AcasăPovestile MonitorulAstăzi, e „ilegal”, dar e plin la marginea drumului de „fete”: Istoria...

Astăzi, e „ilegal”, dar e plin la marginea drumului de „fete”: Istoria prostituției din Brașov (II)

- Advertisement -

(Prima parte a fost publicată joi, 23 februarie 2023, pe www.monitorulexpres.ro)

- Advertisement -

Partea a II-a

Scandalul mutării bordelurilor din centrul Brașovului

La fel ca în restul țării, la Brașov a existat tendința de a împinge această „industrie” imorală spre periferia orașului. „Gazeta Transilvaniei” din 3 octombrie 1928, anununța închiderea celor cinci bordeluri din Brașov. „Au fost închise cele cinci case de toleranţă din cuprinsul oraşului, iar prostituatele din acele case au fost trimise fiecare în diferite direcţii, majoritatea la urma lor. Aceasta, pentru motivul că patronii stabilimentelor nu s-au conformat hotărârei Primăriei Municipiului Braşov de a-şi muta localurile la periferia oraşului, destinate de Primărie”, cita publicația din buletinul informativ al Prefecturii Poliției.
Nici obligarea bordelurilor de a se muta nu este pe placul unor locuitori din zonele vizate, care protestează printr-o plângere, publicată în numărul „Gazetei Transilvaniei” din 5 octombrie 1928. „Autorităţile din localitate au dispus închiderea localurilor prostituatelor de lângă Spitalul Militar. Nu cunoaştem motivele mai de aproape, dar noi muncitorii nu putem decât aplauda dispoziţia aceasta a autorităţilor. Ceea ce ne interesează însă şi ne doare şi considerând-o ca o insultă la adresa muncitorilor, este că autorităţile au admis ca să fie deschisă casa prostituatelor în str. Dorobanţilor No. 10. Ştiut este că partea aceasta a oraşului e în plină desvoltare. Cartierul Blumena e un cartier muncitoresc plin cu fabrici. În strada Roşiorilor, colţ cu cea a Dorobanţilor e situat Căminul muncitoresc. Lângă Cămin în stânga e fabrica Schiel cu cca. 500 lucrători, iar în dreapta e fabrica Scherg cu vreo 800 lucrătoare. Lucrătorii şi lucrătoarele în mare parte trec zilnic prin str. Dorobanţilor la lucru (…) Protestăm cu toată puterea contra mutării stabilimentelor”, se arăta în plângere.

- Advertisement -

Un politician brașovean, protectorul proxeneților

Protestul muncitorilor are ecou până în presa centrală, ziarul „Dimineața” din 6 octombrie 1928 publicând un amplu material sub titlul „Scandalul cu casele de toleranţă în Braşov”. „O delegaţie de muncitori s-a prezentat la redacţia noastră şi ne-au rugat să ne facem ecoul cererii lor. Muncitorii nu vor să îngădue deschiderea unui local de desfrâu în mijlocul lor”, anunța cotidianul. Fără a nominaliza, ziarul dezvăluie intervenția sus-pusă a unui deputat liberal. „Patronii au încercat tot felul de intervenţii, însă fără folos. În cele din urmă, au primit o ofertă din partea unui deputat liberal, prin care alesul naţiunei se angaja ca în schimbul rotundei sume de 200.000 lei, să le aranjeze afacerea la minister“, dezvăluia „Dimineața”.
Aprigă contestatară a politicii liberalilor, „Gazeta Transilvaniei” , o zi mai târziu, preia articolul din „Dimineața” , cerând imperativ „Să nu se mușamalizeze!”. Deși nici publicația brașoveană nu dezvăluie numele protagonistului scandalului, precizează că este vorba de un avocat brașovean, deputat și membru al consiliului local. „Cum poate funcţiona ca membru al consiliului comunal, o persoană, care pentru 200.000 lei primiţi din partea negustorilor de carne vie, şi-a luat nobila sarcină de a lucra contra hotărârei consiliului?”, întreabă gazeta în finalul materialului. Până la urmă, prefectul de poliţie din Braşov, Aurel Ghinea, după mai multe amânări, a executat dispoziţia de evacuare forţată a stabilimentelor. Prostituatele au fost triate şi apoi trimise în localitățile de origine, iar localurile sigilate.

Interzicerea bordelurilor din 1930

Noi masuri contra prostitutiei clandestine la Brasov

La sfârșitul deceniului III este elaborată o nouă lege de către Direcția Generală a Serviciului Sanitar. În baza acesteia, persoanele care voiau să practice în continuare această meserie o puteau face, riscând însă închisoarea. Contaminarea venerică devine penală, fiind sancționată cu 3 luni, până la un an închisoare. Dar cea mai drastică măsură este interzicerea bordelurilor. După mai multe discuții, „Legea sanitară și de ocrotire” este adoptată la 14 iulie 1930. Chiar dacă domiciliul prostituatei nu mai putea fi într-un local de consumație publică, ea putea să-și facă în continuare meseria în locuinţe închiriate. Casele de toleranţă s-au transformat îndată în „camere mobiliate pentru adăpostirea prostituţiei”. Pe uşile camerelor erau trecute cărţile de vizită ale fetelor cu specificarea orelor de „primire”. Zgomotele erau deseori deranjante, lucru care ducea la numeroase reclamații depuse de vecini la Prefectura Poliției. Dar afacerea mergea ca pe roate. De multe ori, poliția și medicii dădeau aviz medical prostituatelor, chiar dacă ele nu erau controlate de niciun doctor. Doctorii implicaţi câştigau până la 10.400 de lei lunar.

„Camerele speciale” ale restaurantelor

După numai un an de la scandalul mutării bordelurilor brașovene, patronii unor localuri – cafenele, restaurante – au readus prostituatele în centrul Brașovului. Întreprinzătorii au amenajat „camere speciale“ în care se practica prostituția. Clienții erau racolați în local prin intermediul unor spectacole nocturne „obscene”. O anchetă publicată de ziarul „Dimineața” din 19 aprilie 1929 constată că traficul de carne vie a luat proporţii în „camerele” speciale ale restaurantelor din Brașov. „Prefectul de poliţie a dat acum o ordonanţă prin care, prostituatele clandestine vor fi condamnate la o lună închisoare şi expulzate din oraş. Ordonanţa actuală prevede o serie de sancţiuni drastice şi împotriva negustorilor cari se ocupă cu acest fel de comerţ! Un început de aplicare a acestei ordonanţe, s-a făcut cu prilejul raziei recente când au fost arestate opt femei de moravuri uşoare, iar patronii celor două case de toleranţă, au fost amendaţi şi trimişi în judecată”, mai anunță publicația. Razia condusă de prefectul Poliției, colonelul Voina și de Nicolae Crăciun, directorul Poliției, fusese anunțată și de „Gazeta Transilvaniei” din 14 aprilie 1929. Cele două stabilimente, foste bordeluri transformate în cârciumi, „La Szilagyi” și „Lampa verde” sunt închise, iar 14 femei de moravuri uşoare – initial, câteva escaladaseră ferestrele și reușiseră să fugă – sunt expulzate în locurile de baștină.

Funcționară onorabilă, confundată de poliție cu o prostituată

Directorul Poliției din Brașov, Nicolae Crăciun, ajunge în vizorul presei, după ce, într-una dintre razii, din exces de zel, agenții săi ridică noaptea din camera ei de hotel o femeie onorabilă, confundată cu o prostituată. „O funcţionară, din comuna Bod, a scăpat trenul şi necunoscând pe nimeni în Braşov, neavând pe cineva la care s-ar putea adăposti peste noapte s-a dus la un hotel. Peste noapte agenţii lui Crăciun nemeresc cu razia lor şi la hotelul unde descinsese funcţionara. E ridicată în miezul nopţii şi dusă, sub învinuirea că practică prostituţia clandestină, la poliţie, unde a fost reţinută până a doua zi în tovărăşia hoţilor, prostituatelor veritabile şi a beţivilor scandalagii”, relatează ziarul „Universul” din 16 februarie 1930. După o noapte de groază, funcționara angajată la „Casa Comunală de Asigurări” din Bod este eliberată, dar reputația ei este distrusă. Agenții de poliție n-au putut aduce nici cea mai mica dovadă pentru reținerea ei.

Prostituate minore la casa de toleranță „Veneția”

Deși aproape în toată țara bordelurile sunt închise, la Brașov continua să funcționeze ultimele astfel de stabilimente din țară. Iar scandalurile se țin lanț. Două minore dispărute din Miercurea Ciuc sunt descoperite practicând prostituția în casa de toleranță „Veneția” din Brașov, condusă de un anume domn – nume predestinat” – Pesterlitz. Din nou sunt acuzați oameni din poliție, care ar fi ajutat la falsificarea actelor fetei pentru a figura în evidențe ca având peste 18 ani. „Azi dimineaţă s-a prezentat la d. prim procuror Ioan Popovici un funcţionar de la o instituţie din localitate, care a afirmat că ştie unde se află minorele dispărute. Denunţătorul a indicat casa de toleranţă Veneţia. Proprietarul a fost adus în faţa procurorului împreună cu una din pensionarele sale minora Bod Wilma. La primele cercetări, aceasta a declarat că ar fi fost ademenită de un anume Schmit Bandi, care a plasat-o apoi la Veneţia“. Minora a mai declarat că în această casă se mai află şi alte minore, care însă au putut obţine acte că au mai mult de 18 ani. Cercetările urmează acum la casa de toleranţă „Szilagy”. Fata Bod Vilma a fost predată familiei”, scrie corespondentul ziarului „Dimineața” pentru ediția din 16 noiembrie 1930. Anchetatorii au stabilit că Pesterlitz mituise un poliţist pentru falsificarea actelor de identitate ale minorelor.

Împrumut ilegal pentru o casă de toleranță

Pesterlitz, patronul bordelului „Veneția” și traficant de minore dovedit, este implicat și într-un alt mare scandal din epocă. În 1932, Arsenie Vlaicu directorului Băncii „Brașoveana” este condamnat de Tribunalul Brașov pentru bancrută frauduloasă la 1 an şi două luni închisoare. Acesta – după ce banca încetase plățile, aflându-se în dificultate – a mai împrumutat 200.000 de lei lui Pesterlitz. Directorul Vlaicu considera, conform martorilor, că banii investiți într-o casă de toleranță „sunt plasați în cea mai rentabilă afacere”. Deși, la acel moment, o astfel de activitate era interzisă legal. „Gazeta Transilvaniei” din 10 iulie 1932 relata că procesul s-a desfășurat „într-o atmosferă încărcată şi plină de jale pentru micii deponenţi ale căror economii au fost nimicite de directorul acestei Bănci, prin indolenţa comitetului şi a consiliului de administraţie, cari solidari au fost supuşi a plăti pagubele pricinuite”.

Mită pentru șefii poliției

Un an mai târziu, în 1931, prefectul și directorul Poliției Brașov sunt destituiți. O anchetă condusă de inspectorul general Milozi la chestura poliției Brașov descoperă mai multe afaceri ilegale. Ziarul „Curentul” din 6 iulie 1931, sub titulul „Poliția în slujba caselor de toleranță”, citând rezultatele anchetei scrie: „Conducătorii Poliției locale vegheau asupra caselor de toleranţă şi a prostituţiei clandestine. Dar ei erau pur şi simplu, salariaţii acestor negustori de carne vie. Pentru a trece cu vederea, şi a tolera lucruri scandaloase, poliţiştii, primeau o… modestă remuneraţie lunară, de câteva mii de lei. Aceasta reiese din declaraţiile «negustorilor» Szilagi şi Pesteritz, declaraţii anexate la dosar”. Șefii Poliției Brașov ar fi primit sume mari de bani în plic, șantajând o angajată a localului „Gaura Dulce” că o vor expulza în Ungaria. Pentru menținerea în funcție a polițiștilor corupți, deși faptele lor ar fi fost notorii, ziarul acuză politicienii național-țărăniști, care le-ar fi asigurat protecție.

Lotvony, corupătoarea de minore

În 1934, Poliția descoperă mai multe case de perdiție clandestine în care erau exploatate minore. Una dintre acestea funcționa în plin centrul Brașovului, pe str. I. C. Brătianu 35. Este arestată Irina Lotvony, o femeie originară din Ungaria. Femeia patrona o casă de perdiție clandestină. „S-a făcut vinovată de ademenire de minore, pe care le exploata apoi în casa ei, izbutind să atragă aci numeroase persoane din lumea braşoveană (…) A fost arestată patroana casei şi una din pensionarele sale, care au fost duse la poliţie. Asupra cercetărilor de până acum, s-a format un voluminos dosar, in care se cuprinde o serie de constatări destul de grave. Cercetările continuă,, spre a se stabili numărul victimelor ademenite de Irina Lotvony. Aceasta este originară din Ungaria şi s-a măritat de curând la Braşov cu un oarecare Topor, spre a nu fi suspectată de autorităţi”, dezvăluie „Universul” din 18 octombrie 1935.

Femeile ușoare, momeală pentru cartofori

În alte bordeluri clandestine se organizau adevărate tripouri, prostituatele atrăgând clienții pentru a juca sume mari de bani. „S-a descoperit în strada Decebal o adevărată speluncă, unde se află o casă de toleranţă clandestină şi un tripou. Printre fetele de acolo a fost găsită şi minora Maria Nistor, dispărută dela domiciliul părinţilor săi. Au fost găsiţi şi mai mulţi indivizi bănuiţi de o crimă săvârşită anul trecut în localitate (…) Se crede că în aceste taverne, unde se joacă pe o scară întinsă jocuri de noroc, anumite femei atrăgeau pe naivii cu bani, pe cari apoi îi jefuia o bandă de triseuri”, se arată în ziarul „Universul” din 21 octombrie 1934. Subiectul femeilor ușoare din Brașov, care atrag militari în saloane ilegale de jocuri de noroc era deplâns și de ziarul „Curentul” din 7 iulie 1934: „ în barul Pelikan se scaldă artistele cu şampanie şi nimeni nu pune în urmărire acele persoane să vadă de unde şi prin ce mijloace reuşesc să câştige atâţia bani încât să-şi permită luxul acesta, astăzi când mulţi nu pot să-şi câştige nici o pâine neagră ? (…) Foarte mulţi militari au pornit pe-o pantă greşită, prin aceste taverne zise şi baruri unde în braţele artistelor şi sub influenţa şampaniei îşi varsă necazurile zilei”.

„Condicuța”, înlocuită cu „fișa de sănătate”

u Articolul 305 al legii, interzicea cu desăvârşire casele de prostituție şi orice stabilimente sau localuri unde se practica prostituția. Contravenienţii, precum şi cei care exploatau sub orice formă prostituatele, erau pasibili de amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, iar în caz de recidivă puteau fi pedepsiți cu închisoare până la 6 luni. Legea îngăduia femeii să se prostitueze pe cont propriu, dar îi pretindea să fie sănătoasă. Articolul 297 al legii prevedea că toate persoanele care prin împrejurările în care trăiau erau expuse la contractarea bolilor venerice sau transmiterea lor, erau supuse unei supravegheri medicale speciale, prin examinări periodice gratuite. Pe baza sesizărilor autorităților administrative şi polițienești, autoritatea sanitară locală desemna persoanele care urmau a fi supuse supravegherii medicale speciale. Principiile de bază ale acestei legi au fost detaliate și în Regulamentul pentru combaterea bolilor venerice publicat la 3 martie 1933 în Monitorul Oficial. Vechea condicuţă de prostituţie a fost înlocuită cu o fişă de sănătate care a devenit confidenţială şi cuprindea starea de sănătate a persoanelor. Spre deosebire de condicuță, fişa putea fi controlată doar de autoritățile sanitare. Neprezentarea posesorilor de fişe de sănătate la examenul periodic, era sancționată prin lege.

(Partea a III-a va fi publicată joi, 9 martie 2023, pe www.monitorulexpres.ro))

Sursa: casasfatului.ro

Urmăriți Monitorul Expres și pe Google News

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Perioada de verificare reCAPTCHA a expirat. Vă rugăm să reîncărcați pagina.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!
- Advertisment -

Cele mai populare

Web design Brasov

COMENTARII RECENTE