sub un parc public.
– Starea Park&Ride-ului din Bartolomeu: S-a semnalat că infrastructura finalizată în urmă cu un an generează în continuare costuri lunare de întreținere și pază (peste 180.000 de lei pentru securitate, mentenanță și echipamente), deși rămâne nefuncțională.

Calendarul acțiunilor civice

Presiunea publică exercitată de comunitate se traduce prin pași concreți la nivel legal și administrativ. Asociația Orașe Fericite a depus o plângere prealabilă – pasul procedural obligatoriu anterior sesizării instanței de contencios administrativ – pentru anularea hotărârii de consiliu local referitoare la concesionarea Parcului Titulescu.

De asemenea, demersul este susținut de o petiție publică care a depășit pragul de 6.500 de semnături. Calendarul dezbaterilor publice continuă vineri, 11 septembrie, de la ora 19:00, la Centrul Cultural Reduta, unde cetățenii, experții și reprezentanții administrației sunt invitați să analizeze datele tehnice și alternativele viabile pentru mobilitatea urbană a Brașovului.