• Pe 15 august, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare închinată Preasfintei Fecioare

Creştinătatea ortodoxă închină ziua de 15 august sărbătorii Adormirea Maicii Domnului. În popor, sărbătoarea se numeşte Sântămăria Mare sau, mai simplu, Sântămăria. Marea sărbătoare ortodoxă numită şi Adormirea Maicii Domnului este comemorarea sfârşitului vieţii pământeşti şi nu este o sărbătoare tristă pentru creştini, pentru că semnifică de fapt începutul vieţii veşnice a Maicii Domnului, în ceruri, alături de Fiul ei iubit. De Sfânta Maria, peste 1,7 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica.

„Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu“

Potrivit învăţăturii Bisericii, Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. Deşi Apostolii erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la toate neamurile, au fost prezenţi la eveniment, Sfânta Fecioară înştiinţându-i asupra a ceea ce avea să se petreacă. După ce şi-a pregătit toate cele spre înmormântare, Maica Domnului s-a rugat, spunând: „Facă-se cu mine voia Fiului meu şi Dumnezeului meu“. După ce şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă, a urmat momentul în care Domnul Însuşi S-a coborât spre a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt. Atunci, ea a rostit: „Fiule, în mâinile Tale îmi dau duhul meu“. Acestea zicând, îşi dădu duhul, ca şi când ar fi căzut în somn. Era o adormire, nu o moarte, de unde şi denumirea sărbătorii. Iar din acest moment multe minuni au fost: un tunet puternic s-a auzit şi un vânt puternic i-a adus pe nori pe Apostolii răspândiţi în lume să propovăduiască Evanghelia. Dar cea mai mare minune a fost urcarea Maicii Domnului la cer, cu tot cu trup, dusă de îngeri. Apostolii înşişi, când au deschis mormântul, l-au găsit gol, aflând astfel primii de ridicarea cu tot cu trup a Preasfintei Fecioare la Ceruri, acolo unde se roagă de-a pururi pentru noi.

Maica Domnului este mama tuturor timpurilor

Maica Domnului este zidul de care se sfărâmă toate valurile pe care Satana le stârneşte împotriva planurilor lui Dumnezeu, împotriva lucrărilor lui Dumnezeu, împotriva Bisericii lui Hristos, împotriva tuturor fiilor Împărăţiei lui Dumnezeu. Iisus Hristos, în marea Sa iubire de oameni, ne-a oferit, ca pe un dar ceresc, pe Mama Sa, ca să ne fie tuturor mamă bună, mamă care nu îmbătrâneşte, mamă care nu moare, mamă care nu ne părăseşte. Mai puternică decât rugăciunea tuturor îngerilor, drepţilor şi sfinţilor este rugăciunea Maicii Domnului. Când nu îndrăznesc să-şi ridice ochii spre dreptul Judecător, creştinii îşi îndreaptă privirile şi glasul, cu încredere şi umilinţă, către Maica Domnului, aşa cum şi-au îndreptat glasul şi cei de la nunta din Cana Galileii, ce erau gata să cadă în mare ruşine. Maica Domnului niciodată nu rămâne nepăsătoare, ci, pe toţi cei care îi cer ajutor şi izbăvire, îi apără de ruşine şi de necazuri, de osânda şi de ispita cea rea.

Femeile însărcinate se roagă pentru prunci sănătoşi

În tradiţia populară, Măicuţa Domnului este socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiţi de soartă. Deşi este o sărbătoare, în multe locuri, în Moldova îndeosebi, oamenii care poartă numele Sfintei Marii nu-şi serbează prin petreceri ziua onomastică, deoarece pe 15 august e Adormirea Maicii Domnului, şi lasă asta pentru 8 septembrie, de Sântămăria Mică. În această zi, dar şi la Sfânta Maria de pe 8 septembrie, e bine ca femeile însărcinate să se roage la Maica Domnului să le ajute să nască uşor şi să aibă copii sănătoşi.

„Paştele din mijlocul verii“

Mulţi dintre credincioşi nu ştiu prea bine dacă ziua de Sfânta Marie este prilej de sărbătoare sau nu, încurcaţi de faptul că în ziua de 15 august Maica lui Iisus a murit. Prin urmare, oamenii nu ştiu dacă trebuie să se bucure sau nu în această zi. „Este prilej de mare bucurie şi sărbătoare, acest praznic fiind cunoscut şi sub numele de «Paştele din mijlocul verii». Sunt multe zone în ţară în care cu prilejul acestei sărbători se cântă Prohodul, ca în Vinerea Mare. Este cea mai importantă sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar dacă se cheamă sărbătoare înseamnă că este prilej de mare bucurie spirituală“, a explicat părintele Constantin Stoica, reprezentant al Patriarhiei Române.
În iconografia tradiţională, scena Adormirii este descrisă astfel: Câte o clădire în dreapta şi în stânga icoanei. În mijlocul planului frontal se află Maica Domnului întinsă pe un pat, adormită cu mâinile încrucişate pe piept. La capul Maicii Domnului se află Sfântul Apostol Petru, aplecat, ţinând în mâini o cădelniţă şi tămâind. În partea opusă, stă Sfântul Apostol Pavel, tot aplecat, privind la Maica Domnului, cu mâna dreaptă întinsă către ea într-un gest care exprimă adâncă evlavie. Lângă fiecare dintre cei doi mai sunt alţi cinci apostoli, cu expresii pline de tristeţe. În spatele patului, la mijloc, se află Hristos într-o mandorlă a slavei. Este încadrat de îngeri, şi, puţin mai departe, de sfinţii ierarhi în veşminte liturgice. În capătul din stânga se află femei plângând. Hristos ţine cu amândouă mâinile sufletul mamei Sale sub forma unui prunc înfăşat. El şi Maica Domnului – atât trupul cât si sufletul ei – sunt reprezentaţi cu aureole. La fel şi îngerii. Apostolii şi ierarhii sunt reprezentaţi fără aureole, pentru a se scoate în evidenţă chipurile Mântuitorului şi Maicii Domnului. Din acelaşi motiv, îngerii – feţele, aureolele şi veşmintele – sunt pictaţi în culori pale. Ierarhii, care se recunosc datorită crucilor mari de pe veşmintele lor, ţin deschise Sfintele Evanghelii. Chiar dacă numele lor nu sunt încrise, după Dionisie din Furna, ei sunt Sfinţii Dionisie Areopagitul, Ierotei şi Timotei.

Se deschide sezonul de nunţi

În tradiţia populară, Sântămăria Mare este ziua de celebrare a Zeiţei Mamă, ajunsă la vârsta senectuţii şi a morţii. Cu această ocazie se deschide sezonul de nunţi (16 august – 14 noiembrie), încep iarmaroacele şi târgurile de toamnă, iniţial întâlniri cultice, se fac praznice pentru pomenirea morţilor. Sântămăria Mare deschide, în Calendarul Popular, ciclul sărbătorilor de renovare a timpului, Anul Nou, celebrat în preajma echinocţiului de toamnă, Sântămăria Mică, Cârstovul Viilor, Ziua Şarpelui. După această sărbătoare încep să coboare turmele de la munte, se angajează pândarii la vii şi se iau măsuri de protecţie magică a podgoriilor, bărbaţii îsi schimba pălăria cu căciula.

Mii de credincioşi, în pelerinaj la Sâmbăta

În ţara noastră dragostea poporului şi cultul pentru Maica Domnului sunt foarte puternice şi de aceea i s-au închinat multe biserici şi mănăstiri. Printre cele mai vestite se numără Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Curtea de Argeş, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului – Nicula, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi. La Mănăstirea Constantin Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, mii de credincioşi se adună deja din ajun. După slujbă, pelerinii vor fi ospătaţi cu o masă caldă.

Ce se spune în popor despre această zi

• Dacă înfloresc acum trandafirii, e semn de toamnă lungă
• De Sântămărie, fetele mari îşi fac „de dragoste“ cu o buruiană numită „năvalnic“. Purtată în sân, această buruiană are, se zice, puterea magică de a aduce peţitori, aceştia dând năvală din toate părţile
• În unele zone ale ţării, Sântămăria era considerată „sărbătoarea morţilor“ fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) erau serbaţi cei vii cu asemenea nume.
• Acum se adună ultimele plante de leac, se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii
• Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor
• Între Sânte Mării se seamănă grâul
• La Sfânta Mărie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sunt bune de leac

Maria, cel mai popular nume în judeţul Braşov

Peste 90.000 de braşoveni îşi serbează onomastica pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului. În judeţul Braşov, numele Sfintei Marii este mult mai popular în rândul femeilor. Peste 80.000 de fetiţe şi femei poartă numele de Maria, Mariana, Mărioara, Mioara, Marilena, Marinela sau Marina. Aproape 10.000 de braşoveni au numele de Marian, Marin, Marinică sau Marinel. Conform datelor de la Direcţia Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Maria rămâne cel mai popular şi cel mai des nume întâlnit în judeţul Braşov.