Polițiștii locali reamintesc sancțiunile prevăzute de HCL nr. 927/2006(R) pentru aprobarea Regulamentului de atribuire a locurilor de parcare din parcările de reședință amenajate în Municipiul Brașov, în contextul în care în Brașov, în prezent, este în derulare procedura de atribuire/ licitație a locurilor de parcare de reședință. În paralel, se desfășoară campania de demontare a dispozitivelor de blocare amplasate ilegal pe locurile de parcare de pe domeniul public.
Contravenții și sancțiuni:
Ocuparea unui loc de parcare de reședință fără abonament valabil: amendă între 200–300 lei + Poliţia Locală Brașov poate dispune ridicarea autoturismului.
Neexpunerea, la loc vizibil, a vignetei eliberată titularului abonamentului de reședință pe perioada anuală achitată: amendă între 50–100 lei.
Montarea unui dispozitiv de blocare: amendă între 1000–2000 lei + ridicarea dispozitivului.
Blocarea locului de parcare prin alte mijloace: amendă între 1000–1500 lei.
În plus, dacă mașina este ridicată, costurile pentru a o recupera sunt următoarele:
625 lei – taxă ridicare
260 lei – taxă transport
200 lei/zi – taxă depozitare
Dacă sunteți nevoiți să ocupați temporar un loc de parcare de reședință, polițiștii locali vă recomandă să expuneți la loc vizibil în autoturism numărul dumneavoastră de telefon și să răspundeți apelului atunci când sunteți contactați. Amenda ar putea fi aproximativ 1.000 lei.
Poliția Locală Brașov poate dispune ridicarea și a autoturismelor staționate ilegal conform prevederilor OUG nr. 195/2002(A) privind circulația pe drumurile publice, ale HCL nr. 105/2024 pentru aprobarea Regulamentului privind funcționarea și exploatarea stațiilor de reîncărcare a vehiculelor electrice și hybrid plug-in în Municipiul Brașov și ale Legii nr. 448/2006(A) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Raul Băilă (25 de ani), fostul portar al celor de la SR Brașov, a semnat cu CSC Șelimbăr și va evolua în al doilea eșalon al fotbalului românesc.
Raul Băilă s-a întors la CSC Șelimbăr după experiențe avute între timp la Măgura Cisnădie, Minaur Baia Mare și SR Brașov. Născut la Sibiu, goalkeeperu a mai activat în cariera sa la CNP Târgu Mureș, FC Hermannstadt 2, FC Avrig, CSC Șelimbăr, Măgura Cisnădie, Minaur Baia Mare și SR Brașov. La SR Brașov, Băilă a ajuns la începutul lui 2024. În Liga 2 are meciuri doar pentru Minaur, în sezonul 2022/23, 9 partide. ”Bine ai revenit, Raul Băilă! Raul (25 de ani) este sibian și începe o nouă aventură la echipa noastră, pentru următorul an de zile, după ce a evoluat în tricoul călăreților roșii în sezonul 2020-2021. În întreaga sa cariera a mai evoluat pentru echipa secundă a vecinilor de la FC Hermannstadt, FC Avrig, Măgura Cisnădie, Minaur Baia Mare și SR Brașov. Bine ai revenit, Raul!”, este anunțul clubului sibian.
Programul complet și echipele participante la turneul internațional de la Brașov
Corona Brașov și va prezenta lotul cu care va ataca sezonul 2025/26, cu ocazia Cupei Corona la baschet masculin. La turneul de la Sala Sporturilor „Dumitru Popescu Colibași “ vor participa patru echipe: Rapid București, FC Argeș Pitești, Neftçi Baku și Corona Brașov. Ziua inaugurală, sâmbătă, 13 septembrie, le va pune față în față pe FC Argeș și Neftçi Baku de la ora 14:00, iar de la ora 20.00, Corona Brașov se va duela cu Rapid. Duminică sunt programate finalele. De la ora 17.00 se va juca finala mică, iar de la ora 19.00 este programată finala mare a turneului. „Cu ocazia acestui turneu vom prezenta lotul de jucători în fața propriilor suporteri. Vor participa Rapid și FC Argeș, două echipe de play-off, dar și Neftçi Baku, campioana Azerbaidjanului. Ne dorim o evoluție bună la botezul echipei în fața suporterilor “, a spus Florin Nini, antrenorul echipei brașovene. Clubul brașovean încă nu a anunțat prețul biletelor pentru meciurile acestui turneu!
35 de medicamente pentru pacienți diagnosticați cu boli grave vor fi compensate. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că miercuri a fost publicat în transparență decizională un ordin de ministru care va permite includerea în listele de medicamente compensate a 35 de medicamente.
Potrivit lui Alexandru Rogobete, medicamentele nou introduse pe listele de compensate vor aduce soluții reale pentru pacienți diagnosticați cu boli grave cum ar fi:
cancer de prostată avansat, sensibil la hormoni
amiloidoză ereditară
colită ulcerativă activă și boală Crohn moderată până la severă, rezistente la tratamente convenționale
astm bronșic sever necontrolat, care nu răspunde la alte terapii
angioedem ereditar recurent (prevenirea de rutină a episoadelor)
leucemie limfocitară cronică, la pacienți cu deleția 17p sau mutația TP53, neeligibili pentru imunochimioterapie
mielom multiplu recidivat și refractar
infecția cu HIV-1 la copii
Un TIR a intrat într-un bloc, joi, 11 septembrie, pe strada Oașului din municipiul Cluj-Napoca, potrivit Info Trafic România.
Conform ISU Cluj, accidentul rutier s-a produs joi, în jurul orei 05:30.
La fața locului au intervenit trei echipaje din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca. Pompierii au găsit un autotren avariat, ieșit în afara părții carosabile. În urma impactului au fost avariate și două autoturisme parcate, precum și un stâlp de electricitate.
Din primele informații, nu au existat victime încarcerate. Un bărbat, conștient și cooperant, a primit îngrijiri medicale din partea echipajului SMURD de terapie intensivă mobilă, fiind ulterior transportat la spital pentru investigații suplimentare.
În paralel, echipele de intervenție au acționat pentru asigurarea măsurilor de siguranță la locul accidentului și pentru eliberarea carosabilului.
„Din primele verificări a rezultat că un bărbat de 51 de ani, din Cluj-Napoca, care conducea un ansamblu de vehicule înspre Bulevardul Muncii, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, în condiții ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetărilor.
Vehiculul ar fi pătruns pe sensul opus de mers, unde a acroșat două autovehicule parcate, oprindu-se ulterior într-un imobil.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
Acesta a necesitat îngrijiri medicale și a fost transportat la o unitate spitalicească.
Cercetările continuă pentru stabilirea împrejurărilor și a cauzelor producerii evenimentului rutier”, a transmis IPJ Cluj.
Restricții de circulație: Sâmbătă, ,,Linia 20”, singura competiție de ciclism pe drumul spre Poiana Brașov. 300 de cicliști amatori sau profesioniști vor pedala sâmbătă, 13 septembrie, pe traseul autobuzului care face legătura între Brașov și Poiana Brașov. Pe parcursul zilei vor fi restricții de circulație pe drumul spre Poiana Brașov.
Sfârșitul acesta de săptămână este dedicat ciclismului, fie că este vorba de Turul României, Brașovul fiind gazda celei de a treia etape (startul va fi dat vineri, 12 septembrie, ora 10.50, în Piața Sfatului), fie că este vorba de cei care vor să se bucure de sport și natură în singura cursă de biciclete care se desfășoară integral pe drumul care face legătura dintre Brașov și Poiana Brașov, ,,Linia 20”, care va avea loc sâmbătă.
Aflată la a treia ediție, competiția ,,Linia 20”, denumită după numele liniei de autobuz care leagă orașul Brașov cu Poiana, va aduce la start 300 de bicicliști, amatori și profesioniști.
Evenimentul este organizat de Asociația Cetatea Brașovului, în parteneriat cu Primăria Brașov, și are ca scop promovarea ciclismului în comunitatea brașoveană.
Pe traseul pe care circulă autobuzul 20, din Livada Poștei în Poiana Brașov, iubitorii acestui sport, amatori și profesioniști, pot participa la una dintre cele 3 probe: cursa populară, proba individuală cu start în bloc și contratimp pe echipe.
Probele și programul competiției:
Cursa populară; start la ora 10.00, traseu de 4 km. Aceasta este o probă necompetitivă, perfectă pentru cei care vor să petreacă timp de alături de familie. Nu contează viteza, ci bucuria de a fi împreună. Start festiv urmat de start comun din Livada Poștei și sosirea în a doua parcare a Belvederii;
Proba individuală cu start în bloc. Start la ora 11.00, traseu de 11 km. Se adresează cicliștilor care vor să își încerce puterile pe traseul spre Poiana Brașov. Se va putea rula în pluton, ca în marile tururi cicliste;
Contratimp pe echipe; start la ora 15, traseu de 11 km. Concurezi alături de prietenii tăi. Formează o echipă de 4 cicliști și alege una dintre categoriile disponibile: feminin, masculin sau mixt. Startul va avea loc la intervale de 60 de secunde. Oferă-ți șansa de a concura într-o atmosferă competitivă și de echipă!
Restricții de circulație
Pe parcursul zilei de sâmbătă, 13 septembrie, pentru desfășurarea competiției în condiții de siguranță, traseul Livada Poștei – Poiana Brașov va fi închis circulației publice în următoarele intervale orare:
între orele 9.00 – 12.30;
între orele 14.00 – 16.30.
FRF a decis ca FC U Craiova, echipa patronată de Adrian Mititelu, să fie exclusă din toate competițiile! După ce a început sezonul 2025-2026 al Ligii a 3-a cu o depunctare-record de -106 puncte, FCU a primit lovitura decisivă de la Federația Română de Fotbal.
„În temeiul art. 85 alin. 1 lit. c din Regulamentul Disciplinar dispune excluderea din toate competițiile în curs și retrogradarea echipei în categoria inferioară a clubului FCU 1948 CRAIOVA FOTBAL CLUB SA”, se precizează în comunicatul FRF. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată de FCU Craiova.
LG CONSTRUCTIONE SRL, MADAR FLORIN – HOREA, cu sediul în com. Suraia, nr. 1353, jud. Vrancea, anunță publicul interesat asupra declanșării etapei de încadrare pentru PUD ,,CONSTRUIRE LOCUINȚE COLECTIVE S+P+6E, ÎMPREJMUIRE, ORGANIZARE DE ȘANTIER, BRANȘAMENTE UTILITĂȚI CU PĂSTRAREA AVIZELOR OBȚINUTE ÎN BAZA CU NR. 16/04.01.2023,, amplasat în str. Nicolae Labiș, FN, mun. Brașov, jud. Brașov, în vederea emiterii avizului de mediu. Planul poate fi consultat la sediul APM Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în zilele de luni până vineri, între orele 8:00-16:00. Comentarii și sugestii se primesc în scris la Agenția Pentru Protecția Mediului Brașov, str. Politehnicii nr. 3, în termen de 15 zile calendaristice de la data anunțului.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Vă informăm că: Municipiul Săcele cu adresa în Săcele, str. Piața Libertății, nr. 17, jud. Brașov, solicită de la Administrația Bazinală de Apă Olt, S.G.A. Brașov aviz de gospodărire a apelor pentru desfășurarea activității de „Reabilitare pod peste râul Timiș, în zona fostei tabere de copii de la Timișu de Jos” localizat pe raza UAT Săcele și UAT Predeal, jud. Brașov. Această investiție este nouă. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Persoanele care doresc să obțină informații suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menționată.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Casa de pe Tocile în care a locuit Căpitanul Ilie Birt și troița care s-a păstrat și azi în colțul casei
• În secolul XVIII, căpitanul Ilie Birt a vrut să înființeze Republica Șchei
• Viteazul român s-a dus până la Viena la Împărat să-i ceară separarea administrativă şi juridică a Şcheiului de Cetatea Braşov
• Ilie Birt a luptat contra turcilor, dar şi pentru drepturile şcheienilor, ale bisericii ortodoxe, a ridicat troiţe după fiecare victorie și a salvat şcoala din Schei
Numele lui Ilie Birt este cunoscut braşovenilor, mai ales pentru că o stradă din Şchei îi poartă numele. Încă mai există două troiţe ridicate de acest fiu al Şcheilor. Însă, mai puţini ştim ce rol a jucat în istorie acest personaj fascinant. Vechi documente vorbesc despre el ca despre un ofiţer din armata austriacă, altele ca despre un mare luptător în numele libertăţii şcheienilor, altele ca despre un negustor priceput. Cert este că a fost un fruntaş al românilor din Şchei. A militat pentru drepturile lor până la Viena şi Ţarigrad. Îi călca pe nervi pe funcţionarii imperiali şi se punea contra tuturor celor ce îngrădeau drepturile şcheienilor şi ale bisericii ortodoxe în acest vechi cartier al Braşovului. Magistratul Braşovului îl numea „capul tuturor valahilor neastâmpăraţi din acest district“. Acest „neînstrunat“ s-a dus cu jalba-n băţ la Împăratul Austriei şi i-a cerut înfiinţarea unei noi structuri administrativ-teritoriale, cu autonomie totală, sub numele de Republica Şchei. Însă îndrăzneaţa idee a căpitanului a rămas în istorie. Păcat că astăzi sunt tot mai puţini cei ce o pot povesti.
Căpitan şi negustor de vinuri
Într-o lucrare a istoricului braşovean Sterie Stinghe, scoasă la lumină de neobositul căutător de oameni şi fapte din Şchei, Eugen Moga, Ilie Birt este numit „una dintre cele mai proeminente figuri din trecut ale Şcheiului nostru“, „un învăpăiat şi vajnic apărător al legii noastre strămoşeşti şi un îndrăzneţ şi temut luptător“. I se spunea Căpitanul pentru că primise privilegii militare pentru serviciile aduse armatei imperiale austriece cu compania de voluntari pe care o înfiinţase şi pe care o întreţinuse pe cheltuială proprie. Dar nu se ştie precis dacă primise grad de căpitan. Nici data naşterii nu e cunoscută, probabil anul 1698. Magistratul Braşovului avea în registre familia Birt de negustori de vinuri, dar tatăl lui fusese păstor de vite. A fost căsătorit cu Neaţa (Neacşa), fiica unui alt fruntaş al Şcheiului, a lui Văsii Găurincă, negustor pescar, care avea şi o vie în Ţara Românească. „Şi a trăit cu soţia lui zile bune şi fericite, bucurându-se amândoi de mare cinste şi multă trecere“. Neaţa a murit în 1770, căpitanul 16 ani mai târziu. Au avut opt copii, şase băieţi şi două fete. Ca negustor, Ilie Birt făcea parte din Compania Grecească din Braşov, iar afacerile lui se întindeau până la Cluj şi Ţara Românească, dar se pare că îşi vindea butoaiele şi în Turcia. Cunoscând mulţi negustori străini, dar şi din relaţiile lui diplomatice, a învăţat maghiara, greaca, turca şi germana. În Braşov, avea o cârciumă, chiar în casa lui din Şchei, „în ciuda opreliştei cârciumăritului“. Legile erau drastice. Cine era prins făcând negoţ cu alcool lua bătaie şi amenzi groase. Legea nu era aceeaşi şi pentru saşii din Cetate, care aveau liber la comerţ. Birt se revolta deseori. În ciuda confiscărilor şi persecuţiilor, afacerea lui continua să prospere. Profesorul Eugen Moga, fiul credincios al Scheiului și păstrător al istoriei locului
Deşi rănit, a capturat 36 de prizonieri turci
În armata husarilor, cel care obişnuia să se semneze „Căpitanul“ s-a remarcat „prin iscusinţa şi destoinicia sa“. În 1737, şi-a înjghebat o companie de voluntari călăreţi, pentru echiparea cărora a cheltuit mai mult de 3.000 de florini. Sub comanda generalului Gilanyi, armata lui i-a învins pe turci în bătălia de la Piteşti. Deşi era rănit la cap, Ilie Birt „aduce la Braşov, în ziua de 24 noiembrie, la ora 2, p.m., 36 de prizonieri turci“. Pentru eroismul lui, a primit pensie de 3 galbeni şi 4 litere protecţionale (salvia gardia), prin care patru conţi i-au acordat favoruri personale. Magistratul însă îi călca deseori aceste drepturi. Ca avere, Birt avea o casă în Şchei, grădină, fâneaţă în Poiana Braşov, vaci şi o turmă de oi. În Ţara Românească, mai deţinea 10 pogoane de vie la Cernăteşti, „care-i produceau, în anii mijlocii, 6 vase româneşti de vin“. Avea dreptul să-şi aducă vin fără a plăti vamă, conform privilegiilor acordate de împărat. Prin testament, şcheianul a lăsat 900 de florini nemţeşti, pentru ridicarea a două biserici în cartier. Avea şi bani gheaţă, cu care-şi plătea călătoriile. De 12 ori a fost numai la Sibiu, când a stat acolo 58 de săptămâni şi 46 de zile, iar la Viena a zăbovit 1 an şi 5 luni. „Şi-apoi, cum era el cunoscut de toţi, ca om de nădejde şi de cuvânt, mai avea şi credit, când avea nevoie de el, pe oriunde mergea“, scria în 1945 Sterie Stinghe în „Contribuţiuni la cunoaşterea trecutului românilor din Şchieii-Braşovului. Vieaţa Căpitanului Ilie Birt cu 181 de acte (între anii 1732-1789)“. Troița lui Birt din Piața Unirii, din Prund
Jurat al bisericii Sf. Nicolae până la sfârşitul vieţii
Birt avea mare credinţă în Dumnezeu, astfel că, pe 20 iunie 1767, i s-a încredinţat „purtarea de grije împrejurul sfintei biserici“. A fost jurat al bisericii Sf. Nicolae până la sfârşitul vieţii. A condus delegaţia reprezentanţilor bisericii care au cerut magistratului în 1761 ca şcheienii să fie lăsaţi să continue construcţia şcolii din Şchei. La Constantinopol, s-a înţeles cu patriarhul ca biserica din Şchei să dăruiască Sfântului Mormânt câte 2 bani din fiecare 3 bani încasaţi pentru untdelemn, ceară şi tămâie. I-a cerut şi dreptul de a înlocui cartea de afurisenie cu una de blagoslovenie şi iertare. Era însă şi purtătorul de cuvânt al negustorilor din Ţara Românească în cancelariile de la Sibiu sau Constantinopol, unde dobândise firman împărătesc (privilegiu) de la Înalta Poartă. A fost delegat al negustorilor şi la Bucureşti, Iaşi şi multe alte oraşe. A dus la îndeplinire cu diplomaţie absolut toate sarcinile încredinţate. Însă, deşi se înţelegea cu înalţi demnitari, clerici şi nobili, cu magistratul Braşovului n-a reuşit să face pace.
A salvat şcoala din Şchei
Ilie Birt era preocupat şi de educaţia tinerilor şi de aşezământul în care învăţau carte. În 1760, când s-a ridicat etajul şcolii româneşti din Şchei, construcţie realizată şi cu contribuţia căpitanului, magistratul i-a pârât pe valahi la Împărat. Acesta a trimis ordin ca şcoala să fie distrusă. Ilie Birt i-a adunat pe şcheieni în jurul şcolii, înarmaţi cu buzdugane, şi au salvat astfel şcoala. Apoi s-a dus la împărat şi a obţinut şi în scris promisiunea că şcoala din Şchei va rămâne neatinsă. În 1930, în „O anchetă în Scheii Braşovului la anul 1761. Contravenientul principal: Căpitanul Ilie Birt“, Candid C. Muşlea spunea despre el că „era cunoscut în tot Braşovul ca un om cu care nu era de glumit“. Pe troița din Prund se poate citi și azi inscripția lăsată de Ilie Birt: „Cu vrerea tatălui şi cu desăvârşirea Duhului Sfânt, ridicatu-s-au această sfântă cruce întru cinstirea hramului a Sfintei Troiţe cei nedespărţite, în zilele Înălţatului Împăratu K(arol) VI.1738, de robul lui Dumnezeu Căpitan Ilie Birt şi ro(a)ba lui Dumnezeu Neacşa“
În dizgraţia Magistratului
Ilie Birt s-a războit vreme de 15 ani cu magistratul Braşovului pentru recunoaşterea şi respectarea privilegiilor acordate şcheienilor prin diploma împăratului Leopold I, în anul 1701. Se înfruntau şi personal, dar şi prin reclamaţii. Birt s-a plâns la generali, la guvern şi chiar la curtea aulică din Viena că „magistratul, din ură, nu-i respectă literele protecţionale şi nu-l scuteşte de dările ordinare şi extraordinare“. Că slujbaşii magistratului i-au spart casa, i-au confiscat rachiul şi i-au bătut servitorii. Trabanţii i-au luat armele, lucruri din casă şi 35 de oi. Ba chiar au năvălit în biserică şi l-au închis fără motiv. Birt se temea să nu fie asasinat, cum se întâmplase cu un adversar al autorităţilor austro-ungare. Magistratul fabricase şi el o serie de acuzaţii: că Birt făcuse contrabandă cu mercur, că oştenii lui erau nişte jefuitori, că averea a făcut-o din furăciuni şi trafic ilegal, că pescuieşte ilegal în apa Ghimbăşelului, că „e capul tuturor valahilor neastâmpărați din district“. Pentru că ştia să se lupte cu autorităţile pentru drepturile personale, şcheienii l-au desemnat să reprezinte întreaga comunitate, „ori de câte ori libertăţile lor, ori privileghiomurile, cum le mai numeau ei, fie eclesiastice, fie mireneşti, acordate cu diplome împărăteşti, le erau nesocotite de juzii care nu mai ştiau nimic de serviciile preţioase, cu grele jertfe de sânge, ce le-au adus ei, atât Cetăţii Braşovului, cât şi Ţării Bârsei întregi, din secolul al XV-lea, până într-al XV-lea“. Tot Sterie Stinghe consemnează că Birt „nu pregeta să răspundă chemării lor, chiar şi atunci când i se cerea să plece la drumuri lungi şi grele, pentru care trebuia să jertfească timp îndelungat şi să suporte oboseală multă şi istovitoare“. Strada care poartã numele legendarului Căpitan Ilie Birt
„O republică deosebită“
Care era adevărul? Era Ilie Birt un recalcitrant şi încălca legea? Sau îl sufocau nedreptatea şi asuprirea? Atunci când a mers la Viena, la împăratul Carol al VI-lea de Habsburg (tatăl Mariei Terezia, Arhiducesă a Austriei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei) să ceară autonomia Şcheiului, trebuie să fi avut motive întemeiate. Aurel A. Mureşianu, în articolul „Un împiedecător al avântului naţional al Românilor braşoveni de acum 200 de ani: popa Teodor Baran“, apărut în revista Ţara Bârsei din 1930, descrie situaţia socio-politică a românilor din Şchei sub dominaţia saşilor, „popor mic, dar bine organizat şi întărit prin scutirile şi privilegiile acordate lor de vechii regi ai Ungariei“. Şcheiul era considerat, la fel ca Braşovul, „pământ crăiesc“. La 1 Octombrie 1600, după încercarea lui Mihai Viteazul de a cuceri cetatea, „Românii din Braşov şi Ţara Bârsei nu pierdură totuşi nădejdea de a putea dobândi cel puţin o organizaţie a lor independentă municipală deosebită de a Saşilor“. Cele două comunităţi intrau deseori în conflicte, saşii aveau libertăţi care şcheienilor le erau îngrădite. Iniţiativa separării a ajuns până la împăratul de la Viena în patru rânduri: secolul XVII, 1707, 1728, 1738. Delegaţii s-au întors de fiecare dată cu mici privilegii, ceea ce reaprindea focul luptelor cu saşii. Mureşianu aminteşte de Toma Tartler, cronicarul Prejmerului, care arăta că, în 1738, magistratul se certa cu românii, îndeosebi cu Ilie Birt, „voind să înfiinţeze o republică deosebită şi să nu mai atârne de loc de saşi, spre care scop au încercat în patru rânduri diferite, întrebuinţând toate puterile şi mijloacele de a întemeia un magistrat separat şi de a ruina cu totul pe Cronerii noştri“. Tartler aminteşte că trimişii din Şchei la generalul comandant al Transilvaniei, guvernatorul Ardealului şi cancelaria împăratului din Viena i-au costat bani grei pe şcheieni. Au cheltuit nu doar cu călătoria, ci şi cu darurile pe care le ofereau delegaţii în stânga şi-n dreapta sau direct oficialilor. Pentru susţinerea financiară, „au contribuit cu câte ceva toţi românii din Ţara Bârsei“.
Trădătorul era popă
Rezultatul acestor neîncetate petiţii la autorităţi părea promiţător. „Au reuşit românii să-şi creeze, cu argumentele şi pretenţiile lor, o situaţie atât de favorabilă, încât erau aproape să reuşească în mod fericit“. Se pare că guvernanţii ar fi putut fi convinşi să accepte întemeierea Republicii Şchei, însă părerea lor nu prea conta în faţa saşilor, care „nici chiar poruncile împărăteşti nu le respectau“, scria Mureşianu. În plus, se pare că în sânul comunităţii şcheienilor se strecurase un trădător, popa Teodor Baran, „un reprezentant tipic al inconştienţei naţionale de atunci, fiul slab de înger şi pornit spre păcate al fruntaşului protopop al bisericii Sf. Nicolae din Şchei, Florea Baran“. Acest preot, pomenit şi de cronicarul Radu Tempea, a dus „o activitate destrămătoare şi demoralizatoare“. Începând cu 1732, a tot învrăjbit saşii contra şcheienilor, „născocind clevetiri şi învinuiri nedrepte“. Intrigat, până şi episcopului Inochentie al Râmnicului, care păstorea şi biserica din Şchei, a decis să-l caterisească. I-a retras darul preoţiei şi a interzis credincioşilor „a se obşti şi a se uni cu el, a-l cunoaşte ca pre un preot de acum înainte“. După moartea episcopului, răspopitul a reuşit să revină în biserică, ba chiar a tras sfori să devină protopop. Trădătorul religios s-a transformat şi în trădător naţional. Popa Radu Tempea a ajuns în puşcărie tot datorită maşinaţiunilor lui Baran. Abia în 1739, popa Teodor Baran şi-a recunoscut greşelile printr-o scrisoare de pocăinţă în care şi-a cerut iertare de la preoţi şi „oroşani“. El a mărturisit că a făcut toate intrigile „îndemnat de vrăjmaşul diavol, cu neajungerea minţii mele“. A pomenit şi de uneltirile contra conducătorilor obştii din Şchei. Juni, la Troița Căpitanului Ilie Birt, din Prund
Troițele lui Ilie Birt
Dacă planurile republicane ale lui Ilie Birt au fost zădărnicite de adversarii politici, iar cu magistratul s-a luptat pentru drepturi comerciale, în ceea ce priveşte iniţiativa creştinească de a ridica o troiţă s-a izbit de aceleaşi nedreptăţi. Tot Magistratul a fost cel care i-a dărâmat troiţele. După cum spune Prof. Eugen Moga, fiu al Şcheiului, Ilie Birt obişnuia ca, după fiecare victorie împotriva turcilor, să ridice o troiţă. Un fel de Ştefan cel Mare al Şcheiului. Dar saşii nu i-au îngăduit acest gest de cutezanţă ortodoxă şi i-au stricat prima troiţă. Magistratul îi reproşa că a avut „nemaipomenita cutezanţă de a pune stăpânire pe un loc public al oraşului“. Atunci, căpitanul a construit-o din nou. O putem vedea şi azi, în Piaţa Unirii, din Prund, şi cruce putem citi: „Cu vrerea tatălui şi cu desăvârşirea Duhului Sfânt, ridicatu-s-au această sfântă cruce întru cinstirea hramului a Sfintei Troiţe cei nedespărţite, în zilele Înălţatului Împăratu K(arol) VI.1738, de robul lui Dumnezeu Căpitan Ilie Birt şi ro(a)ba lui Dumnezeu Neacşa“.
A doua troiţă, dintre cele care au supravieţuit timpului, era aşezată în colţul casei lui Ilie Birt. A fost distrusă de oamenii Magistratului de mai multe ori, însă a doua zi, căpitanul o punea la loc. Umblând prin cancelariile pe unde era cunoscut, el a reuşit să obţină aprobarea pentru troiţă la 1 iulie 1761. Inscripţia precizează: „Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, înălţatu-s-au această sfântă şi dumnezeiască cruce, în zilele Înălţatei Crăiesei noastre Mariei Terezia, de dumnealui Căpitan Ilie Birt. Martie 5 văleat 1755. Popa Dimitrie“. Ilie Birt a fost un om controversat în epocă, dar istoria a decantat şi l-a păstrat ca personaj de legendă, încrustat în memoria Şcheiului timp de secole. Candid C. Muşlea l-a caracterizat cel mai bine în puţine cuvinte: „un neînfricat român“.