- În Ajunul Bobotezei e zi de post, iar cine reuşeşte să nu mănânce nimic va fi sănătos şi norocos tot anul. În această zi nu ai voie să te cerţi şi nici să dai nimic cu împrumutCredincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc pe 5 ianuarie Ajunul Bobotezei.
În această zi se ţine post negru, se sfinţeşte casa, iar fetele nemăritate îşi pot visa ursitul. Din bătrâni se spune că cine reuşeşte să nu mănânce nimic în ajunul Bobotezei va fi sănătos şi norocos tot anul. Până în urmă cu ceva ani, înaintee de schibările climaterice, ajunul Bobotezei era cea mai geroasă zi a anului. Se zice că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă. În unele sate din Ardeal, dar şi în Bucovina, se colindă. Tot acum, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului din noul an. Unii săteni din Ardeal întâmpină Boboteaza cu un obicei străvechi, numit Chiraleisa. Acest ritual agrar s-a păstrat de peste trei secole şi constă în stropitul livezilor şi înconjuratul gospodăriilor pentru ca în anul care tocmai a început gospodarii să aibă recolte bogate.
- Advertisement -Post păstrat din secolele IV-VI
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Dacă Agheasma Mică se poate săvârşi ori de câte ori credincioşii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, şi pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primeasca botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare. În unele regiuni, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului.Masa cu 12 feluri de bucate
Pe vremuri, la ţară, în ajunul Bobotezei se pregătea o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat“ se aşternea o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub faţa de masă se punea fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se punea câte un bulgăre de sare. Deasupra, se aşezau douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale de post, găluşte de cartofi, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac sau alte dulciuri de post. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atingea de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei parte din bucate erau adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă.“
Ziua descântecelor
Ajunul Bobotezei era, în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii“. Se credea că dacă, în dimineaţa ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În ajunul Bobotezei erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratic din focul din vatră. Tot în seara de ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri în acea din familie va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. Tradiţia mai spune că fetele de măritat e bine să ceară preotului care vine cu Botezul puţin busuioc pe care îl vor folosi apoi la unele practici de atras iubirea flacăilor.- Advertisement -Vizita preotului
Preoţii merg astăzi, dar și mâine, , pe la casele oamenilor pentru a le sfinţi locuinţele. La oraş, preoţii vin în zilele premergătoare Ajunului. La această vizită pastorală, slujitorii Bisericii obişnuiesc să stropească cu apa sfinţită şi să-i binecuvânteze pe toţi cei ai casei şi lucrurile pe care aceştia le folosesc, precum şi curţile lor. Acest tip de vizite, prin care preotul se întâlneşte cu credincioşii din enoria sa, în Ajunul Bobotezei, a intrat deja, de secole, în tradiţia creştinilor ortodocşi de la noi din ţară. Casele credincioşilor şi locuitorii acestora se stropesc cu Agheasmă Mare, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă prapurii, crucile şi troiţele, clopotul, vasele şi veşmintele liturgice, icoanele etc.
Chiralesa
Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără şi „Chiralesa“, un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În unele zone, copiii merg să colinde în seara de 5 spre 6 ianuarie pentru a vesti sosirea preotului „cu crucea“. Gospodarii îi răsplătesc pe colindători cu mere, nuci şi prăjituri pe care copiii le strâng în trăistuţele lor. Băieţii şi fetele intră în curţile oamenilor şi înconjoară casele, grajdurile, holdele, sunând din clopoţei, tălăngi, fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiralesa, spic de grâu/ Până-n brâu/ Roade bune, Mană-n grâne!” Cuvântul Chiralesa are la origine o formulă liturgică grecească şi în limba română înseamnă „Doamne miluieşte!”. Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite.
Cum afli dacă va fi rod de fructe
În Ajunul Bobotezei, după lăsarea serii, se taie crenguţe de la diferiţi pomi fructiferi şi se pun într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite. După modul cum înfrunzesc apoi şi înfloresc rămurelele, se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac în fructe.
Tradiţii şi superstiţii în Ajun de Bobotează
• Cine va strănuta în ziua de Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează
• Dacă în Ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe
• Dacă în Ajun de Bobotează picură din streaşină atunci va fi o vară ploioasă
• Dacă Ajunul Bobotezei este unul ploios, atunci va fi un an ploios
• În direcţia în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an
• Dacă în Ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu „Iordanul“ prin sate, îi va scârţi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat şi rodnic
• Ajunul Bobotezei este o zi prielnică şi obiceiurilor păgâne: farmece, descântece, magii albe şi negre
• Se spune că celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul
• Conform unor tradiţii populare, de Ajun preotul nu trebuie apărat de câini, pentru că e rău de moarte
• Cenuşa din sobă şi gunoiul din casă se strâng dimineaţa pentru a fi presărate primăvara pe câmpul pentru roade, ca să le ferească de prădători
• Este frecvent întâlnită superstiţia potrivit căreia animalele din grajd vorbesc, la miezul nopţii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori
• De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratec
• În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, De Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile dupa aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite
• Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători
• Se crede că fetele care cad pe gheaţă în Ajun de Bobotează să mărită în acel an.
În Ajunul Bobotezei e zi de post, iar cine reuşeşte să nu mănânce nimic va fi sănătos şi norocos tot anul
- Advertisement -
Urmăriți Monitorul Expres și pe Google News
- Advertisment -






