Criza medicilor de gardă la Braşov, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă: 21 dintre cei 28 de medici angajaţi la Unitatea de Primiri Urgențe au anunţat că nu mai fac gărzi suplimentare
Criza medicilor de gardă la Braşov a fost explicată de managerul interimar al Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Emil Mailat, pentru News.ro. Cum s-a ajuns la situaţia fără precedent înregistrată la Unitatea de Primiri Urgențe. Luna trecută sporurile medicilor de gardă au scăzut de la 75%, valoarea la care crescuseră în timpul pandemiei, la 55%. Mailat a mai spus şi că medicii sunt nemulţumiţi că sporurile sunt calculate la nivelul salariilor din 2018, nu la cel de acum.
Criza medicilor de gardă: plătiți la nivelul anului 2018
Gărzile se plătesc la nivelul anului 2018. La UPU este un volum enorm de muncă, stres, stau cu orele în picioare şi întotdeauna în stare de alertă. „În data de 17 august un colectiv de peste 180 de colegi din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov de pe secţia UPU SMURD, colectiv format din medici, asistenţi, brancardieri, infirmiere, au dat un semnal de alarmă asupra faptului că li s-au redus veniturile salariale ale contractului de muncă de bază, şi asupra faptului că gărzile se plătesc la nivelul anului 2018”.
Ce spune directorul
Criza medicilor de gardă la Braşov este legată de salarii. „Le-am explicat că a reintrat în vigoare pe data de 1 iulie articolul 25 din Legea Salarizării, 153/2017 care spune că, pentru că bugetul ordonatorului principal de credite depăşeşte 30% , adică, Consiliul Judeţean având mai multe spitale în subordine, şi alte instituţii, suntem nevoiţi să reducem valoarea sporurilor la minimum. În cazul UPU se referă de la 75% cât aveau ei, la 55%. Dar acesta se aplică doar la salariul de bază”, explică managerul spitalului brașoveran.
Ce sunt contractele de gărzi
„Şi atunci ei au spus că vor să tragă un semnal de alarmă. Că nu sunt de acord pentru că munca este mult mai mare. Este un volum enorm de muncă, stres, stau cu orele în picioare şi întotdeauna în stare de alertă. Aceste contracte de gărzi au rolul de a suplimenta personalul în perioadele de vârf. Dar și de a regla orele în care ei stau peste program” spune Emil Mailat. Când medicii lucrează peste cele câte 7 ore pe zi, pe ture, apar aceste contracte.
Pacienţii, aşteptare mai lungă
Odată cu renunţarea medicilor la contractele cu timp parţial de gardă, pacienții care nu sunt urgenţe vor avea de aşteptat mai mult până să fie consultaţi la UPU. Suplimentarea medicilor în gardă în perioadele în care există un volum foarte mare de pacienţi la UPU va fi foarte greu de făcut. Astfel încât managerul ia în calcul să aducă specialişti din alte spitale.
Criza medicilor de gardă la Braşov: Fără soluții
Din păcate, ca manager, clar este un semnal de alarmă. Din păcate ca manager nu am multe posibilităţi. Vom începe să căutăm alte persoane care îndeplinesc condiţiile pentru a se angaja în contracte de gărzi. Vom face acest head hunting pe unde se poate, aia este clar. Dar în mare parte nu am multe pârghii prin care să pot să corectez”, a explicat managerul Spitalului de Urgenţă din Braşov.
Mari aşteptări de la noua Lege a salarizării
Managerul unităţii sanitare din Braşov speră ca cei 21 de medici să revină la modul de lucru de dinainte, precizând că greul va fi dus tot de către ei. „Aşteptările mele sunt că gestul colegilor mei este acela de a trage un semnal de alarmă. Cu toţii aşteptăm noula lege a salarizării care ar trebui să regleze aceste deficienţe. Să fie pentru toată lumea echitabil. Sper eu în această perioadă de 20 de zile de preaviz, pe care îl au majoritatea, nu toţi, să regândească poziţia şi poate să se reîntoarcă la muncă”, a mai explicat pentru News.ro Emil Mailat .
80.000 de prezentări la Urgențe
Cifrele pe anul 2022 la UPU arată că spitalul județean din Brașov a avut peste 80.000 de prezentări, deși nu toate au fost urgenţe. La nivel de spital clinic judeţean, au fost 28.000 de internări. Din acestea, aproximativ 16.000 au fost prin UPU. „Nu va fi o situaţie confortabilă în perioadele de vârf când pacienţii vor veni cu probleme. Îmi pare rău pentru pacienţi şi aparţinători, care vor fi afectaţi direct. Din punct de vedere colegial, îi înţeleg. Înţeleg că este un semnal de alarmă. Vor să atragă atenţia asupra acestui aspect”, a mai spus Mailat
Citeste si






