-4.6 C
Braşov
AcasăStiri BrasovAu trecut 33 de ani: Crosul „15 Noiembrie“ a fost anulat în...

Au trecut 33 de ani: Crosul „15 Noiembrie“ a fost anulat în acest an

l În acest an, noul coronavirus afectează și comemorarea zilei de 15 Noiembrie 87 când, cu doi ani înainte de căderea regimului Ceauşescu, pe străzile Brașovului muncitorii au strigat cu mult curaj „Jos Ceauşescu! Jos Dictatura!”

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 a hotărât să anuleze ediţia din acest an a Crosului „15 Noiembrie”, prima întrerupere a evenimentului după 30 de ani. Reprezentanţii organizatorilor spun că decizia a fost luată din cauza pandemiei de COVID-19 însă evenimentul va fi reluat anul viitor. Pentru acest an, și împlinirea a 33 de ani de la Revolta muncitorească de la Braşov va fi  marcată cu discreție, spun reprezentanţii Asociaţiei. Astfel, duminică, 15 noiembrie 2020, la ora 11.30, va avea loc o depunere de coroane la Troița de la Spitalul Clinic de Urgență Brașov, fără a fi oficiat, însă, și serviciul religios. „Sugerăm tuturor entităților care doresc să participe la acest moment să desemneze câte un singur reprezentant, astfel încât să se poată respecta cu ușurință reglementările privind distanțarea socială”, a anunţat Marius Boeriu, reprezentantul Asociaţiei. De asemenea, tot duminică, după lăsarea întunericului, pe muntele Tâmpa și pe Cetățuia Brașov vor fi proiecții laser cu mesaje care să amintească de semnificația zilei de 15 Noiembrie 1987. „În viitorul apropiat, Asociația 15 Noiembrie 1987 Brașov își dorește să fie mai prezentă în viața cetății, motiv pentru care pregătim câteva proiecte ce se vor adresa brașovenilor și nu numai, în special generațiilor care vin din urmă și care vor avea șansa de a cunoaște mai multe aspecte legate de istoria acestui oraș, proiecte despre care vă vom comunica detalii de îndată ce vor prinde contur”, a mai spus Marius Boeriu, preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“.

„Jos Ceauşescu! Jos Dictatura!”

„Jos Ceauşescu! Jos Dictatura!”. Au fost primele lozinci anticomuniste care s-au auzit la Braşov, cu doi ani înainte de căderea regimului Ceauşescu. Pe data de 15 noiembrie 1987, muncitorii uzinei de autocamioane Steagu Roşu au ieşit în stradă pentru a protesta. Oamenii nu mai suportau foamea, frigul din case şi întunericul. În scurtă vreme, pe străzile Braşovului, în zi de vot, stegarilor revoltaţi li s-au alăturat alţi 10.000 de braşoveni. Toţi au strigat în centrul oraşului împotriva comuniştilor. Au dat foc portretului lui Ceauşescu şi au aruncat în stradă, pe ferestre, bunătăţile descoperite în depozitele cantinei judeţenei PCR. Zile în şir, apoi, zeci de muncitori, consideraţi capii revoltei, au fost anchetaţi şi torturaţi de Securitate. Și apoi judecați într-un simulacru de proces.

Sentință pentru cei 61 de inculpați

Unul dintre momentele cu grijă regizate de aparatul de partid a fost procesul manifestanților arestați în 15, 16 și 17 noiembrie. Ședința completului de judecată „s-a jucat“ în clubul întreprinderii brașovene. Sentința penală, purtând numărul 2823 din 3 decembrie 1987, de la Clubul Întreprinderii de Autocamioane Brașov îi trimite în judecată pe inculpați pentru „comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută și pedepsită de articolul 321 alineatul 2 din Codul penal“. Pedepsele cele mai mari au fost de trei ani închisoare, pentru patru dintre muncitorii care s-au ocupat de organizarea coloanelor de manifestanți:
„În numele legii hotărăște: în conformitate cu articolul 321, alineatul 2, din Codul Penal, condamnă la câte 3 ani de închisoare pe inculpații Geneti Aurică, Mutihac Florin, Duduc Gheorghe, Sommerauer Werner.
Condamnă la câte 2 ani și 6 luni de închisoare, pe inculpații: Ștefănoiu Ioan, Gyerkó Gheorghe, Broască Dumitru, Sbîrn Costică, Bordei Neculai, Zavela Cristian, Toma Lucian-Tudor, Mocanu Ovidiu, Cojocea Nicușor, Grădinaru Ioan, Dascălu Petrică, Brumă Ioan.
Condamnă la câte 2 ani de închisoare pe inculpații: Farcaș Iosif, Mureșan Vasile, Nicuțari Pavel, Anghel Daniel, Anghel Vasile, State Constantin, Duduc Radu, Gergely Andras, Ricu Marian, Cocan Constantin.
Condamnă la câte 2 ani de închisoare pe inculpații: Maniu Gavrilă, Tulai Florin, Ilie Ionel, Neculaescu Marius-Tibi, Vulpe Pavel-Cornel, Năstase Dumitru, Paraschiv Nicuță, Hossu Aurel, Macovei Mihai, Csomos Iosif-Ion, Zaharia Gheorghe, Pușcașu Enea.
Condamnă la câte un an și 6 luni de închisoare pe inculpații: Oprișan Gheorghe, Sevaciuc Mircea, Voinea Stan, Gergely Arpád, Tudose Eugen, Buceanu Aurel, Creangă Petru, Apetroaie Puiu, Huianu Puiu, Pintea Ciprian.
Condamnă la câte un an de închisoare pe inculpații Băhnăreanu Costică, Pricope Petru, Boeriu Petru Marius, Banciu Gheorghe, Haldan Gheorghe, Robotă Dumitru, Vieru Vasile, Vitos Ludovic.
Condamnă la câte 6 luni de închisoare, pe inculpații: Bencze Dénes, Micu Ștefan, Filichi Gavrilă, Năstase Ion, Iacob Dănuț“.

Cum a murit primul novembrist care a trecut prin beciurile Securităţii

Primul protestatar care a murit după ce a trecut prin beciurile Securităţii, după ce a strigat în stradă, în plină dictatură, „Jos comunismul“, a fost stegarul Vasile Vieru.
Vasile Vieru a ieşit în 15 noiembrie în stradă împreună cu ceilalţi stegari sătui de foame şi frig ca să strige ,,Jos comunismul“. A fost arestat la locul de muncă, în data de 17 noiembrie 1987, la ora 12.00. Cu o noapte înainte, a lăsat o scrisoare în care mărturisea numele celui care l-a trădat. După arestare, soţia lui, Angela Vieru, l-a căutat zile întregi la Miliţie. I se spunea că nimeni n-a auzit de el.
Era la Bucureşti în beciurile Securităţii. A venit acasă, în decembrie, cu o seară înaintea procesului de la Clubul Steagul Roşu. Afară îl supraveghea o maşină a Securităţii. A fost judecat, condamnat la un an de închisoare şi deportat la Bârlad. Vasile era deja foarte bolnav. „Nu mai putea să doarmă decât în fotoliu. Uneori îl găseam chircit pe covor, pentru că avea dureri îngrozitoare. Nu mai putea mânca decât lapte acru. Era mai tot timpul în spital. Vorbea tot mai puţin şi era îngrozitor de înspăimântat. I-a căzut părul, apoi dinţii. Corpul i s-a umplut de pete, iar picioarele erau atât de umflate, încât nu mai putea să încalţe decât papuci de casă. L-am întrebat ce s-a întâmplat în arestul din Bucureşti. Îmi spunea îngrozit să nu vorbesc niciodată despre asta“. Simptomele «bolii» au dovedit că, în arestul de la Bucureşti, Vasile Vieru a fost iradiat. În 5 septembrie ‘88 a murit, lăsând în urmă 5 copii. Copiii Vieru n-au primit pensie de urmaş până la Revoluţie. În 1995, Angela Vieru era încă şomeră. A plecat de atunci din ţară, împreună cu copiii ei. Vasile Vieru a fost primul mort din lista novembriştilor condamnaţi.

Aurică Geneti, primul pe lista „inculpaților“

Primul pe lista inculpaților trimiși în judecată acum 15 ani este Aurică Geneti. „Am pornit să manifestăm împotriva dictaturii, iar în fata Spitalului Judetean și în fata Prefecturii am strigat Jos Comunismul și Jos Ceausescu. Pe drum am cântat și Deșteaptă-te române”, își amintește Geneti. „Apoi, ca mulți dintre colegii mei, am suportat prigoana regimului comunist. Interogatoriile dure și bătăile crunte. Am fost deportat la Canal, iar familia a venit după mine. Copilul meu abia se născuse în 24 septembrie“. Geneti n-a regretat niciodată ca și-a riscat libertatea pentru Libertate.

Trei studenți, condamnați la 7 ani de închisoare

După pronunțarea sențintelor în procesul lotului „15 Noiembrie“, un grup de studenți de la Facultatea de Mecanică a Universității Brașov au vrut să arate că sunt alături de „acuzați“. Mihai Torjo, anul III AR, Marian Brâncoveanu, anul II MF și Marian Lupou, anul III MF, toți seraliști, muncitori la U.M. Tohan, au intrat noaptea în Corpul T. Ei au scris cu spray-uri cu vopsea pe pereți și pe tablourile lui Ceaușescu lozincile scandate în stradă. Securitatea i-a descoperit după câteva luni. Au fost batuți crunt, exmatriculați din faculate și condamnați la 7 ani de închisoare, pentru „propagandă ostilă”. Au prins amnistia din 26 ianuarie 1988. Până în ’89 cei trei au fost protagoniștii mai multor activități subversive. Au semnat, alături de Doina Cornea, Scrisoarea deschisă din 1988. După revoluție, au fost fondatori ai Sindicatului Liber din UM Tohan.

Prima întrunire a Rezistenței Române Anticomuniste

Asociația „15 Noiembrie 1987“ a organizat la Brașov, în septembrie 1990 prima întrunire a Rezistenței Române Anticomuniste. Printre invitați s-au numărat Ana Blandiana, Doina Cornea și Marian Munteanu, pe atunci liderul studenților și simbol al mișcării „Piața Universității“. Dar și o delegație a minerilor, condusă de Miron Cozma. În acele zile, Marian Munteanu și Miron Cozma și-au dat mâna, în semn de împăcare după proaspăt consumatele evenimente din 13-15 iunie. A doua întrunire a Rezistenței a avut loc un an mai târziu. La a treia întrunire a Rezistenței, din septembrie 2000, un grup de agitatori PRM strecurați în sala Clubului uzinei Roman SA le-au huiduit pe Doina Cornea și Ana Blandiana. Printre turbulenți, organizatorii au descoperit și un fost secretar PCR din uzină.

Din pledoaria reprezentantului Procuraturii Brașov, deși în dosar era consemnat că nici unul dintre inculpați nu are antecedente penale: „Faptele săvârșite de inculpați sunt deosebit de grave. La săvârșirea acestora au participat elemente certate cu legea. Faptele de huliganism săvârșite sunt incalificabile, unii dintre inculpați purtându-se ca niște adevărați vandali. Inculpații sunt huligani, frecvent consumatori de băuturi alcoolice, refractari, care nu au înteles ce li s-a dat de către societate în rezolvarea multor probleme de familie. Ceea ce au făcut ei este o gravă încălcare a normelor de conduită socială. Au indignat profund, prin atitudinea lor, opinia publică”.

Din manuscrisul transmis clandestin Forumului Mondial de Dumitru Mazilu, în decembrie 1987: „Prima măsură a autorităților a fost izolarea celorlalte colective muncitorești. Porțile uzinelor au fost închise. Cele mai drastice măsuri s-au luat la Tractorul, unde, cu săptămână în urmă, avuseseră loc două acțiuni de protest. La porțile acestor uzine au fost masate trupe de intervenție ale Securității. În al doilea rând, Securitatea locală a dispus filmarea oamenilor. A trimis două echipe care fuseseră instruite să vorbească în limbi străine, pentru a-i deruta pe muncitori. Una a fost însă descoperită. Aparatul i-a fost distrus, iar cei doi securiști au fost bătuți. O a doua echipă, instalată pe Modarom, a reușit să filmeze. Pe baza acestui film-capcană, muncitorii au fost identificați și arestați“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisment -

Cele mai populare

spot_img

COMENTARII RECENTE