AcasăNationalStudiu: 55% dintre copiii români vor să se stabilească în alte ţări

Studiu: 55% dintre copiii români vor să se stabilească în alte ţări

- Advertisement -

Studiu: 55% dintre copiii români vor să se stabilească în alte ţări. Peste jumătate dintre copiii din România declară îşi doresc să plece din ţară, arată un studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii. Ancheta arată cifre îngrijorătoare şi în ceea ce priveşte şcolarizarea, concluziile fiind că aproape doi din 10 tineri de peste 16 ani nu urmează nicio formă de învăţământ.

- Advertisement -

Mii de minore devin anual mame în România, iar dintre acestea sute nasc a doua sașcoalău chiar a treia oară înainte de majorat. În ceea ce priveşte sesizările de abuz sexual cu victime minore, doar 20% dintre cazuri ajuns pe masa unui judecător, mai spun oficialii organizaţiei, care cer Guvernului „un plan de măsuri imediate”.

„Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%), neîncrederea sau nemulţumirea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%)”, arată un studiu realizat de Salvaţi Copiii şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii miercuri.

În ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut semnificativ

Documentul, care face o radiografie a situaţiei copiilor români, subliniază că în ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut de la aproape 4.800.000 la 3.740.300 şi arată că în cazul celor rămaşi în ţară există „semnificative disparităţi, în detrimentul celor din mediul rural”.

- Advertisement -

Ancheta situează România ca fiind ţara din UE cu cel mai scăzut nivel de participare la programele şcolare în cazul tinerilor cu vârste peste 16 ani, fiind totodată, potrivit OCDE, unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. „Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%).

Diferenţa de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi este de 132 de puncte în cazul României (faţă de o medie OCDE de 93 de puncte), în creştere cu 24 de puncte faţă de ediţia anterioară a testării. De altfel, România este indicată şi printre ţările în care această diferenţă generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepţie de la tendinţa generală la nivelul OECD (unde această diferenţă a suferit doar o creştere minoră)”, arată studiul.

Unu din cinci copiii nu termină şcoala la timp

Conform Salvaţi Copiii, în România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educaţie timpurie (înjumătăţit faţă de 1,6% în 2020 şi comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1 în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică faţă de 21,1% în 2020 şi faţă de 33,3% media UE), iar unu din cinci copiii nu termină şcoala la timp.

Probleme semnificative legate de participarea la educaţie apar încă de la gimnaziu
„Probleme semnificative legate de participarea la educaţie apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educaţie, dar nu sunt cuprinşi în şcoală, iar procentul creşte odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani şi 19,01% în cazul celor de 16 ani”, transmite Salvaţi Copiii.

82% dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoală

În ceea ce priveşte bullyingul, organizaţia notează că „deşi tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidenţă, cât şi ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns”.

O consultare la care au participat aproape 4500 de elevi relevă că 82% dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoală, 28% dintre respondenţi afirmând că au asistat des şi foarte des la astfel de situaţii, multe dintre ele având loc în clasă, iar adultul care intervine este dirigintele. 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.

În grupul de prieteni incidenţa bullyingului pare a fi mai scăzută, reţelele de socializare fiind indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.

 27% dintre elevi admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying

„Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%. Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar”, arată Salvaţi Copiii.

„În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puţin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluţii de clasare”, mai arată rezultatele studiului.

46% dintre copii declară că părinţii lor recurg la pedeapsa corporală

Abuzul din partea părinţilor este un alt aspect scos în evidenţă, statisticile arătând că la nivel naţional, 46% dintre copii declară că părinţii lor recurg la pedeapsa corporală, procentul acestora fiind „mult mai mare decât cel al părinţilor care admit că folosesc astfel de pedepse”. „Unu din 10 copii mărturiseşte că este victimă a acestei forme de violenţă des sau foarte des, cu o incidenţă mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistenţa unor forme severe de violenţă din partea adulţilor din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenţionate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%)”, arată raportul Salvaţi Copiii.

Organizaţia face publice statistici care arată nevoia unei intervenţii rapide, „prin programe solide de prevenţie şi limitare a riscurilor la care sunt expuşi cei mai tineri dintre cetăţenii României: 27,3% dintre adolescenţii români fumează produse din tutun: 50,1% dintre ei consumă alcool şi 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menţionând că au prieteni implicaţi în astfel de activităţi.

Peste 7.000 de copii se nasc din mame minore

 

Studiul arată că anual peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deşi neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naştere. Multe dintre ele nu au folosit niciodată metode contraceptive şi nici nu merg la medic pentru a monitoriza sarcina.

Conform organizaţiei, copiii României continuă să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune social.

Urmăriți Monitorul Expres și pe Google News

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Perioada de verificare reCAPTCHA a expirat. Vă rugăm să reîncărcați pagina.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!
- Advertisment -

Cele mai populare

Web design Brasov

COMENTARII RECENTE