Antidoturi naturale în intoxicaţii alimentare
În timpul verii, toxiinfecțiile alimentare reprezintă un pericol subestimat. Indiferent cât de proaspete par a fi alimentele sau cât de siguri suntem că le-am gătit corespunzător, există riscul să consumăm produse contaminate cu microbi periculoși precum bacterii, viruși sau paraziți. Acești microbi se înmulțesc rapid la temperaturi ridicate,și doar igiena strictă și atenția sporită pot preveni complicațiile.
Toxiinfecțiile alimentare se manifestă prin greață, vărsături și, de obicei, se rezolvă în câteva zile cu hidratare adecvată și consum de alimente ușoare. Cu toate acestea, în cazul unor tulpini puternice de microbi, pacienții pot dezvolta afecțiuni grave și chiar își pot pierde conștiința. Intoxicațiile alimentare, precum cele cu ciuperci, alcool, tutun, cafea, metale grele sau medicamente, sunt situații de urgență medicală.
Când suntem expuși toxiinfecțiilor alimentare:
● Consumăm produse contaminate cu microorganisme dăunătoare, mai ales în sezonul cald.
● Alimente susceptibile la contaminare includ lapte nepasteurizat, brânzeturi, carne insuficient preparată, pește sau pui infestat, scoici, melci sau moluște contaminate.
● Persoanele care călătoresc în țări în curs de dezvoltare, lucrătorii din abatoare, pescarii și personalul sanitar sunt expuși mai mult riscului de toxiinfecție alimentară.
● Fructele și legumele pot fi contaminate prin apă infestată sau îngrășăminte naturale.
● Alimentele curate pot intra în contact cu microorganisme patogene din mediu.
● Toxinele pot fi prezente și în ouă, maioneze, frișcă și înghețată.
Simptomele includ greață, vărsături, diaree, crampe abdominale și slăbiciune. Timpul de manifestare și severitatea depind de tipul de microorganism, vârsta și starea de sănătate a persoanei. Unele microorganisme pot duce la complicații grave precum paralizie sau probleme renale.
Bacterii precum Clostridium botulinum pot cauza botulism, Salmonella poate duce la diaree severă, iar Staphylococcus aureus se dezvoltă în alimente bogate în proteine și sare. Toxiinfecțiile cu E. coli O157:H7 pot provoca infecții grave, în special la copii și vârstnici. În cazul intoxicației cu ciuperci, simptomele includ greață, vărsături, dureri abdominale și diaree, iar în cazuri grave, pot apărea convulsii și comă hepatică.
Tratamentul se concentrează pe prevenirea deshidratării prin consumul de lichide. În cazuri grave, internarea în spital poate fi necesară pentru perfuzii. Evitați băuturile energizante, carbogazoase și sucurile prea zaharoase. Înlocuiți-le cu ceaiuri de plante, compoturi proaspete sau zeamă de legume. După ameliorarea simptomelor, reintroduceți treptat alimentele ușor digerabile, cum ar fi supele de legume. Evitați alimentele condimentate, fructele proaspete, alcoolul, cafeaua și produsele lactate.
Pentru prevenirea intoxicării alimentare:
● Spălați-vă pe mâini înainte de a mânca și de a pregăti alimentele.
● Evitați consumul de carne insuficient preparată sau nepăstrată la temperaturi corespunzătoare.
● Păstrați igiena în bucătărie și curățați cu atenție ustensilele și suprafețele.
● Aruncați produsele expirate sau deteriorate.
● Depozitați alimentele în frigider la temperatura potrivită.
● Consumați alimentele servite la picnic imediat sau păstrați-le într-un răcitor.
Dacă suspectați o intoxicare alimentară severă, căutați ajutor medical de urgență. Utilizați aceste sfaturi pentru a vă proteja și a vă menține sănătoși în timpul verii și în orice altă perioadă a anului.
Remedii populare
Încercaţi unul dintre remediile populare: dizolvaţi 1-2 linguri de ulei de ricin într-un pahar cu suc de lămâie şi sorbiţi. Tuberculii de untul-vacii se opăresc cu apă clocotită (la 2 g tuberculi uscaţi se pun 200 ml apă). Se agită amestecul timp de 10-l5 minute, scuturînd borcanul în care se află. Mucilagiul obţinut se ţine la rece două-trei zile. Se ia intern câte o lingură înainte de masă şi seara înainte de culcare (deci de trei-patru ori pe zi). Se iau 20-30 g cărbune activ de mesteacăn, bine mărunţit, cu apă (la o priză – 20-30 g cărbune şi un pahar de apă). Se poate prepara un amestec astfel: cărbune activ – două părţi, tanin – o parte şi magnezie arsă (oxid de magneziu calcinat) – o parte. La o priză se iau două linguri din acest amestec în 200 ml apă caldă. Un alt remediu presupune să se bea apă caldă, 1,5-2 litri. Aceasta are efect vomitativ şi permite curăţirea rapidă a stomacului de produsele infestate şi toxinele aflate în el. Dacă s-a produs şi diareea nu se vor da remedii care să strângă stomacul, ci, dimpotrivă, se vor face clisme cu apă caldă şi bicarbonat de sodiu. Bolnavul va sta în cada cu apă caldă cât mai mult timp. Se iau 100 ml suc proaspăt de merişor cu o lingură de miere. Zilnic se vor lua câte trei doze. Se beau de trei-patru ori pe zi câte 50-70 ml suc de trifoi roşu, preparat (la mixer) din partea ierboasă cu flori cu tot, dizolvat în 200 ml apă (sau infuzie de trifoi roşu, o lingură plantă uscată la o cană de apă clocotită). Se poate adaugă şi o linguriţă de miere. În cazul toxiinfecţiilor cu peşte se bea o lingură de rachiu de anason dizolvat în 200 ml apă imediat ce s-a constatat infectarea.
Necazuri cu ciupercile otrăvitoare
Oamenii mănîncă fie ciuperci otrăvitoare, pe care nu le cunosc şi se păcălesc, fie ciuperci comestibile care au extras din sol substanţe nocive (ajunse acolo datorită poluării cu metale grele, deversări de deşeuri toxice). Simptomele intoxicării cu ciuperci sunt: greaţă şi vomă repetate, dureri abdominale, diaree puternică, uneori cu sânge şi mucozităţi. Simptomele apar brusc, dar evoluează rapid. La copii simptomele apar mai repede, sunt mult mai puternice, adesea se instalează coma hepatică, de multe ori cu final letal.
Primele semne ale intoxicaţiei apar cam la 30 de minute după consumare (uneori însă până la şase ore). În cazurile de intoxicaţii cu ciuperci comestibile, simptomele apar după una-trei ore de la consumare. Leacurile cunoscute din bătrîni pentru combaterea intoxicaţiei sunt multe. Peste trei linguri de amestec de plante (cinci părţi trifoi roşu, două părţi scoarţă de stejar măcinată, cinci părţi coada-calului) se toarnă un litru de apă în clocot, se fierbe încă un minut, se strecoară. Se iau cîte 100 ml din acest preparat, de şase ori pe zi. Sau se poate înghiţi puţină cenuşă de pere. Se picură ulei de trandafir în miere şi se iau mai multe linguriţe. Uleiul obţinut din seminţe de urzică mare, adunate toamna, în perioada de lună nouă, este cel mai bun remediu în otrăvirile cu ciuperci.
Administrarea de ceaiuri depurative ajută organismul să se refacă mai uşor. Cele mai bune sunt cele de pir, osul iepurelui, cicoare, mesteacăn, muşeţel, mentă. Se foloseşte un singur fel de plantă. Ceaiurile trebuie băute neîndulcite sau cu zeamă de lămîie. Provocarea vărsăturilor este contraindicată la: victime inconştiente, în caz de convulsii, ingestie de substanţe caustice. În cazul unei intoxicaţii se va solicita ajutor medical calificat apelând 112.
Sursa Doctorexpres.ro






