Echinocțiul din 20 martie, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, a fost celebrat încă din Antichitate. La români a fost legat de simboluri ale spiritualității dacice și de tradiții străvechi. De azi, 20 martie, începe primăvara astronomică în emisfera nordică, perioada din an stabilită în funcție de poziția Pământului față de Soare.
În multe culturi, echinocțiul este celebrat pe parcursul întregii zile, însă în realitate el are loc într-un moment exact, atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, linia imaginară aflată deasupra ecuatorului Pământului, trecând din emisfera sudică în cea nordică.
În acel moment, axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în direcția opusă, ci este perpendiculară pe razele acestuia. Î
În anul 2026, acest lucru se întâmplă la 20 martie, la ora 16:46, ora României. Din cauza fusului orar, în unele regiuni ale lumii echinocțiul este considerat că are loc pe 21 martie.
Momentul care marchează echinocțiul de primăvară este numit în astronomie punctul vernal și reprezintă poziția în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, o linie imaginară care împarte cerul în două emisfere și este folosită pentru orientarea astronomică.
În emisfera nordică, astronomii folosesc echinocțiul din martie ca început al primăverii, care durează până la solstițiul din iunie, când începe vara astronomică. Meteorologii consideră însă că primăvara începe la 1 martie și se încheie la 31 mai.
Specialiștii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” arată că durata zilei și a nopții diferă de-a lungul anului din cauza mișcării Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei sale. Pe cer, acest lucru se vede prin faptul că Soarele pare să parcurgă într-un an un cerc mare numit ecliptică, ce reprezintă planul orbitei Pământului și este înclinat față de ecuatorul ceresc cu aproximativ 23°27′.
„La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă de-a lungul ecuatorului ceresc, fenomen care determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilei cu cea a nopții, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această valoare reprezintă și înălțimea Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, în această zi, Soarele răsare exact la est și apune exact la vest”, arată specialiștii de la Observatorul Astronomic.






