Joi dimineața, au loc percheziții DNA la Compania Apa și la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Județul (ADIDAJ) Brașov, potrivit unor surse judiciare citate de newsbv.ro.
Conform G4media.ro, este vizat directorul general al Companiei Apa, Liviu Cocoș, care deține și funcția de prim-vicepreședinte al filialei locale PNL, într-un dosar de dare de mită, luare de mită și trafic de influență. În dosar ar fi cercetat și secretarul general al filialei PNL, Todorică Constantin Șerban, care este și consilier județean.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov au transmis joi că efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2024 – 2025, de către funcționari publici și complici ai acestora.
În cursul zilei de 18 septembrie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 12 locații situate pe raza județelor Brașov și Galați, dintre care patru sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.
Naționala feminină de handbal a României joacă joi și sâmbătă, la Oradea, două partide amicale cu campioana mondială, Franța. Primul meci se va disputa joi de la ora 18:00, la Oradea și va fi transmis în direct de Prima Sport 1 și Digi Sport.
În lotul României se află și patru jucătoare de la Corona Brașov, liderul Ligii Florilor: Bianca Curmenț, Alisia Boiciuc, Gabriela Dumitrașcu și Sorina Grozav Sorina. Bogdan Burcea este secundul lui Florentin Pera, iar din stafful tehnic al naționalei face parte și preparatorul fizic Liviu Dumitru.
„Meciurile cu Franţa sunt foarte importante în vederea pregătirilor pentru Campionatul Mondial. Sunt teste utile în fața uneia dintre cele mai puternice echipe din lume. Cred că de foarte mulți ani nu am mai jucat un amical în țară împotriva unui adversar de top. Obiectivele noastre la aceste două meciuri amicale sunt să construim relațiile de joc şi să le dăm şansa tuturor jucătoarelor pe care le avem la dispoziție. Este și o ocazie foarte bună de a ne evalua nivelul actual şi de a integra în echipă jucătoarele mai tinere”, a spus selecţionerul Florentin Pera.
Toți cei interesați în a face opoziție la dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate, asupra imobilului înscris în CF 103979 Poiana Mărului, nr. top. 448, de către SCORȚEA COSTEL ȘI SCORȚEA ION, sunt invitați la Judecătoria Zărnești în data de 28.10.2025, ora 12:30.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Toți cei interesați în a face opoziție la dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate, asupra suprafeței de teren de 308 mp, înscrisă în CF 113646 Zărnești, nr. top. 3318, de către ANGHEL VIORICA ȘI ANGHEL NECULAE, sunt invitați la Judecătoria Zărnești, în data de 22.10.2025, ora 11:00.
Pentru publicarea anunțurilor, contactează-ne pe e-mail: monitorulexpres@yahoo.com sau la tel. 0268/543.316, 0731.018.277 sau vino la sediul nostru din Brașov, str. Prahova, nr. 3, birou 1.
Transfăgărășanul, cel mai spectaculos drum din România
I În 20 septembrie 1974 presa vremii anunța inaugurarea celui mai spectaculos drum național al țării: Transfăgărăşanul
I Greul construcției l-a dus Armata, iar cei mai mulți oameni care și-au găsit sfârșitul pe șantierele dintre stâncile sălbatice din Munții Făgăraș au fost soldați
În 20 septembrie 1974 presa vremii anunța inaugurarea celui mai spectaculos drum national al țării: Transfăgărăşanul. Lucrările au început în 1970 și s-au finalizat în 1974. ,,Drumul dintre nori” continuă să uimească și azi, pentru că șoseaua care traversează Carpații este cu adevărat spectaculoasă. Și rămâne unul dintre cele mai căutate obiective turistice din România. Când a fost construit, Transfăgărășanul nu avea însă scop turistic. Ci mai degrabă militar. Un drum strategic și rapid peste Carpați, în cazul unei invazii a URSS, ca în Cehoslovacia. Greul construcției l-a dus Armata. Iar cei mai mulți oameni care și-au găsit sfârșitul pe șantierele dintre stâncile sălbatice din Munții Făgăraș au fost soldați. Nimeni nu le-a pomenit numele în ziua în care Ceaușescu tăia plin de mândrie ,,patriotică” panglica Transfăgărăşanului.
Cât pe ce să poarte numele „Conducătorului Iubit”
În toamna anului 1974 construcția fantasticei șosele trebuia raportată ca finalizată, pentru că așa ceruse Nicolae Ceaușescu. În realitate, diferite lucrări, amenajări și asfaltări au continuat încă șase ani, până în 1980. Dar în 20 septembrie, în fața a zeci de ziariști și activiști, Nicolae Ceaușescu a prezidat inaugurarea. La sărbătoare s-a vorbit despre realizări și succesele oamenilor muncii călăuziți de PCR. Nu s-a spus însă nicio vorbă despre munca istovitoare, despre sacrifiiciile sau despre viețile pierdute. Puțin, foarte puțin a lipsit ca ca drummul să poarte numele „Conducătorului Iubit”. Martorii vremii spun că Elena Ceaușescu, și corul de ziariști lingușitori, au insistat. Se pare că, dintr-un motiv sau altul, Ceaușescu a refuzat. 20 septembrie 1974 – Inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan
Primul parastas pentru viețile pierdute pe șantierele Transfăgărășanului
Cu prilejul inaugurării drumului Transfăgărăşan, în 1974, au fost decoraţi cu ordine şi medalii 553 de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi. S-a vorbit doar de succese. Mai puțin despre sacrificii. Și deloc despre accidente și morți.
Drumul peste Munţii Făgăraş s-a realizat cu eforturi materiale considerabile, dar şi cu preţul multor vieţi de soldaţi şi muncitori. Oficial se vorbeşte de 40 de morți, pentru ca acest drum să devină strategic pentru apărarea României în fața rușilor și spectaculos pentru turiști. Oamenii care au muncit acolo, cu precădere ofițeri și soldați, vorbesc de sute de vieţi omeneşti pierdute. Primul parastas pentru persoanele decedate pe şantierul de la Transfăgărăşan a fost organizat abia în 20 septembrie 2009. Cu prilejul inaugurării drumului Transfăgărăşan au fost decoraţi cu ordine şi medalii 553 de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi
„Nu s-a făcut publică niciodată o listă a accidentelor”
„Nu s-a făcut publică niciodată o listă a accidentelor din timpul construirii Transfăgărășanului. Nu s-a făcut publică niciodată lista celor care și-au pierdut viața sau care au fost răniți acolo. Faptul este inexplicabil, deoarece orice accident de muncă era investigat chiar și pe vremea aceea, toate datele referitoare la condițiile producerii accidentelor fiind consemnate, și asta cu atât mai mult în sistemul militar. Această lipsă de transparență a generat convingerea multora că, de fapt, numărul morților este mult mai mare”, scrie Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin. Așa arăta Transfăgărășanul în anul 1974
Cum a început
Colonelul Ion Bratu, originar din Piteşti, a reuşit, în 2012, să adune într-un volum amintirile legate de şantierul organizat în Munţii Făgăraşului pentru construcţia renumitei şosele ,,Transfăgărăşan”. Luând parte la lucrările şoselei, colonelul Ion Bratu a redat modul în care a fost proiectat şi înfăptuit acest obiectiv declarat de ,,interes naţional„. Autorul vorbeşte despre Transfăgărăşanul ca despre „propriul copil”. El confirmă că ideea construirii acestei şosele a apărut, după evenimentele din Cehoslovacia din vara anului 1968. Astfel, la 10 decembrie 1969 Consiliul de Miniştri a aprobat construirea drumului, iar în martie 1970 au demarat deja lucrările. ,,A fost desemnat un colectiv de 50 de specialişti (ingineri, tehnicieni, topografi, desenatori tehnici) pentru proiectare, Teodor Guţu-proiectant şef al ramurei de nord a Transfăgărăşanului, Ion Cazan, Mihai Ionescu, Leonid Tocan, Costea Barba, dar şi începători precum Nicolae Olteanu şi Maria Rudeanu”.
1123 de zile pentru proiectare
Autorul susţine în volum că pentru proiectarea traseului montan s-a muncit un număr de 1123 zile, iar porţiunea cea mai dificilă a fost cea din perimetrul cascadei Bâlea unde au fost folosiţi alpiniştii din trupele de vânători de munte. Construirea drumului a fost încredinţată trupelor de geniu din Alba Iulia şi Râmnicu-Vâlcea la comanda cărora s-au aflat căpitanul Vasile Ionescu (sectorul nord) şi maiorii Nicolae Poştaru şi Ilie Zavate (sectorul sud) care şi-au instalat taberele de lucru la Glăjărie, supravegheate fiind de generalul Vasile Şlicaru. ,,Se poate aprecia că Transfăgărăşanul este opera întregii armate române” scrie autorul. Șantierul din Munții Făgăraș
Un drum șerpuit peste munte de 151 km
Drumul DN7C – Transfăgăraşan începe în comuna Bascov, de lângă Piteşti, în direcţia Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara. Şoseaua are o lungime de 151 km şi este cel mai spectaculos drum din România care leagă Muntenia de Transilvania. Construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România, Transfăgărăşanul este un drum asfaltat care în apropierea tunelului de lângă lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2042 m. Soldații au dus greul pe șantierul Transfăgărășanului
Șampanie la străpungerea muntelui
Pe 7 aprilie 1974, a fost realizată străpungerea Munților Făgăraș, ceea ce a făcut posibilă trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. „În ziua de 7 aprilie 1974, la orele 13,47 după ultima explozie, maistrul Mărcean a văzut conturându-se în față o pată alburie-luminoasă. «„Am străpuns muntele!”» a strigat și s-a repezit spre golul ditre stânci acoperit de mase de zăpadă. Făcându-și loc printre nămeți, a ieșit primul dincolo, în fața Lacului Bâlea”, scrie colonelul Eugen Boc, în cartea sa „Transfăgărășanul”.
Momentul a fost sărbătorit cu flori și șampanie. „La peste 2040 m înălțime, un om i-a apărut în față și i-a oferit un buchet de garoafe roșii. Era nea Grigore, cabanierul de la Bâlea, care aducea învingătorilor de la tunel flori și o sticlă de șampanie, pentru a ciocni în cinstea victoriei”, mai amintește colonelul Eugen Boc.
Cel mai lung tunel din România
Pentru construcția tunelului Capra-Bâlea, care are o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. Este tunelul din România situat la cea mai mare altitudine.
Primul segment al Transfăgărăşanului trece prin faţa hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetăţuia. De aici, în apropierea Cetăţii Poenari, drumul urcă pe serpentine şi viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte şi ajunge la Barajul Vidraru.
Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la începutul acestuia. În continuare drumul începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, până la tunelul de la Capra, străbate Munţii Făgăraş. Tunelul Bâlea, cel mai lung tunel din România, cu o înălţime de 4,4 m, 6 m lăţime şi un trotuar cu o lăţime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărăşanului.
Pentru construirea tunelului prin inima muntelui Paltinul s-au utilizat 20 de tone de TNT, au fost excavate aproximativ 41 de milioane mc de roca si s-au folosit urmatoarele materiale de constructii:
3573 de tone de ciment;
89 de tone oțel beton;
24 000 de ancore;
129 de tone de plase sudate;
14 200 mp de cofraje;
1750 metri liniari de tuburi de beton;
4100 de metri liniari de țeavă;
50 de tone confecții metalice;
6900 metri cubi de nisip;
6000 metri cubi de pietriș;
3000 de tone cribluri;
740 de lampi de iluminat
100 de buldozere și 60 de excavatoare
În partea nordică a drumului, după Tunelul Bâlea, Transfăgărăşanul trece prin rezervaţia naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Trece în apropierea cascadei Bâlea, care este o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România. În timpul iernii, de obicei de la 1 noiembrie până în 30 iunie (sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru şi kilometrul 130 la Cabana Bâlea Cascadă), Transfăgărăşanul este închis circulaţiei rutiere. Atunci la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă” din apropierea cascadei Bâlea. Unul din tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărăşanului, este cuprins între Lacul Bâlea şi Bâlea Cascadă pe o lungime de 13 km.
La realizarea celor peste 90 de kilometri de şosea, în total au fost făcute cca 4 milioane mc de derocări şi terasamente, peste 290 mii mc de zidărie, peste 830 de lucrări transversale, din care 28 poduri şi viaducte în beton şi fier, 550 de podeţe, 80 km de parapeţi precum şi un tunel rutier în lungime de aproape un kilometru care străpunge masivul muntos între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu. „A fost folosit un arsenal tehnic considerabil: 100 de buldozere, 60 de excavatoare, 200 de motocrompresoare, 300 de autobasculante mare, plus ateliere şi baze tehnice”, completa „Scânteia” din 18 mai 1984.
„Dacă a nins, dacă a plouat, dacă a dat lapoviţă sau grindină, dacă a fost ger, munca a continuat”
Presa vremii scria că lucrările, demarate în luna martie a anului 1970, au fost realizate în condiţii meteorologice grele: „Din martie 1970, de când geniştii au primit această misiune, atacul s-a articulat după o tactică şi o strategie ferme, zi de zi. Dacă a nins, dacă a plouat, dacă a dat lapoviţă sau grindină, dacă a fost ger, munca a continuat ca şi pe vreme bună: cei de la înaintări s-au căţărat pe ţancuri legându-se cu coarde de vreun brad şi acolo unde nu mai erau brazi de-un colţ de stâncă: au săpat găuri adânci cu ranga şi cu târnăcopul, au cărat explozibilul, au dat foc fitilelor detonante şi numai ei ştiu cum s-au grăbit spre adăposturi; buldozeriştii au împins vagoane de rocă, conducându-şi maşinile la înălţimile la care zboară avioanele, pe acolo pe unde nu trecuse picior de om, drum tăiat în stâncă la marginea unor adâncimi de zeci şi de sute de metri (…).” (”Scânteia”, 17 iunie 1971)
Cum a fost urcat un buldozer pe stânci
„Ca să ridice, de pildă, la ‘Piatra Dracului’ (1.800 metri), un buldozer, ei l-au demontat, transportând, apoi, bucată cu bucată la punctul de lucru.”, scria ”România Liberă”, în 21 septembrie 1974. Eliberarea zonelor, pe unde urma să fie realizată şoseaua, de trunchiurile copacilor, dar şi de tonele de rocă, a presupus, de asemenea, o muncă titanică: „Spre Bâlea Cascadă, oamenii au dezrădăcinat 7.500 de buturugi pe km liniar, fiecare având un diametru de peste 30 cm. Ostaşii de pe buldozer au condus cu precizie milimetrică maşinile lor pe margini de hăuri ameţitoare, înlăturând din cale mii şi mii de tone de arocamente. Lucrările s-au executat în condiţii deosebit de grele şi datorită intemperiilor naturii. Ploaia şi nămeţii, care uneori au atins 6-7 metri, au impus deseori reluarea şi refacerea integrală a unor porţiuni de drum.” (”România Liberă”, 21 septembrie 1974).
Atracții principale de-a lungul Transfăgărășanului
• Cetatea Poenari – Legendarul refugiu al lui Vlad Țepeș, accesibil după urcarea celor 1.480 de trepte.
• Barajul Vidraru – Unul dintre cele mai mari baraje din România, cu o înălțime de 166 de metri.
• Cascada Bâlea – Cea mai înaltă cascadă în trepte din România (60 m înălțime).
• Lacul Bâlea – Un lac glaciar spectaculos, situat la peste 2.000 m altitudine.
Renunță la exces! Zece lucruri pe care nu le mai cumpără un minimalist. Am menționat anterior că am devenit un fel de „minimalist”. Folosesc ghilimelele pentru că nu-mi place acest cuvânt; a fost suprasolicitat, împachetat și vândut înapoi sub nenumărate forme.
Pentru mine, nu înseamnă să-mi număr obiectele sau să-mi transform casa într-o revistă. Înseamnă să renunț la exces, pentru a putea dedica mai mult timp, bani și energie pentru ceea ce contează cu adevărat.
1. Haine la modă
Moda rapidă prosperă pe acest ciclu – ne convinge că suntem demodați în câteva luni. Obișnuiam să cumpăr haine la modă pentru evenimente, pe care le purtam o dată sau de două ori, după care se demodau. Acum mă rezum la piese simple și versatile, care pot fi purtate în orice situație. O pereche clasică de blugi, un sacou bleumarin și topuri neutre mă ajută mai mult decât orice modă de scurtă durată.
2. Multe obiecte identice
A fost o perioadă în care aveam trei spatule diferite, patru creme de față aproape identice și seturi de prosoape de rezervă care nu vedeau niciodată lumina zilei. De ce? Pentru că m-am convins singură că „mai mult” înseamnă „pregătit”. Dar, de obicei, dublurile stau nefolosite. Acum mă întreb: am nevoie cu adevărat de două? Un exemplar bun este aproape întotdeauna suficient.
3. Suveniruri
În călătoriile anterioare, aduceam acasă căni, magneți sau tricouri ca dovadă a călătoriilor mele. Problema? De cele mai multe ori, ajungeau să adune praful sau erau aruncate în fundul unui dulap.
În prezent, suvenirurile mele sunt fotografii, notițe de jurnal și amintiri. Ocazional, cumpăr ceva ce pot folosi – o sticlă de ulei de măsline local, săpun handmade sau un pachet de condimente. Bucuria de a călători constă în experiența în sine, nu în obiectele pe care le aduc acasă.
4. Decorațiuni sezoniere
Am nevoie de o cutie cu ornamente de Halloween sau figurine de Paște care stau în lumină doar două săptămâni pe an? Pentru mine, răspunsul este nu. În schimb, decorez cu elemente din natură: crengi, flori proaspete sau produse sezoniere de la piață. Acestea aduc viață în casa mea, fără a necesita spații de depozitare în pod.
5. Cărți pe care nu le voi mai citi niciodată
Acesta a fost un punct sensibil. Fiind o iubitoare de cărți, credeam că rafturile pline de cărți sunt un motiv de mândrie. Dar realitatea? Majoritatea stăteau neatinse. Acum împrumut de la bibliotecă sau cumpăr versiuni digitale. Dacă achiziționez o carte fizică, mă asigur că este una la care mă voi întoarce sau pe care o voi împrumuta altora.
6. Produse cosmetice scumpe pe care le testez
La un moment dat, baia mea arăta ca un mini-magazin de cosmetice. Încercam seruri, măști și creme care promiteau minuni, dar majoritatea nu-și respectau promisiunile. În prezent, mi-am simplificat rutina la câteva produse de bază. Nu doar că tenul meu s-a îmbunătățit, dar și portofelul meu este mai plin.
7. Gadget-uri de bucătărie în exces
Obișnuiam să cumpăr tot felul de gadget-uri: spiralizatoare, feliatoare de avocado, aparate cu o singură utilizare. Majoritatea erau voluminoase, greu de curățat și rar folosite. Acum mă bazez pe elementele de bază: un cuțit bun, un tocător, o tigaie din fontă și un blender.
8. Abonamente în exces
În urmă cu câțiva ani, am realizat că plăteam pentru o mulțime de abonamente pe care abia le foloseam: servicii de streaming, reviste digitale, cutii lunare de produse. Toate îmi goleau contul bancar. Acum îmi permit doar unul sau două abonamente pe care le folosesc cu adevărat.
9. Cumpărături impulsive pentru decor
Intram în magazin cu gândul să cumpăr ceva anume și plecam acasă cu lumânări, perne decorative sau boluri pe care nu le planificasem. Arătau drăguț pe moment, dar după câteva luni, deveneau o simplă aglomerație. Acum îmi impun o regulă: fără decorațiuni cumpărate „doar pentru că”.
10. Cadouri doar de dragul de a oferi cadouri
Acest lucru a fost o adevărată revoluție, mai ales în preajma sărbătorilor. Obișnuiam să mă stresez pentru a găsi cadoul perfect pentru fiecare, ceea ce mă făcea să cumpăr lucruri doar pentru a bifa o listă. Acum prefer să ofer experiențe: cine la un restaurant, bilete la un eveniment sau o donație pentru o cauză importantă pentru cei dragi.
Gânduri finale
Minimalismul nu înseamnă privare. Înseamnă să alegi cu intenție. Cele zece lucruri pe care am încetat să le cumpăr nu mi-au făcut viața mai mică – mi-au făcut-o mai mare. Cheltuiesc mai puțin, am mai puține lucruri pe care nu le folosesc și am mai multă energie pentru ceea ce contează cu adevărat.
Ar trebui să te trimită la medic: 7 semne ale blocajului sinusal care-ți pot afecta respirația și somnul. Dacă te trezești obosit, cu nasul înfundat sau cu dureri de cap, deși ai dormit suficient, este posibil să suferi de un blocaj sinusal. Această problemă este mai mult decât un simplu nas înfundat, iar ignorarea semnelor timpurii poate afecta calitatea vieții și sănătatea pe termen lung.
Ce este blocajul sinusal și cum te afectează
Sinusurile sunt spațiile goale din jurul nasului, ochilor, frunții și obrajilor. Atunci când acestea devin inflamate sau blocate, din cauza unei infecții, a alergiilor sau a unei probleme anatomice, fluxul de aer este îngreunat.
Acest lucru duce la o serie de simptome care se înrăutățesc noaptea și pot perturba somnul, cauzând oboseală, dureri de cap și probleme de concentrare. În cazuri severe, blocajul sinusal poate contribui chiar și la probleme mai serioase, cum ar fi apneea în somn.
Semnele blocajului sinusal
Iată câteva semne care ar trebui să te trimită la medic:
1. Congestia nazală persistentă:
Nasul înfundat este cel mai evident semn. Când mucoasa sinusurilor se umflă, îngustează căile nazale și îngreunează respirația. Noaptea, gravitația agravează situația, forțându-te să respiri pe gură, să sforezi sau să te trezești des.
2. Sforăitul și respirația pe gură:
Un nas înfundat te obligă să respiri pe gură în timpul nopții, ducând la sforăit. Aceste obiceiuri pot indica o obstrucție serioasă a căilor respiratorii superioare și pot fi un semn al unor probleme mai grave, precum apneea în somn.
3. Dureri de cap sinusale:
Acestea sunt dureri surde, pulsatorii, în zona frunții, a ochilor sau a obrajilor. Se înrăutățesc dimineața, deoarece mucusul se acumulează în timpul nopții, creând presiune în sinusuri.
4. Tuse nocturnă și scurgere post-nazală:
Atunci când dormi, mucusul din sinusuri se poate scurge pe partea din spate a gâtului, declanșând o tuse iritativă. Această scurgere poate cauza și dureri în gât.
5. Oboseală cronică:
O respirație îngreunată și un somn agitat, întrerupt frecvent, duc la oboseală persistentă, chiar și după ce ai dormit un număr de ore suficient. Calitatea somnului este mai importantă decât cantitatea.
6. Simțul olfactiv și gustativ redus:
Blocajul sinusal afectează nervii olfactivi. Odată ce mirosul este redus, și gustul alimentelor devine mai slab.
7. Senzație de presiune pe față:
Dacă simți o presiune sau o durere în jurul ochilor sau pe obraji, ar putea fi un semn că sinusurile tale sunt blocate. Această senzație este adesea acompaniată de sensibilitate la atingere.
Joc mortal în Texas: doi prieteni s-au împușcat pe rând în cap, unul a murit. Un bărbat din Texas a fost arestat și acuzat de crimă după ce un „joc” absurd între doi prieteni s-a terminat tragic. Cei doi s-au împușcat pe rând în cap cu o pușcă, purtând căști din Kevlar, însă unul dintre ei a murit.
Cum s-a petrecut tragedia
Pe 17 august, Sean O’Donnell (37 de ani) și Aaron Prout (34 de ani) se aflau în casa primului, unde, după ce au consumat alcool, au decis să testeze rezistența unor căști din Kevlar. Ideea lor: să țină casca deasupra capului și să tragă cu pușca, crezând că vor fi protejați.
Aaron Prout, fost pușcaș marin britanic stabilit în Texas, nu a avut însă noroc. O singură greșeală de câțiva milimetri a fost suficientă pentru ca glonțul să-l rănească mortal. El a murit ulterior la spital.
Ancheta și arestarea lui Sean O’Donnell
Inițial, anchetatorii au crezut că este vorba de un accident auto-provocat, dar probele au arătat contrariul. Cei doi ar fi trimis prietenilor videoclipuri cu jocul lor, iar aceștia i-au avertizat să se oprească.
„Acuzatul ar fi spus poliției că victima s-a împușcat singură, dar există martori și înregistrări video care demonstrează că el a tras arma”, a precizat judecătorul în timpul audierii.
Sean O’Donnell a fost reținut, acuzat de crimă, iar cauțiunea a fost stabilită la 3.000 de dolari.
„Pilotul fantomă” prins după 6 ani! Șase ani la rând, poliția din Cehia a fost umilită de o „fantomă” care își făcea de cap pe autostrăzi la volanul unei mașini de Formula 2. Cu cască pe cap și accelerația la podea, bărbatul devenise o legendă urbană. Dar povestea s-a terminat brusc, după ce poliția l-a interceptat la o benzinărie.
Cum a căzut în plasă misteriosul șofer
Bărbatul de 51 de ani a fost urmărit până la o proprietate privată din satul Buk, unde poliția a intrat peste el. A refuzat să iasă din mașină, invocând că oamenii legii nu au voie să calce pe terenul său. În cele din urmă, a acceptat să meargă la secție pentru interogatoriu, dar nu a spus mare lucru.
Mașina, un bolid Dallara GP2/08, folosit în curse între 2008 și 2010, nu avea ce căuta pe drumurile publice: fără faruri, semnalizatoare și plăcuțe, era practic un magnet pentru probleme. Totuși, cum pe toate filmările apare doar cu casca pe cap, identificarea sa rămâne o provocare.
Dacă va fi găsit vinovat, „pilotul fantomă” riscă doar o amendă între 240 și 480 de dolari și suspendarea permisului pentru câteva luni – un final cam banal pentru o legendă de șase ani.
Dieta cu supă de varză a devenit celebră încă din anii ’80 și continuă să fie folosită de mulți oameni care își doresc să piardă rapid câteva kilograme. Promisiunea este tentantă: până la 4-5 kilograme în doar o săptămână. Dar cât de sigură este această metodă și ce efecte are asupra organismului?
Cum funcționează dieta
Regimul clasic durează șapte zile și are ca element central supa de varză, care se consumă în cantități nelimitate. În funcție de zi, se adaugă alimente cu puține calorii, după un plan prestabilit:
• Ziua 1: supă + fructe (exceptând bananele)
• Ziua 2: supă + legume crude sau fierte
• Ziua 3: supă + fructe și legume
• Ziua 4: supă + banane și lapte degresat
• Ziua 5: supă + carne slabă (pui, vită) și roșii
• Ziua 6: supă + carne slabă și legume
• Ziua 7: supă + orez brun, legume și suc de fructe natural
Rezultatul imediat: un deficit caloric sever, care determină scăderea în greutate.
Ce rezultate oferă
Majoritatea celor care urmează această cură raportează o pierdere rapidă de kilograme, în special în primele zile. Totuși, specialiștii atrag atenția că cea mai mare parte a acestei scăderi nu reprezintă grăsime, ci apă și masă musculară.
Efectul este temporar, iar la revenirea la o alimentație normală apare frecvent efectul yo-yo – recâștigarea kilogramelor pierdute și chiar acumularea altora în plus.
Riscuri și pericole
Dieta cu supă de varză are un conținut caloric extrem de redus, de aproximativ 800-1.000 kcal pe zi, ceea ce o face nesustenabilă pe termen lung. Printre efectele secundare posibile se numără:
• oboseală accentuată și amețeli;
• încetinirea metabolismului;
• pierdere de masă musculară;
• deficiențe nutriționale (vitamine, proteine, grăsimi esențiale);
• disconfort digestiv (balonare, diaree).
Nu este recomandată persoanelor cu afecțiuni cronice (diabet, boli de inimă, probleme renale) sau femeilor însărcinate.
Concluzie
Dieta cu supă de varză poate fi o soluție pe termen scurt, dar nu reprezintă un plan alimentar echilibrat. Dacă este folosită, trebuie privită doar ca un punct de start către o alimentație sănătoasă și variată, nu ca o metodă repetitivă de slăbit.
Medicii nutriționiști recomandă o scădere graduală în greutate, printr-un regim bogat în proteine de calitate, legume, fructe, cereale integrale și hidratare corespunzătoare, alături de mișcare regulată.