Angajații cer drepturi echitabile și reforme urgente în sistemul universitar: Rectorul Universității Transilvania are salariul mai mare ca al Președintelui României. Universitatea Transilvania din Brașov, una dintre instituțiile de învățământ superior de prestigiu din România, stă pe un butoi cu pulbere. Într-un comunicat oficial adresat Senatului și Consiliului de Administrație al Universității, precum și întregii comunități academice, conferențiarul universitar Florin Isaia și colegii săi, reprezentanți ai angajaților care nu fac parte din sindicat (906 din cei 1356 ai Universității), au adus în atenție chestiuni semnificative și au cerut soluții adecvate la problemele semnalate.
Diferențele uriașe de salarizare dintre rector și profesori
Una dintre cele mai semnificative probleme pe care angajații Universității Transilvania din Brașov le-au evidențiat se referă la discrepantele uriașe în ceea ce privește salarizarea. Într-un moment în care Rectorul universității încasează un salariu de bază de 38.555 lei pe lună iar profesorii universitari cu vechime maximă au un salariu de bază de numai 13.547 lei lunar. Această discrepanță uriașă de 25.008 lei lunar (echivalentul a 5.053 euro lunar) a atras atenția angajaților care solicită o remunerare echitabilă, mai ales într-o instituție finanțată din fonduri publice. Ca și comparație Președintele României primește un salariu de 24.960 de lei.
Comparativ cu alte universități de prestigiu din țară, precum Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, discrepanța salarială este notabilă. La UBB, Rectorul are un salariu de bază de 16.232 lei pe lună, iar un profesor universitar câștigă 13.550 lei lunar, generând o diferență de 2.682 lei lunar (echivalentul a 542 euro lunar, la cursul valutar actual).
Reprezentanții angajaților nesindicalizați
În efortul de a aduce aceste probleme în atenția factorilor de decizie, reprezentanți ai angajaților nesindicalizați, conferențiarul universitar Florin Isaia, Adrian Moreno Prepeliță și Nicoleta Gere, au fost aleși pentru a face parte din Comisia paritară de negociere a contractului colectiv de muncă al instituției. Cu toate acestea, demersurile lor nu au găsit încă soluții legale adecvate.
Acești reprezentanți au subliniat că atribuțiile lor, conform legii, nu se limitează doar la negocierea contractului colectiv de muncă, ci vizează și aspecte legate de transparența în cheltuirea banului public, un management bazat pe legalitate, echitate și corectitudine, precum și eliminarea discrepanțelor semnificative în ceea ce privește remunerațiile angajaților.
Propuneri pentru reforme urgente
În această situație, profesorul Florin Isaia și colegii săi au cerut conducerii universității, inclusiv rectorului, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, și celorlalți factori de decizie, să se implice în soluționarea chestiunilor ridicate de angajați.
Printre propunerile cheie prezentate se numără:
1. Salarii corelate cu performanța
Una dintre cele mai importante propuneri este legată de salariile angajaților didactici și de cercetare. Angajații cer ca salariile de bază să fie ajustate la nivelul maxim stabilit de prevederile legale, iar diferențele dintre acestea să nu fie exagerate.
Această măsură ar asigura o remunerare echitabilă pentru toate funcțiile didactice și de cercetare. Argumentul lor este că salariile actuale nu reflectă corect contribuția fiecărui angajat la succesul universității și că această inechitate nu este morală, etică sau logică, mai ales într-o instituție finanțată din fonduri publice.
2. Remunerarea echitabilă pentru activitatea în regim de plată cu ora
Angajații doresc o remunerare corespunzătoare pentru activitatea desfășurată în regim de plată cu ora, propunând ca aceasta să fie cel puțin la 70% din remunerația pentru activitatea desfășurată în regim de normă.
Argumentul din spatele acestei propuneri este că activitatea didactică efectuată în regim de plată cu ora implică aceleași responsabilități și cerințe, dar este remunerată în prezent cu doar 15% față de activitatea din regimul de normă.
3. Sporuri pentru suprasolicitare neuropsihică
Cercetătorii științifici care desfășoară activitate didactică cer să primească sporuri pentru suprasolicitarea neuropsihică, la același nivel cu funcțiile didactice corespunzătoare. Această cerință vine din conștientizarea faptului că lucrul cu studenții poate genera o presiune semnificativă asupra angajaților, indiferent de funcția pe care o dețin.
4. Gradații de merit echitabile
Angajații cer ca gradațiile de merit să fie acordate prin competiții separate, astfel încât fiecare funcție să aibă propriul său proces de evaluare și un procent de câștigători clar definit. Astfel, se dorește evitarea discriminării și asigurarea unei remunerări echitabile în funcție de performanță.
5. Majorarea salariilor pentru personalul nedidactic și auxiliar
Un alt aspect important al propunerilor vizează majorarea salariilor pentru personalul nedidactic și auxiliar din venituri proprii ale universității. Angajații subliniază că aceștia au salarii prea mici pentru a asigura un trai decent, ceea ce contravine directivei europene privind salariile minime adecvate.
6. Decontarea orelor suplimentare
Plata orelor suplimentare de munca efectuate de catre personalul nedidactic si auxiliar, in locul zilelor libere acordate.
7. Sporuri pentru orele suplimentare
Acordarea de spor 100% pentru plata orelor suplimentare efectuate de catre personalul nedidactic si auxiliar in zilele de week-end si sarbatori legale, sau dublarea zilelor libere acordate la schimb.
8. Acordarea sporului de 25% pentru munca de noapte pentru portari
9. Spor de rușine pentru personalul de serviciu
Femeile de serviciu și instalatorii cer un spor de cel puțin 10% pentru munca lor, evidențiind importanța și dificultatea acestor servicii în cadrul universității.
10. Încadrarea pe post a angajaților nedidactici în funcție de calificarea acestora (de exemplu: lăcătuș mecanic, tâmplar, instalator apă-canal, electrician, agent de pază și ordine, bucătar, zidar etc.)
11. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat timp de 18 luni dacă acest fapt se datorează angajatorului. Motivare: Art. 146 din Legea 53/2003-Codul Muncii.
12. Indexarea anuală cu rata inflației a salariilor de bază ale tuturor angajaților, precum și a activității didactice în regim de plata cu ora (sau cumul).
13. Decontarea, la cerere, a câte unui abonament metropolitan pentru toți angajații care nu au domiciliul în Brașov și au un salariu de bază de cel mult 5000 lei/lună.
14. Asigurarea unei transparențe totale între angajații universității în ceea ce privește beneficiile în bani și/sau de altă natură obținute din partea universității.
15. Elaborarea unor proceduri, metodologii și regulamente privind scoaterea la concurs și ocuparea posturilor vacante care să prevadă criterii de departajare, condiții și standarde minimale clare.
16. Elaborarea unor proceduri, metodologii și regulamente privind prelungirea calității de titular după împlinirea vârstei de pensionare care să prevadă condiții și standarde minimale clare.
17. Transformarea din post pe perioadă determinată, în post pe perioadă nedeterminată, a posturilor de asistent universitar, dacă titularul acelui post, în interiorul perioadei când a fost angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată, a obținut titlul de doctor, nu a fost sancționat disciplinar și facultatea la care este angajat are în continuare disponibil în statul de funcțiuni acest post.
18. Reducerea sesiunii de toamnă (restanțe, reexaminări, examene amânate medical, măriri și examene speciale) la ultimele două săptămâni din luna septembrie
Motivare: Există universități în România, cum este, de exemplu, Universitatea Babeș-Balyai din Cluj, în care sesiunea de toamnă nici măcar nu există.
19. Publicarea în sistem intern a tuturor bazelor didactice, sportive și de recreere (adică cele care beneficiază de locuri de cazare) care sunt în proprietatea sau administrarea universității astfel încât acestea să poată fi accesate de către toți angajații universității
Aceste propuneri reflectă preocupările angajaților cu privire la remunerarea echitabilă, precum și la condițiile de muncă și reprezintă o încercare de a aduce schimbări semnificative în sistemul universitar din România. Ele sunt menite să asigure un tratament corect pentru toți angajații și să îmbunătățească calitatea învățământului și a cercetării în universități. Rămâne de văzut ce ecou vor avea aceste propuneri în rândul conducerii Universității și ce soluții se vor găsi pentru rezolvarea lor.






