Hristos a înviat! Monitorul Expres vă urează Paște Fericit
România şi-a încheiat aventura la Campionatul Mondial de hochei din Italia. Tricolorii lui Dave MacQueen, victorie cu Japonia
România şi-a încheiat aventura la Campionatul Mondial de hochei din Italia. Tricolorii lui Dave MacQueen, victorie cu Japonia
Selecţionata României a învins echipa Japoniei cu scorul de 4-2 (2-1, 1-0, 1-1), sâmbătă, în ultimul său meci de la Campionatul Mondial de hochei, Divizia I, Grupa A, de la Bolzano (Italia). Pentru echipa României, antrenată de Dave McQueen, au punctat Roberto Gliga (04:26), Evgheni Skacikov (18:35), Szilard Rokaly (34:15) şi Matias Haaranen (59:03).
Trei victorii și două înfrângeri
Debutul tricolorilor la turneul de la Bolzona a fost greoi cu două eşecuri drastice, 1-6 cu Italia şi 1-6 cu Slovenia, după care au urmat trei victorii, 2-1 cu Ungaria, 3-2 cu Coreea de Sud şi 4-2 cu Japonia. România a terminat pe locul 4 in Divizia 1, Grupa A, a CM. Ungaria și Slovenia au promovat în eșalonul superior. Locul 3 a fost ocupat de Italia.
De ce spunem Iisus Hristos și nu Iisus Cristos?
De ce spunem Iisus Hristos și nu Iisus Cristos? Multă lume se întreabă de ce se spune Iisus Hristos și nu Iisus Cristos, însă puțini știu care este forma corectă. Iată ce ne spun teologii.
Inițial, Noul Testament a fost scris în limba greacă, iar numelui mântuitorului i s-a adăugat supranumele de Χρίστος, care se citește Chrístos. Astfel, Hristos este un titlu și nu reprezintă numele propriu-zis al Mântuitorului. Acesta își are originea în limba greacă, de la verbul „hrio”, care înseamnă „a unge” ( Hristos = cel uns, unsul).
În limba ebraică, Christos devine מָשִׁיחַ, și anume Mašíaḥ, care se citește Maşiah. Acest nume este transliterat în greacă Messias și preluat în limba română ca Mesia, așa cum apare în Ioan 4:25: “Ştim că va veni Mesia care se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate”. De asemenea, „Maşiah” mai era numit și regele în Israel, deoarece la ceremonialul de investire era uns cu untdelemn de către un preot sau un profet cultic.
În limba greacă, titlul de Christos se scrie “Χρίστος”, Chrístos, de la adjectivul “χριστός”, christós, care înseamnă “unsul” (sau “alesul”, după cum apare în teologia creştină pentru termenul de Messiah). Totodată, se mai scrie și “Χρήστος”, Chrēstos, de la adjectivul “χρηστός”, chrēstós, care înseamnă “folositor“.
Ortodocșii utilizează forma de Hristos, iar catolicii pe cea de Cristos sau Christos.
Explicația stă în faptul că ortodocșii au ales să ducă creștinismul pe linia conturată de biserica grecească, iar catolicii pe drumul bisericii de la Roma, unde latina era limba de oficiere a slujbelor. Limba latină a preluat prima literă din Χρίστος drept “ch”, iar titlul a devenit Christos sau pur şi simplu Cristos. Catolicii mai spun că prin alegerea numelui de Cristos păstrează o corespondență cu termenul “catolic”, care înseamnă “universal”, şi cu cuvântul “cruce”.
Teologili spun că atât varianta Hristos, cât și variantele Cristos sau Christos sunt corecte
Din punctul de vedere al teologilor, atât varianta Hristos, cât și variantele Cristos sau Christos sunt corecte. Totul ține de tradiția fiecărei biserici și de dorința enoriașilor.
Pe de altă parte, din perspetivă lingvistică, “Isus Cristos” este varianta corectă în limba română, deoarece aceasta fiind de origine romanică, nu trebuie să urmeze tradiţia slavă şi să preia fonetica grecească. Însă, Dicţionarul Explicativ al limbii Române (DEX) este de acord cu toate cele 3 forme de Hristos, Christos şi Cristos, şi orice altă formă hibridă Iisus Cristos, Iisus Christos, Isus Hristos, Isus Christos, Iisus Christos sunt incorecte din punct de vedere lingvistic și etimologic.
Cu ce trebuie să începi masa de Paște ca să ai noroc și prosperitate tot anul
Cu ce trebuie să începi masa de Paște ca să ai noroc și prosperitate tot anul. Ziua de Paște vine cu o serie de tradiții și obiceiuri specifice, pe care oamenii le respectă în fiecare an. Se spune că la masa de Paște trebuie să mănânci mai întâi un ou, crezându-se astfel că el aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi pește și pasăre, pentru a fi sprinten ca peștele și ușor ca pasărea.
De asemenea, nu ai voie să mănânci oul cu sare în ziua de Paște, deoarece se spune că transpiri tot anul. Pasca și anafura sunt considerate leacuri, motiv pentru care se păstrează bucăți din acestea peste an. Conform unei tradiții, cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paște, te vei întâlni și pe lumea cealaltă. Dacă păstrezi un ou roșu vreme de 40 de zile după sărbătoare și nu se strică, o să ai noroc tot anul.
Ce mesaj transmite ÎPS Dr. Laurențiu Streza în Pastorala de Paște
Ce mesaj transmite ÎPS Dr. Laurențiu Streza în Pastorala de Paște. În Pastorala din acest an prilejuită de Învierea Domnului, ÎPS Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, îndeamnă ca „Bucuria noastră să nu o lăsăm să fie umbrită de nimic, căci ea este nădejdea noastră cea mai mare. Toate greutățile le vom birui prin Hristos cel Înviat din morți, Care este Hrana noastră veșnică, întru Care ne întărim. În această biruință credem că vom trece peste toate încercările vieții acesteia, vom dobândi încă din această lume lumina Sa cea cerească, cântând de-a pururi în inimile noastre imnul biruinței creștine asupra păcatului, asupra diavolului și a morții: „HRISTOS A ÎNVIAT din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din mormânturi viață dăruindu-le!”.
Lumina Învierii ne face pe fiecare „apostoli şi ucenici ai Celui Înviat”, mai arată mitropolitul Ardealului.
„Această lumină pe care o purtăm cu toţii astăzi ne face şi pe noi apostoli şi ucenici ai Celui Înviat şi ne obligă să ne schimbăm vieţile, ne cheamă să umblăm întru lumină, să fugim de întunericul patimilor şi al păcatelor, să ieşim de sub stăpânirea întunericului, din împărăţia celui rău şi să facem trecerea noastră – Pesahul nostru – cu Hristos spre lumina dragostei Sale. Să nu uităm că El ne pregăteşte la Sfânta Liturghie mereu cina bogată a dragostei Sale, în care ne umplem de puterea Învierii Lui pentru a putea să ne luptăm cu toate greutăţile şi necazurile acestei lumi. ‘Îndrăzniţi! Eu am biruit lumea!’ ne spune El mereu când stăm la masă cu El şi ştim că doar prin El, ascultând de poruncile Lui, vom putea trece peste toate încercările viitoare”, a subliniat ÎPS Laurenţiu.
Puteți citi Pastorala ÎPS Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului
Aici
Ce trebuie să faci dacă vrei să păstrezi cozonacul proaspăt mai mult timp după Paşte
Cozonacul este unul dintre cele mai îndrăgite și apetisante deserturi tradiționale de Paște. Există numeroase rețete de cozonac, la fel de multe fiind și sfaturile utile pentru prepararea lor.
Mulți dintre noi ne dorim să păstrăm cozonacul pufos și delicios pentru o perioadă mai îndelungată. Este interesant de știut că, în condiții corespunzătoare de depozitare, cozonacii pot rezista chiar și câteva săptămâni. Iată câteva recomandări pentru a menține prospețimea cozonacului, conform impact.ro.
- Învelește cozonacul în folie de aluminiu sau hârtie de copt înainte de a-l depozita. Acest lucru va contribui la menținerea prospețimii și a umidității desertului.
- Depozitează cozonacul într-un loc uscat și răcoros. Deși multe gospodine îl țin la rece, este recomandat să nu-l pui în frigider, deoarece temperaturile scăzute pot afecta aromele.
- Taie cozonacul doar atunci când e nevoie să-l servești. Astfel, vei preveni expunerea la aer și cozonacul își va păstra prospețimea.
- Dacă dorești să păstrezi cozonacul pentru o perioadă mai lungă, poți să-l congeli. Învelește-l bine în folie de aluminiu sau plastic și depozitează-l în congelator. Înainte de a-l servi, lasă-l să se dezghețe la temperatura camerei.
- Poți încerca să adaugi câteva felii de mere sau coajă de portocală în recipientul în care păstrezi cozonacul. Această metodă poate contribui la menținerea prospețimii și a umidității desertului.
NATO apără infrastructura militară ce trece prin România. Rusia spune că războiul cu Alianța e aproape
NATO apără infrastructura militară ce trece prin România. Rusia spune că războiul cu Alianța e aproape
NATO apără infrastructura militară ce trece prin România. Rusia crede că războiul cu Alianța e aproape. Experții militari ruși avertizează că, pe fundalul exercițiilor Quadriga 2024 din Europa, sunt explorate problemele utilizării infrastructurii logistice în scopuri militare.
Dezvoltarea logisticii NATO este deja un indiciu evident al pregătirilor pentru războiul cu Rusia, arată un raport al canalului pro-Kremlin Telegram/Two Majors.
Facilitatea UE pentru conectarea Europei (CEF) joacă un rol important în acest sens, se arată în raport. Reconstrucția căii ferate Ciop – Ujgorod (regiunea Transcarpatică) a început deja.
Lucrările la tronsonul ucrainean fac parte din proiectul CEF, care prevede modernizarea infrastructurii de transport până la sfârșitul anului 2027 pentru a crește circulația mărfurilor către UE, inclusiv. „cu dublă utilizare” (cum este scris în programul Mobilitate Militară).
CEF și-a asumat 50% din costuri, din 128,2 milioane de euro, în modernizarea a trei puncte de control feroviar (PCF) între Ungaria, Slovacia și Ucraina, două PCF la granița polono-ucraineană și unul la frontiera româno-ucraineană.
Mai mult, pe newsweek
4 din 5 români își vor petrece Paștele acasă, în familie
4 din 5 români își vor petrece Paștele acasă, în familie. Proporția celor care îşi doresc să călătorească de Paște este de doar 16%.
Peste 79% dintre români intenţionează să îşi petreacă Sărbătorile Pascale acasă, în familie, iar 75% vor să participe la slujba de Înviere din acest an, conform unui studiu citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte persoanele în compania cărora se va petrece ziua de Paşte, tradiţia se păstrează, cei mai mulţi români alegând să petreacă această sărbătoare în familie, alături de partenerul de viaţă (67%), copii (51%) sau părinţi (46%). Tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani sunt cei care menţionează în măsură semnificativ mai mare petrecerea sărbătorii alături de grupul de prieteni (41% vs. 27% total eşantion), se menţionează în studiul Reveal Marketing Research.
Procentul celor care doresc să călătorească în timpul Sărbătorilor Pascale a crescut de la 11% în 2023 la 16% în 2024.
Semnificația Sărbătorilor Pascale pentru români
32% dintre români consideră că Paştele este mai mult despre conexiunea şi comunicarea cu cei dragi, în timp ce 31% se concentrează mai mult pe tradiţii şi obiceiuri. Pentru 27% dintre respondenţi, Paştele înseamnă o combinaţie echilibrată între legăturile interpersonale şi tradiţii.
Paştele este despre conexiuni interpersonale, 66% dintre respondenţi menţionând că există persoane dragi în viaţa lor care locuiesc în afara localităţii, cu care şi-ar dori să petreacă Sărbătorile Pascale. Astfel că, cei mai mulţi vor folosi tehnologia pentru a se simţi mai aproape de cei dragi care sunt departe, transmiţându-le urări de Paşte prin mesaje text (62%) sau optând pentru apeluri telefonice sau video (59%).
Majoritatea românilor vor face cadouri de Paște
Peste 67% dintre români intenţionează să cumpere cadouri cu ocazia Paştelui, în special copiilor (64%) sau partenerei/ului de viaţă (60%). Ca tendinţă, reprezentanţii Generaţiei Z (18-24 ani) sunt mai înclinaţi să ofere cadouri părinţilor (79%) sau prietenilor (46%), în timp ce persoanele de peste 45 de ani oferă în mod predominant cadouri copiilor (76%).
Unu din trei români va merge la slujba de Înviere
În acest an, 75% dintre români planifică să participe la slujba de Înviere, în mai mare măsură femeile (77%) comparativ cu bărbaţii (72%).
Pentru cei mai mulţi dintre români aspecte precum achiziţionarea de cadouri, decorarea şi prepararea mâncărurilor festive de Paşte aduc un plus de bucurie şi entuziasm acestei sărbători (33%). Pentru 28% aceste activităţi nu afectează în mod deosebit percepţia asupra autenticităţii sărbătorii, în timp ce 21% consideră că acestea adaugă un farmec suplimentar, dar şi că pot distruge autenticitatea sărbătorii.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 18-24 aprilie 2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban si rural. Mărimea eşantionului a fost de 1003 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
Update: A fost găsită! O copilă de 14 ani, din Prejmer, a dispărut de acasă. Dacă o vedeţi sunaţi la 112
O copilă de 14 ani, din Prejmer, a dispărut de acasă. Dacă o vedeţi sunaţi la 112. Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov fac verificări pentru identificarea unei persoane dispărute. Aseară, au fost sesizați cu privire la faptul că BACIU TEODORA-CRISTINA, în vârstă de 14 de ani, ar fi plecat voluntar, în cursul zilei de 2 mai, de la locuința de domiciliu, din localitatea Prejmer, fără a se cunoaște destinația și fără a mai reveni până în prezent.
Copila are următoarele semnalmente: înălțimea de aproximativ 1,73m., ten măsliniu, ochi căprui, păr brunet, aluniță pe obrazul stâng.
La momentul plecării era îmbrăcată cu blugi de culoare albastră, bluză de culoare albă, vesta de culoare crem și era încălțată cu pantofi sport de culoare albă. De asemenea, purta un ghiozdan de culoare gri.
Persoanele care pot furniza informații cu privire la tânăra în cauză sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.
Update: Persoana căutată a fost identificată.
Mulțumim pentru sprijin! este mesajul transmis de autorități.
Ouăle roșii rezistă și două săptămâni în frigider
La Antena 3 CNN, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), Alexandru Cîrîc, a oferit clarificări privind durata de păstrare a ouălor roșii de Paște, fără a compromite siguranța alimentară.
„Este important să ținem ouăle roșii la frigider pentru a le menține proaspete mai mult timp. La această temperatură, pot rezista până la două săptămâni fără a prezenta riscuri pentru sănătate, mai ales dacă au fost pregătite termic.
Dacă nu sunt depozitate la frigider, perioada de păstrare va fi redusă la maximum o săptămână. Cu toate acestea, ouăle roșii pregătite termic pot rezista în siguranță chiar și la temperatura camerei timp de o săptămână”, a explicat Alexandru Cîrîc în cadrul emisiunii.