Startup-ul rusesc Neiry, cu sediul la Moscova, susține că a realizat o premieră mondială controversată: transformarea porumbeilor în „biodrone” controlate de la distanță prin interfețe neuronale. Proiectul PJN-1 își propune să folosească păsările pentru monitorizarea zonelor greu accesibile, oferind avantaje față de dronele convenționale.
De ce porumbei în loc de drone clasice
Conform Neiry, porumbeii prezintă beneficii unice: pot parcurge până la 500 de kilometri pe zi, nu necesită baterii frecvent încărcate și pot pătrunde în locații unde un dispozitiv mecanic ar fi imediat detectat. În plus, sunt rezistenți la condiții meteo și pot fi înlocuiți rapid, făcându-i potriviți pentru misiuni complexe.
Cum funcționează controlul mental
Tehnologia PJN-1 include mai multe componente:
• Electrozi cerebrali inserați în craniu pentru stimularea anumitor zone ale creierului.
• Rucsac solar miniatural care alimentează electronica de control.
• Sistem de ghidaj prin GPS și comenzi radio care fac pasărea să vireze stânga-dreapta.
• Cameră de supraveghere montată pe pieptul porumbelului, care transmite imagini în timp real.
Fondatorul Alexander Panov susține că implantul permite controlul imediat, fără antrenament prealabil.
Viitorul biodronelor: corbi, pescăruși și albatroși
Neiry intenționează să extindă tehnologia și la păsări mai mari, capabile să transporte sarcini mai grele. Corbii ar putea monitoriza instalații de coastă, iar albatroșii să supravegheze zone marine întinse.
Reacții și scepticism
Deși Neiry promovează biodronele pentru salvare și inspecții industriale, experții internaționali avertizează asupra posibilelor utilizări militare sau de spionaj. Detectarea acestor păsări de către sistemele radar convenționale ar fi dificilă, ridicând întrebări legate de securitate și etică.
Rămâne de văzut dacă PJN-1 reprezintă o revoluție tehnologică sau un proiect de marketing, deoarece dovezile independente privind eficiența sistemului sunt încă limitate.






