Militari ai Inspectoratului Județean de Jandarmi „Nicolae Titulescu” Brașov și elevi de la Colegiul „Nicolae Titulescu” Brașov s-au adunat astăzi în jurul monumentului funerar al patronului lor spiritual, marele diplomat român Nicolae Titulescu, aflat în curtea Bisericii Sf. Nicolae, din Șchei.
La ceremonialul militar organizat de IJJ Brașov au participat prefectul Mihai Cătălin Văsii și vicepreședintele Consiliului Județean Adrian Iatan, slujba religioasă de pomenire fiind oficiată de mai mulți preoți brașoveni.
Elevii participanți au fost selectați din clasele a IX-a, conform tradiției, ca să afle unde este înmormântat patronul spiritual al școlii lor, liceenii fiind coordonați de prof. dr. Nicoleta Știucă, directoarea colegiului.
„Nicolae Titulescu a fost supranumit Cavalerul Păcii Mondiale și «pelerin al păcii şi concordiei dintre popoare», iar eforturile sale pentru a împiedica războiul ar trebui să fie exemplu pentru toți cei cu putere de decizie de pe această planetă, mai ales în vremurile tulburi, de criză, pe care le trăim. Omagiem astăzi o personalitate excepțională și se cuvine să aducem mulțumiri Inspectoratului de Jandarmi Județean, care organizează an de an ceremonia prin care onorăm memoria acestui mare român”, a transmis prefectul Mihai Cătălin Văsii.
La finalul ceremonialului, participanții au depus coroane funerare.
Nicolae Titulescu, considerat cel mai mare diplomat român, a fost ministru al justiţiei, al finanţelor, ministru de externe, ambasador în Anglia şi Franţa. Titulescu a obţinut una dintre cele mai importante poziţii pe care le-a ocupat un român într-o organizaţie internaţională, fiind de două ori preşedinte al Societăţii (Ligii) Naţiunilor, (1930 și 1931) precursoarea Organizației Națiunilor Unite (ONU), iar în anul 1935 a fost propus pentru Premiul Nobel pentru pace.
Pe plan intern, şi-a onorat crezul „Partidul meu e România”, indiferent de orientarea politică a guvernului din care făcea parte. Pe plan extern a apărat egalitatea dintre statele mari şi cele mici, pacea şi respectarea suveranităţii.
Încă din perioada neutralității, Nicolae Titulescu susține ideea Unirii Transilvaniei cu România. În vara anului 1918, împreună cu alte personalități române (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înființează, la Paris, Comitetul Național Român, cu scopul de a propaga în opinia publică internațională dreptul poporului român la unitatea națională, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotențiar al națiunii române.
În anii 1928 – 1936, Nicolae Titulescu a fost de mai multe ori ministru al Afacerilor Străine.
Titulescu și-a bazat întreaga activitate pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. După instaurarea nazismului în Germania, dându-și seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca și pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în direcția întăririi colaborării internaționale, în interesul păcii și securității europene.
Nemulţumite de politica sa externă, ce punea accent pe unitatea şi independenţa României, cercurile politice profasciste şi guvernele Germaniei şi Italiei au făcut presiuni pentru înlăturarea lui.
În 1936, regele Carol al II-lea l-a îndepărtat din guvern, unde ocupa portofoliul de la externe. Titulescu a plecat în exil, în Elveţia, apoi în Franţa, la Cannes, dar a propagat chiar și în exil, prin conferințe și articole de ziare, ideea păstrării păcii, anticipând pericolul unui nou război.
Titulescu moare în exil, după o lungă suferință, la 17 martie 1941.
Deşi s-a născut în Oltenia, în 4 martie (pe stil vechi, în 16/17 martie, stil nou), prin testamentul scris în anul 1940, cerea să fie înmormântat „la poalele Tâmpei, pe o alee între brazi, undeva mai deoparte. Prietenii mei de la Braşov îmi vor găsi locul. Tache Ionescu la poalele Bucegilor, eu la picioarele lui, la poalele Tâmpei… Aparţin Bisericii Ortodoxe Române”.
În ciuda dorinţei exprese de a fi înmormântat la Braşov, timp de cinci decenii, corpul său neînsufleţit a rămas în Franţa, de unde a fost adus la Braşov abia în anul 1992 după o dificilă procedură legală, organizată de Jean-Paul Carteron. Ulterior, de la Marsilia au fost aduse şi osemintele soţiei, Ecaterina Titulescu, fiind depuse în acelaşi mormânt din Şchei.






