13 C
Braşov
AcasăCititoriE bine de știut: Cele 3 bucate tradiţionale de Paşti

E bine de știut: Cele 3 bucate tradiţionale de Paşti

Ouăle roşii

Ouăle roșii simbolizează mormântul Domnului din care iese viaţa. Vopsitul ouălor se făcea iniţial cu coji de ceapă. În sudul Moldovei nu a fost dezvoltat meşteşugul vopsirii policrome sau închistriţarea ouălor. Se realizau modele cu chişiţa înmuiată în ceară şi se muiau în vopsea. În vremuri arhaice această vopsea se realiza din plante sau minerale, în special dintr‑o fiertură de coji de ceapă, pojarniţă, flori de tei etc. Se mai ornau şi cu frunzuliţe fixate pe ou cu un material textil după care se băgau în vopsea de diferite culori. Luciul era dat de o grăsime cu care se ungeau ouăle după vopsire.

Pasca

Pasca se frământă din făină de grâu, ouă, lapte, drojdie, mirodenii ş.a. Umplutura se face din brânză, stafide, ouă, mirodenii, uneori şi orez. Se recunoaşte uşor după o cruce împletită din aluat ce se pune peste umplutura de brânză dulce.

Cu mult înainte de a se face cozonacii, pasca reprezenta alimentul tradiţional ce nu lipsea de pe mesele românilor. Aluaturile se coceau în cuptorul de lut. În cuptor se făcea un foc puternic cu lemne şi se scotea apoi cenuşa afară. Se încerca temperatura cu nişte mălai ce se arunca înăuntru, apoi se băgau tăvile cu aluatul dospit şi se lipea gura cuptorului cu lut până la coacerea păştilor, cozonacilor şi a colacilor: „Când pun în cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe tuspatru pereţi şi apoi la gura cuptorului, zicând: Cruce‑n casă,/ Cruce‑n masă,/ Cruce‑n tuspatru/ cornuri de casă“. Acesta este un simbol foarte frumos al mormântului Mântuitorului Hristos. „În noaptea de Înviere femeile duc o pască la biserică. Preotul le sfinţeşte şi se gustă din ele de către toţi credincioşii. Asta se numeşte jertfa Paştelui“

Mielul

În strînsă legătură cu textul biblic, mielul are o importanţă deosebită în obiceiurile legate de sărbătorirea Paştilor.

Expresia „trebuie să‑i dai un miel de Paşti“ se foloseşte atunci când încurci numele cuiva şi îşi are originea în faptul că nanul dăruia finului un miel pentru sărbătoarea Paştelui. Acum se şi strângea cheagul de la miei cu care ciobanii făceau brânza pe tot parcursul anului. Sărbătoarea Paştilor Domnului se continua cu Săptămâna luminată, Izvorul Tămăduirii, Paştele Blajinilor şi alte sărbători, fiind o cheie de boltă în calendarul poporului român, unde se întâlnesc şi se regăsesc calendare moştenite de la daci, romani, cu calendarul creştin şi cel civil integrate în ritmul ciclic al naturii şi al întregului univer

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE

Blogar solidar cu boschetarul roman de pretutindeni on Primarul din Făgăraș a ”boicotat” începutul anului școlar
Cel mai titrat și apreciat Blogger european thc on Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local
Cel mai titrat și apreciat Blogger european thc on Primarul Făgăraşului cere excluderea a 10 membri din Consiliul Local
blogger most sustainable most ecologic on Ziua Limbii Române